1,742 matches
-
categorizarea ca limbă cu configuraționalitate discursivă (Kiss 1995, 2001; Alboiu 2002; Zafiu 2013b; Hill și Alboiu 2016) (v. §II.2.4), nu în sensul gramaticalizării unor poziții fixe de topic și/sau de focus, ci în sensul în care poziționarea constituenților este dictată de interpretarea lor pragmatico-semantică; în §2.4, am arătat, urmându-i pe Alboiu (1999); Gallego (2012) că ordonarea VOS obținută prin strategia de object shift, familiară și altor limbi romanice, este dictată de factori pragmatici: defocalizarea obiectului și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
limbii române vechi în capitolul următor, extinzând intuițiile privitoare la stadiul actual de limbă asupra limbii vechi și aplicând diagnostice sintactice similare care ne vor ajuta să surprindem principalele fenomene de schimbare sintactică relevante pentru tema cercetării de față, ordinea constituenților. Cu alte cuvinte, pătrundem în diacronie dinspre sincronie, cu convingerea că o analiză sincronică cât mai exactă este una dintre etapele indispensabile înțelegerii schimbărilor diacronice. IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română În capitolul de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dreapta negației, contrar datelor din română. Vom adopta perspectiva propusă pe larg în §III.3.5 (cu referire la limba modernă): inversiunea rezultă din deplasarea verbului în domeniul C; deplasarea are loc în componentul sintactic și se reflectă în linearizarea constituenților la interfața fonologică (conform Ipotezei bazei universale și Axiomei de corespondență lineară propuse de Kayne 1994). 3.2.2.1 Deplasare la FINP Primul aspect pe care trebuie să îl clarificăm este la ce proiecție din domeniul C se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și nesfîrșitu pururea fi-va35 și nescăzutu (CC2.1581: 103) Vom reveni la structura domeniului preverbal în structuri cu inversiune în §3.2.2.3 infra. Din discuția de mai sus, putem conchide că există o tendință către complementaritate între deplasarea constituenților la FOCUS, însă această tendință nu este o regulă exclusivă, cum este prezentată în Alboiu, Hill, Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016): propozițiile interogative totale nu se construiesc întotdeauna prin inversiune (v. și Gheorghe 2016); deplasarea elementelor interogative în periferia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
analiză coerentă. În §2 supra, am arătat că structura funcțională propusă pentru româna modernă în capitolul anterior se poate extinde și la româna veche, iar diferențele diacronice dintre româna veche și româna modernă rezultă din opțiunile diferite de deplasare a constituenților în proiecția verbală extinsă. Structura funcțională propusă pentru domeniul CP și porțiunea superioară a domeniului IP este următoarea (ignorăm, pentru această reprezentare, grupul negației NEGP și proiecțiile de topic TOPP din periferia stângă a propoziției): (104) FORCEP qp FORCE 0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbului la C nu este specializată pentru poziția subiectului; astfel, pe lângă subiect (117), verbul inversat poate fi precedat de obiecte (118) (v. și Zafiu 2014), adjuncți (119) sau predicate ((116b), (117f)); nespecializarea poziției preverbale este caracteristică și propozițiilor subordonate. Poziționarea constituenților preverbali în periferia stângă propozițională îi asociază cu diverse interpretări pragmatice (diverse tipuri de topic sau focus) (v. și §3.2.2.1 supra; v. și Zafiu 2014). A se observa și faptul că obiectele directe periferice sunt opțional dublate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin inversiune, nu este legată în mod direct de accesarea de către alți constituenți a periferiei stângi. Cu alte cuvinte, deplasarea V-la-C nu constrânge sau favorizează într-o manieră specială accesul la periferia stângă; spațiul periferic este în mod liber accesibil constituenților marcați pragmatic ca topic sau ca focus și se poate accesa sub orice formă a gramaticii verbului (V-la-I sau V-la-C). (120) a. Domnu e luminra mea și scoțătoriulu mie<u>, de nimenreme voiu teame. (PH.1500−10: 21r) b. De
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
folosi de ipoteza propusă de Poletto (2014: 77), și anume că traducătorii / scribii / autorii de texte originale nu produc enunțuri negramaticale, ci exploatează opțiunile sintactice ale limbii-țintă. În cazul de față, avem a face cu exploatarea opțiunii de deplasare a constituenților în periferia stângă a propoziției. Astfel, dacă analizăm structura grupului verbal în exemplele din (120), observăm că avem a face cu o structură cu centru inițial în care a avut loc procesul V-la-I (procliză pronominală; prezența complementizatorului să), constituenții preverbali
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
influențată puternic de factori prozodici. De la bun început, insistăm asupra faptului că materialul faptic de latină dunăreană este destul de sărăcăcios, fiind constituit în bună parte din texte stereotipe, însă, cu toate acestea, prezintă un grad însemnat de variație în ordinea constituenților, ca și inscripțiile de latină târzie din alte arii ale Imperiului (v. Adams 2013). Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că ordinea nemarcată a constituenților în latină este (S)OV (v. Polo 2005 și bibliografia; Ledgeway 2012 și bibliografia; Oniga 2014
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
parte din texte stereotipe, însă, cu toate acestea, prezintă un grad însemnat de variație în ordinea constituenților, ca și inscripțiile de latină târzie din alte arii ale Imperiului (v. Adams 2013). Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că ordinea nemarcată a constituenților în latină este (S)OV (v. Polo 2005 și bibliografia; Ledgeway 2012 și bibliografia; Oniga 2014: cap. 19 pentru sintaxă, cap. 16 pentru formarea cuvintelor). Cu alte cuvinte, cel puțin în ce privește proiecția verbului, setarea parametrică a centrului V este centru
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care presupune deplasarea la stânga a elementelor funcționale (e.g. AUX-la-C ca pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu dislocare prin subiect) nu este corectă. O altă analiză complexă, propusă de Martins (2002) pentru dislocările din portugheza veche, presupune deplasarea constituenților dislocați în domeniul IP și găzduirea acestora în specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției AGRSP (engl. Agreement Subject Phrase). Pe lângă faptul că am adoptat un cadru teoretic kaynean (Kayne 1994) care nu permite proiectarea de specificatori multipli 47, o analiză de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Phrase). Pe lângă faptul că am adoptat un cadru teoretic kaynean (Kayne 1994) care nu permite proiectarea de specificatori multipli 47, o analiză de acest fel nu explică în mod satisfăcător posibilitatea dislocării prin constituenți multipli, precum și lipsa de specializare a constituenților dislocați. Următoarele caracteristici distribuționale ale dislocărilor din româna veche ne conduc către o analiză în care verbul nu se ridică la flexiune, ci rămâne în domeniul vP și satisface prin ACORD la distanță trăsăturile neinterpretabile ale centrelor funcționale din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să) a scos la iveală faptul că, exceptând unele structuri cu auxiliar (v. punctul (ii)), acestea erau în bună parte gramaticalizate încă din primele atestări al românei în forma în care le cunoștem în limba contemporană (v. §III). În ce privește ordinea constituenților, diferențele diacronice dintre româna veche și româna modernă constau mai ales în accesarea de poziții diferite de către verb în nucleul propozițional, i.e. diferențe de nivel al deplasării verbului. (ii) În ce privește structurile cu auxiliar, există o formă de schimbare oarecum neașteptată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsătură "tare" în terminologia din Chomsky 1995) - gerunziul propozițional satisface această trăsătură prin deplasare V-la-C - infinitivul propozițional satisface această trăsătură prin intermediul complementizatorului (cu origine prepozițională) a - complementizatorul infinitival a amalgamează centrele FIN0și FORCE0și nu permite generarea unei periferii stângi • poziția constituenților atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în română; subiectele preverbale sunt deplasate în periferia stângă propozițională de altfel, distribuția constituenților preverbali prin raportare la elementele funcționale din domeniul flexionar arată că aceștia ocupă poziții marcate informațional (topic, focus) în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complementizatorului (cu origine prepozițională) a - complementizatorul infinitival a amalgamează centrele FIN0și FORCE0și nu permite generarea unei periferii stângi • poziția constituenților atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în română; subiectele preverbale sunt deplasate în periferia stângă propozițională de altfel, distribuția constituenților preverbali prin raportare la elementele funcționale din domeniul flexionar arată că aceștia ocupă poziții marcate informațional (topic, focus) în periferia stângă propozițională topica VOS se derivă prin procesul object shift (specific limbilor romanice) (v. Gallego 2012) și reprezintă o strategie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la Romanian Linguistics Afternoon, Universitatea din Leiden, 28 mai. Nicolae, A. 2015e. "Constraints on Aspectual Complement Ellipsis. The View from Romanian" (sub tipar). Nicolae, A. 2016. "Word Order and Configurationality", în: SOR 2016 (sub tipar). Nicolae, A. în pregătire. Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică. Grupul nominal. Discontinuități sintactice, ms. Nicolae, A., Niculescu, D. 2014. "On Clitics and Clitic Clusters in Old Romanian: Verb Movement and the Tobler-Mussafia Law", lucrare prezentată la al 14-lea Colocviu Anual al Departamentului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
numelor de acțiune din limba română. București: Editura Universității din București. Stan, C. 2005. Categoria cazului. București: Editura Universității din București. Stan, C. 2007. "Notă gramaticală: conjuncția ca (...) să", Studii și cercetări lingvistice LVIII, 2, 451-458. Stan, C. 2009. "Ierarhia constituenților în grupul nominal", în: Zafiu, Croitor și Mihail (eds) 2009: 231-236. Stan, C. 2013. O sintaxă diacronică a limbii române vechi. București: Editura Universității din București. Stan, C. 2014. "Nominalized Structures in Old Romanian", Linguistica Atlantica 33, 2, 110−122
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C. J-W. 1998. Morphosyntax of Verb Movement. A Minimalist Approach to the Syntax of Dutch. Dordrecht: Springer − Science + Business Media, B.V. Tiparul s-a executat sub comanda nr. 3810 / 2015 la Tipografia Editurii Universității din București 1Topica relativ liberă a constituenților argumentali rezultă dintr-o "conspirație" a mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt următorii: atribuirea liberă a nominativului în poziție postverbală, dublarea clitică a obiectului direct și indirect, marcarea diferențială a obiectului direct. 1 Asupra analizei gerunziului, în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ambiguitatea parametrică se rezolvă diacronic. 22 FOFC = Final-over-Final Constraint (v., pentru o discuție mai recentă, Biberauer și Sheehan 2013; Sheehan 2013; Biberauer, Holmberg și Roberts 2014), vezi discuția în §2.3. 23 Simbolul "t" și coindexarea din exemple marchează urma constituenților extrași (engl. t = trace). 24 Derivarea acestui exemplu este mai complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bine-cunoscută caracteristică a acestor structuri este realizarea pronumelui clitic în domeniul verbului modal (Se puteau vedea), nu în domeniul infinitivului (*Puteau se vedeau):nu poate cetate ascunde-se (CT.1560-1: 7r; Nicolae și Niculescu 2016) --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ IV ix x Cuprins Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 163 xii Convenții, simboluri și abrevieri 4 Introducere 36 Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie 116 Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 162 O analiză diacronică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Cadru teoretic. Metodologie 116 Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 162 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 164 165 224 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 253 232 Concluzii 236 Corpus 252 Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
specialități. 2.1 Rolul și scopul caietelor de sarcini Fac parte integrantă din proiectul tehnic și din documentele licitației Reprezintă descrierea scrisă a lucrărilor care fac obiectul licitației; planșele fac prezentarea lor grafica iar breviarele de calcul justifica dimensionarea elementelor constituente. Planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare. Notele explicative înscrise în planșe sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor. Conține nivelul de performanta a lucrărilor, descrierea soluțiilor tehnice și tehnologice folosite care să
NORME METODOLOGICE din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113713_a_115042]
-
specialități. 2.1 Rolul și scopul caietelor de sarcini Fac parte integrantă din proiectul tehnic și din documentele licitației Reprezintă descrierea scrisă a lucrărilor care fac obiectul licitației; planșele fac prezentarea lor grafica iar breviarele de calcul justifica dimensionarea elementelor constituente. Planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare. Notele explicative înscrise în planșe sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor. Conține nivelul de performanta a lucrărilor, descrierea soluțiilor tehnice și tehnologice folosite care să
NORMĂ din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113715_a_115044]
-
în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență. Lista se elaborează pe baza categoriilor sau tipurilor generice de deșeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C, si a constituenților acestor deșeuri, prezentați în anexa nr. I D, constituenți care fac ca aceste deșeuri să fie periculoase atunci când au proprietățile descrise în anexa nr. I E. Lista cuprinzând deșeurile periculoase, precum și actualizarea periodica a acesteia se vor aproba prin hotărâre
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 iunie 2000 (*actualizată*) privind regimul deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128970_a_130299]
-
numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care răspund. 2. Memoriu 2.1. Date generale Se face descrierea construcției care urmează să fie desființată: - scurt istoric (anul edificării, meșteri cunoscuți etc); - descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; - menționarea și descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează să fie prelevate; - fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fațadelor (acolo unde este cazul se vor prezenta desfășurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii); - descrierea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 231 din 24 noiembrie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131391_a_132720]