641 matches
-
pot fi descriși ca fiind într-o stare asemănătoare reveriei, complet relaxați, nefiind în mod specific atenți la muzică ori la limba străină prezentată. Lozanov afirmă că, asemenea pasivitate facilitează hipermnezia și eliberează activitatea intelectuală, pentru a opera fără limitări constrângătoare. Pregătirea desugestivă având scopul de eliberare spontană a capacităților minții și ale creierului, aflate în rezervă. O dată ce este obținută starea necesară a minții și este structurat materialul de studiu, următorul pas este crearea unei atitudini psihologice care să conducă la
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
a nu porni la drum cu idei preconcepute, invitând scriitorii să se manifeste după talentul lor, ca personalități distincte: „Meritul revistei va sta în limitele scrisului colaboratorilor săi. Faptele vor dovedi de suntem la înălțimea gândurilor noastre bune”. Observând caracterul constrângător al „ismelor” culturale, criticul exprimă, într-un prim articol de bilanț, Tabla de materie, redactat după apariția a douăzeci și cinci de numere, starea de perplexitate a generației sale față de exclusivismul programelor literare: „De la formula publicațiilor lui Asachi, în care traducerea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
a elaborat un sistem conceptual și metodologic specific noii științe, acționând pentru impunerea în investigația sociologică a regulii obiectivității faptelor sociale. Faptul social este acel mod de a fi și de a face, ,,fixat sau nu”, care exercită o forță constrângătoare asupra indivizilor (de pildă, obiceiuri, cutume, norme morale, limbaj, sisteme de educație etc.). Asemenea fapte sociale trebuie cercetate ca ,,lucruri” de sine stătătoare, adică într-o manieră obiectivă, independent de dorințele și interesele oamenilor. Numai în felul acesta studiul privitor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un sistem în care ființa umană să nu mai fie scindată, în care dreptul la diferență să fie recunoscut ca inalienabil, tot așa ca dreptul la îndreptarea rosturilor umane. Nu de utopie au nevoie națiunile subjugate astăzi de o ideologie constrângătoare, ci de acea luciditate eliberatoare, de abandonarea miturilor «ingineriei sociale», pentru care milioane de oameni au plătit cu râuri de sânge și infinită sudoare:” «Pe cei care nu acceptăm să fim domesticiți, ne expulzează», mărturisea cândva Alexandr Zinoviev [...] Tocmai în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
câștige o loialitate și cointeresare mai mare din partea muncitorilor. În discursurile politice despre piețele și comerțul liber „se regăsește următorul mesaj: progresul piețelor libere reprezintă progresul democrației. [...] Dată fiind neîncrederea crescândă în guvern, este vorba de fapt de un mesaj constrângător și semnifică un adevăr important. Atât piețele, cât și politica se referă amândouă la guvernare, putere și distribuirea resurselor societății. De asemenea, este și un mesaj înșelător care maschează o realitate importantă. Într-o democrație politică, fiecare persoană beneficiază de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și ale identității subiectului. În consecință, comunismul a generat o modernitate având niște efecte perverse, unde destinele individuale nu erau împlinite prin căutarea unui sens personal, ci erau de-a dreptul consumate în absența sensului lor, altfel spus, în prezența constrângătoare a unui sens provenit din practica socială a iresponsabilității vizavi de propria soartă. Modernizarea ca tip-ideal și proces non economic se organizează în jurul unui subiect care interoghează felul alegerilor morale (normative), sociale (structurale) și personale (comportamentale). A fi modern ar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
18 dintre județe și lucru încă și mai dificil să obțină "cel puțin 50 000 de voturi" la ultimele două scrutine succesive (articolele 47 și 48)! 2. Partidele înscrise la Tribunal și listele depuse Legislația electorală a fost deci din ce în ce mai constrângătoare, abordarea democratică inițială fiind înlocuită prin dispozitive care vizau reducerea numărului de partide. Aceasta deoarece în România anilor 1990 fenomenul marcant era acela al creării de partide. Legea din 1996 urmărea așadar simplificarea peisajului politic. Dacă prin "peisajul politic" se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
repetat trebuia să se oprească din muncă și să îl întindă. După o vreme, se decise să renunțe la plan. Tăia lemnul și îl potrivea din memorie. La început, totul mergea bine și părea că nu mai lucra în mediul constrângător al meșteșugului său. Cizela bârnele fără nicio greutate și acestea se potriveau una într-alta la o atingere a degetelor. Piroanele intrau în lemn ca în unt. Apoi însă ceva îl făcu să își ridice privirea și văzu cum scara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
decît poate pe jucătorii de șah. Rîsul, adevăratul rîs, cere alte condiții de apariție decît schemele logice. Tocmai de aceea între poanta unui banc și revelația unui filozof nu e nici o asemănare. Nu ingeniozitatea rațională sporește savoarea bancului, ci piedica constrîngătoare pe care trebuie s-o încalce. Dacă farmecul bancurilor ar ține de un calapod rațional, atunci efectul lor ar fi minim. Numai că bancurile cer predilecție temperamentală și nu inteligență nativă. Tocmai de aceea nemții fac filosofie și nu spun
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
ritoase pe care le dădea conducătorul de la București oficialilor străini ce-și exprimau îngrijorarea față de respectarea drepturilor omului din România se bazau, așa cum arătam, pe principiul neamestecului în treburile interne, exploatat la maxim, pe lipsa unor acorduri scrise cu efect constrângător și pe ideologia care desconsidera complet drepturile fundamentale. Faptul că diplomația română și cea americană sunt necoplanare reiese cât se poate de clar din scrisoarea pe care i-o adresează Ceaușescu lui Reagan pe 7 ianuarie 1986, în replică la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca redactor la „Scânteia” (1945), „Tinerețea” (1946-1947), „Vestea nouă” (1946-1948), „România literară” (1947-1951), la Studioul Cinematografic „Al. Sahia” (1951-1953) și este angajat pentru scurtă vreme la Editura Cartea Rusă. Duce o existență discretă, boemă și vădește inapetență pentru ocupațiile profesionale constrângătoare, incapacitatea sau lipsa de interes pentru o carieră ordonată, preferând expedientele, provizoratul. Geode se situează în descendența unui anumit simbolism elegiac, nu lipsit de muzicalitate, dar văduvit de vigoare, vădind un lirism reticent față de evoluțiile moderniste și desuet față de tonul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
existența unor instituții internaționale seturi persistente și conectate de reguli și practici care prescriu roluri, constrâng activitatea și modelează așteptările actorilor. În categoria instituțiilor intră organizații, agenții birocratice, tratate și acorduri, precum și practici informale pe care statele le acceptă drept constrângătoare. Un tip particular de instituții îl constituie regimurile internaționale, adică instituții sociale care se bazează pe principii, norme, reguli și proceduri decizionale acceptate și care guvernează interacțiunile diverșilor actori, în diverse arii tematice. Regimurile sunt aranjamente de cooperare mai specializate
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
și este evitabil. Concluzia lor este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați. Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile. Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
geografie) Problematică interculturală (ecologie, tineri, muncă, raport între generații) Privitor la procedeele de învățare A ști cum se face ceva Privitor la atitudini A valoriza ceva Progresie (regruparea elementelor lexicale, morfo - sintetice, acte de vorbire, cunoștințe discursive, socio-culturale, deprinderi) Structurante: constrângătoare, fixate a priori (axate pe materie - gramatică, pe organizarea cognitivă a cunoștințelor - parcursuri simple sau complexe - sau pe un catalog prestabilit de acte de vorbire sau cadre funcționale apropiate situațiilor funcționale); deschise, fixate a posteriori: plecând de la texte - documente (gramatica
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este cea de excludere, ne așteptăm ca, din momentul instaurării regimului democratic, legislația electorală să fie înăsprită succesiv în vederea blocării accesului partidelor emergente în corpul legislativ. În mod particular ne așteptăm la creșterea pragului electoral și la adoptarea unor condiții constrângătoare în ceea ce privește înfințarea partidelor politice. b) Finanțarea partidelor politice: a doua funcție a cartelului de partide, de o importanță egală cu cea de excludere, este cea de menținere a partidelor parlamentare. În acest sens, ne așteptăm 102 Competiția politiCă în alegerile
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
intelectualității transilvănene înainte de primul război mondial. Nicăieri lucrurile nu apar înfrumusețate, până și formele iredentismului sunt văzute lucid, critic, fără umbră de orbire patriotică. Dar și o înțelegere profund omenească însoțește descrierea abdicărilor de la principii, a cedărilor morale în fața condițiilor constrângătoare, ridicând fricțiunile administrative și frustrările sociale curente pe un plan uman universal. Urmărindu-și riguros subiectul, perfect articulat în desfășurarea lui dramatică implacabilă, Ion reușește să devină o grandioasă frescă, unde o forță realistă extraordinară reține o mulțime uriașă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de la spectacole sau de la vot etc.) se aplică mai rar și sunt evident specifice unor genuri anumite de cercetări (studii pe eșantioane speciale, sondaje la ieșirea de la vot etc.). Alegerea tehnicii se face în funcție de considerentele științifice, dar și de elementele constrângătoare de natură practică: bugetul cercetării, timpul avut la dispoziție, cantitatea și calitatea operatorilor etc. Firește că în nenumărate situații aceste constrângeri materiale sunt decisive. Totuși, câteva cerințe științifice elementare trebuie respectate, altfel rezultatele cercetării nu au nici o valoare. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
măsurile aparent unilaterale pot conduce la constituirea unui acord dacă se integreauă într-un ansamblu de relații contractuale 123. Acordul poate să fi fost verbal sub rezerva de a putea fi stabilit ulterior. Nu este necesar ca acordul să fie constrângător din punct de vedere juridic, în baza regulilor de drept aplicabile fiind considerate ca acorduri între întreprinderi și simple angajamente morale cu condiția ca părțile să le fi conferit un caracter obligatoriu 124. Decizii ale asociațiilor de întreprinderi Art. 5
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
întreprinderi care este un act rezultând dintr-un concurs de voințe individuale, decizia asociației de întreprinderi este un act de voință colectivă care emană de la organul competent al unui grup profesional 126. Trebuie apreciat de fiecare dată dacă decizia este constrângătoare sau are caracter de recomandare, aceasta chiar dacă în aparență recomandarea ar avea un caracter neobligatoriu. Cele trei elemente proprii pentru a caracteriza o decizie: interesul comun al membrilor pentru comportamente coordonate, termenii imperativi ai coordonării și faptul că recomandarea intră
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
mod limpede natura și sensul acestor restricții. De aceea, revolta lui părea o revoltă fără obiect pentru că nici nu putea găsi unul. Alteori, revolta îl viza pe profesor, dar nu pentru că elevul ar fi identificat în prezența acestuia acea forță constrângătoare capabilă să treacă peste propriile exigențe, interese și necesități, ci pentru că, prin chiar statutul său de adult, profesorul se identifica în mod natural cu autoritatea. ▪ De altfel, în bună parte, limitele de admisibilitate pentru libertatea de manifestare a elevului nici
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
băncilor elevilor; este adevărat că în învățământul românesc această problemă nu există, deoarece sălile de clasă sunt dotate în marea lor majoritate cu bănci fixate în podea. Cele trei rânduri de bănci clasice nu permit niciun aranjament și au consecințe constrângătoare (uneori dramatice) asupra procesului instructiv-educativ. În orice caz, aranjamentul trebuie gândit în funcție de tablă (locul unde se "oficiază" arta de a-i introduce pe cei mai puțin știutori în "substanța" științelor) și de posibilitatea profesorului de a avea sub control întreaga
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
funcționeze fie ca prag minimal, fie ca medie ce trebuie respectată, fie ca deziderat spre care trebuie să se tindă. Măsoară în termeni cantitativi și ierarhizează în termeni de valoare capacitatea, nivelul, "natura" indivizilor. Intensifică, prin intermediul acestei măsurători "valorizante" efectul constrângător al unei conformități de realizat. În sfârșit, trasează limita ce va defini deosebirea față de toate diferențierile, granița exterioară a anormalului [...]. Penalitatea neîntreruptă care parcurge toate punctele și controlează toate momentele instituțiilor disciplinare compară, diferențiază, ierarhizează, omogenizează, exclude. Pe scurt, normalizează
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mai întâi, după aceea întreaga viață, acesta se va strădui să atingă scopurile respective, fără ca vreodată să încerce punerea lor la îndoială. Pedagogia de tip tradițional legitimează predeterminarea tuturor elementelor implicate în educație (prin capacitatea de integrare și prin forța constrângătoare exercitată de conceptul de curriculum, ceea ce are drept efect reducerea profesorului, dar și a elevilor, la calitatea de simpli "executanți" ai unui plan care nu le aparține; în acest sens, John Dewey notează: Profesorii primesc scopurile de la autoritățile superioare; autoritățile
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
valorile. Această stare de nedesăvârșire activă este incompatibilă cu o lume dominată de scepticism și relativism; întâlnirea lor poate duce la disperare sau anarhism. Problema este că intrarea în formă a elevului se poate face și sub presiunea ineluctabilă și constrângătoare a unui câmp educativ școlar dat, și care ignoră potențialul specific al elevului. Profesorul (dar mai înainte planificatorii educației) trebuie să decidă ce riscuri trebuie să-și asume: riscul de a participa la formarea unor indivizi înclinați prea ușor către
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
procesului schimbării educaționale; * caracter sistemic, multinivelar, interacționist, solicitând înțelegerea și aplicarea lor ca un tot unitar la nivelul tuturor componentelor procesului. Încălcarea unui singur principiu este suficientă pentru a conduce la anularea celorlalte. Deși au aparența unor norme rigide și constrângătoare, prezența lor la nivelul oricărui proces, în special la nivel educațional, este mai mult decât obligatorie, cu atât mai mult cu cât ele nu sunt stabilite în mod arbitrar și nici nu lasă loc acestuia. Acestea sunt rezultatul evoluțiilor societății
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]