4,131 matches
-
ca euforie, dar ca o condiție sufletească de fond, ce reușește să treacă nevătămată chiar și prin situațiile cele mai nefericite. Înseamnă acceptarea a ceea ce ne rezervă viața, fără ca totuși să ne resemnăm mereu. Nu încetez să admir mereu persoanele constrânse să rămână într-un scaun cu rotile, ce deseori mi se par mult mai fericite decât cele sănătoase. Admir părinții care transmit curaj și bucuria vieții în ciuda faptului că au copii cu un handicap grav. Admir femeile și bărbații de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
orizontul simțurilor este anulat cu o simplă ștergere de burete, el nu recunoaște nici o valoare absolută, obligativitate a normelor, modele autentice. Nici filozofia nu a găsit soluție la acest lucru. Rămân convins că nu există argument rațional în măsură să constrângă la schimbarea modului de gândire a celui care crede că această viață nu are un sens, că lumea ar fi guvernată de pura cazualitate, de un destin haotic, absurditate și iluzie, pe scurt că totul ar fi, în fond, lipsit
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
animalele în mașini de producție și producători de materie primă. Diferit de cum credea însuși Immanuel Kant, omul are responsabilități și față de animale, responsabilități care îi interzic să le maltrateze. Dar a extinde interzicerea de a ucide și în lumea animalelor, constrângând întreaga umanitate să se hrănească doar din vegetale, nu cred să aibă vreun fundament, mai ales ar fi imposibil de realizat în practică. Însă este corect ca oamenii, unde este posibil și necesar, să protejeze și să aibă grijă de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fost că, precum am descris, mă apropiasem de această problematică fundamentală deja cu două decenii în urmă; dacă nu ar fi fost astfel, aș fi dezamăgit în angajamentul ce îmi fusese încredințat, ce se dovedise atât de solicitant și tensionant, constrângându-mă de fapt să-mi reorganizez planificarea semestrului academic următor. Nu mi se mai întâmplase aproape niciodată să lucrez atâtea ore, zile, luni pentru formularea unui text cu atât de puține pagini. Pentru mine și pentru toți cei care m-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dacă se vorbește de sens, apare imediat întrebarea: care este sensul vieții, al vieții mele? Acestei întrebări îi este dedicat capitolul următor. Capitolul 4 Sensul vieții "Putem deci, dacă înțelegem bine sarcina noastră (ce trebuie să fie presupusă), să-l constrângem pe individ sau cel puțin să-l ajutăm să conștientizeze sensul ultim al comportamentului său. Acest lucru nu mi se pare puțin, chiar și pentru viața personală." Max Weber, Știința ca profesiune 9. Cu încredere în viață și bucuria de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
situație asemănătoare, Max Weber e de părere că un profesor nu trebuie să se transforme în profet, demagog, sau într-un Mesia care să impună ascultătorilor o luare de poziție. Trebuie, în schimb, să facă efortul, cu onestitate intelectuală, să "constrângă individul, sau, cel puțin, să-l ajute să înțeleagă sensul ultim al acțiunilor sale" pentru ca ei să atingă "claritatea". Trebuie să aleagă între "punctele de vedere ultime posibile ale vieții 11". Am văzut cum o decizie fundamentală în fața vieții are
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
îndoială totul: ce sens au "toate acestea?". Ce anume dă sens și orientare vieții mele? Evident sunt întrebări pe care, prinși în activitățile cotidiene în majoritatea cazurilor le evităm le și îndepărtăm de noi. Nimic și nimeni nu poate să constrângă o persoană să-și pună întrebarea despre sensul vieții. Este o întrebare care se poate ține foarte ușor sub cheie. Hartmut von Hentig (n.1925), un profesor de pedagogie pe care îl apreciez mult, afirmă că nu știe care este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dovada matematică pentru frumusețea muzicii și care să determine ascultarea ei. Muzica, în special cea clasică, solicitând o ascultare conștientă, poate fi și refuzată. Mă pot deconecta atât exterior, cât și interior. Muzica mă invită la ascultare, dar nu mă constrânge. Ascultarea muzicii este un act de libertate. Același lucru este valabil, chiar dacă într-un mod complet diferit, când trebuie să se decidă acceptarea unei realități metaempirice: și în acest caz este vorba despre o adeziune liberă. Muzica poate fi astfel
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Urme de transcendență Sunt cifre și urme care ne determină să imaginăm o realitate diferită de cea empirică, perceptibilă fizic și fiziologic. Urme care nu sunt în mod necesar perceptibile, dar care pot fi perceptibile: nu există o evidență care constrânge sau o transparență imperativă. Totuși mulți s-au străduit să facă vizibile experiențele fundamentale ale existenței umane ca pe o ocazie de a transcende unidimensionalitatea vieții moderne către o realitate total diversă, realitatea lui Dumnezeu, sensul-fundament al tuturor lucrurilor. Îmi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sens și o valoare în ciuda oricărei lipse de sens și valoare, nu sunt haos, ci cosmos: pentru că au în Dumnezeu, origine, autor și creator al lor, prima și ultima certitudine. Este un motiv de bucurie faptul că nimic nu mă constrânge la această credință. Pot să o aleg în deplină libertate. Credința într-un fundament al fundamentelor îmi modifică poziția în lume, atitudinea în raport cu ea. Întărește încrederea mea de fond și concretizează încrederea mea în Dumnezeu. Desigur, presupune unele consecințe: să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
înșelător) al miracolelor și al stigmatizărilor pentru a demonstra urmarea lui. Nu cred în stigmatele Terezei Neumann și nici în cele ale lui Padre Pio, pe care l-am cunoscut personal. Isus însuși nu a căutat suferința, ci a fost constrâns la ea. Nu cred nici că omul în suferință ar fi mai aproape de Dumnezeu. Acest lucru ar face din cer un infern. Deci dacă urmarea crucii nu poate semnifica nici adoratio, nici identificatio, nici imitatio, atunci ce este? Urmarea crucii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în grijă sufletele pot să-l comunice publicului larg: și anume că renunțarea la propriile drepturi, fără o reacție pe măsură, nu este neapărat o rușine, dar poate fi chiar folositoare păcii. Să parcurgem doi kilometri cu cine ne-a constrâns să facem doar unul (Mt., 5, 41). Desigur, renunțarea la propriile drepturi nu trebuie considerată un permis de imunitate pentru exercitarea "dreptului celui mai puternic". Mesajul creștin nu dorește eliminarea orânduirii juridice, vrea relativizarea dreptului provenind din iubirea față de oameni
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se ajunge la eliminarea structurilor sociale, politice și economice nedrepte; la conservarea creației, prin intermediul căreia să se urmărească locuirea pământului în cadrul unui mediu acceptabil. Cum va fi oare viitorul? Cu istoria nu se pot face calcule O viziune asemănătoare, sunt constrâns să mă întreb în cele din urmă, nu este oare o utopie, nu se referă la un loc ce nu există? Dacă privim la prezent, și nu foarte departe de cel al Bisericii mele, Biserica Catolică, am fi tentați tot
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a încercat să identifice câteva variabile cheie, sociale și psihologice care cauzează sentimentele de durere. O descoperire importantă a acestui studiu a fost aceea că, nivelul cel mai înalt de mâhnire l-au trăit acele femei care s-au simțit constrânse din afară spre a da copilul spre adopție. Trăirile copiilor adoptați Considerați nu de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o indignare: în ochii filozofului capabil să pătrundă în esența a ceea ce face din ei ființe vii, el se dezvăluie ca o imposibilitate de ordin aprioric. Geniul lui Nietzsche stă în a fi observat această aporie și a fi fost constrâns, în încercarea de a o rezolva, la analize extraordinare. Aici jos totul crește și descrește. Privirea aruncată de sus asupra întregului ființei-exterioare interiorizează ceea ce a învățat despre lucruri și se străduiește acum pe cât poate să se adapteze la ele: este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acolo în fața noastră și țintuit cu privirea, ceva ce fiecare poate vedea și revedea, verifica și constata oricât de des ar pofti: numerația unei formule de laborator. Însă această stăpânire a realității de care dispunem, această modalitate de a o constrânge, de a o determina să se dezgolească în fața noastră și să se exhibeze în ea însăși așa cum este ea, să spună ea însăși că datează din secolul al XI-lea, al XVII-lea sau al XIX-lea nu este doar
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
opera de artă așa cum o fac celelalte științe față de natură, de a o supune unei metode de investigare care să se garanteze pe sine în determinări universale, raționale și certe, ea a devenit științifică și, așa cum vedem la Daphni, a constrâns mănăstirea să-i dezvăluie secretul său și să mărturisească, pe un buletin de analiză, ce este ea cu-adevărat. Și aceasta deoarece orice lucru ce nu ajunge astfel la obiectivitate din punctul de vedere al unui comportament științific în legătură cu el
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sfatul lui Malebranche, încearcă se facă în așa fel încât într-un cerc nu toate razele să fie egale și care se lovește în încercarea sa de o imposibilitate de principiu, încearcă în fața necesității inteligibile patosul unei evidențe care îl constrânge. Există așadar un patos al evidenței constrângătoare, care nu motivează doar în mod tainic alegerea pe care au făcut-o matematicienii în legătură cu propria lor viață: el coincide în realitate cu activitatea matematică însăși, este un sentiment încercat în fața a ceea ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
interioară a vieții, nestăvilita și insuportabila suferință a ființei aruncate în sine și prinse în sine este cea care constituie forța sa ca și pe aceea a fiecăreia dintre puterile sale, care i le dă propriu-zis pe acestea și le constrânge una după alta să se desfășoare care constrânge văzul să vadă mai mult și, în auto-sporirea continuă a viziunii sale și a patosului său, îl duce pe acesta la capătul său, la inflagrarea suferirii în beția Fondului. Toate actele și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ființei aruncate în sine și prinse în sine este cea care constituie forța sa ca și pe aceea a fiecăreia dintre puterile sale, care i le dă propriu-zis pe acestea și le constrânge una după alta să se desfășoare care constrânge văzul să vadă mai mult și, în auto-sporirea continuă a viziunii sale și a patosului său, îl duce pe acesta la capătul său, la inflagrarea suferirii în beția Fondului. Toate actele și procesele care tocmai au făcut obiectul acestei scurte
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de putere: există un dominator (violent, violator, abuziv, agresiv, profitor etc.) și un dominat (bătut, violat, abuzat, hărțuit, exploatat etc.). În cazul părinților singuri, dominația se realizează de la distanță, prin absență: unul dintre părinți nu se implică, iar celălalt este constrâns să-și crească, fără sprijin, copiii. Absența trimite la un tip de situație mediată, care este mai puțin spectaculoasă decât raportările directe. După modelul știrilor din media, este frapant să afli despre o persoană că este violată sau traficată, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
publice, voi urmări rolul ideilor în stabilirea agendei; mai precis, modul cum presupozițiile neexplicitate, dar și reflecțiile curente asupra reglementărilor în vigoare influențează vizibilitatea socială a problemei în cauză, îngreunând intrarea acesteia pe agenda formală, ca problemă specifică. Atunci când suntem constrânși să decidem, să operăm selectiv între alternative posibile, facem apel la criterii de evaluare asupra stărilor de fapt, ne susținem punctele de vedere prin trimitere la un complex mai larg de idei, ne bazăm pe acele seturi de adevăruri în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
murit, este plecat pentru perioade lungi de timp sau, mult mai rar, se află în ipostaza de a fi separat sau divorțat de celălalt părinte), în care femeile și copiii riscă să rămână fără un suport financiar și să fie constrânse la a cere sprijin familiei de origine. Raportarea politicilor publice la acest tip de familie, obișnuită pentru spațiul românesc, prevede sprijin în forma prestațiilor universale (de tipul alocațiilor pentru copii), reduceri de impozite care au în vedere minorii aflați în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poate produce și aplica legi antitrust; el poate chiar, în cazul existenței randamentelor crescătoare ce riscă să conducă la constituirea unui monopol natural, să procedeze la naționalizarea întreprinderii în cauză. Această naționalizare permite respectarea condițiilor echilibrului general, deoarece statul poate constrînge întreprinderea naționalizată să vîndă la nivelul costului său marginal. Pentru Leon Walras, "Statul poate și trebuie să intervină în industria căilor ferate, cu o dublă îndreptățire: 1) deoarece serviciul căi-lor ferate, în măsura în care transportă produse sau servicii de interes public, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
neoliberală, dominantă în parte și astăzi, inclusiv în ma-joritatea țărilor foste comuniste, unde procesul dezetatizării și dere-glementării este însă mult mai lent, datorită inerției, remanenței mentalităților specifice. 2.2. Costuri sociale și costuri private Logica comercială are avantajul de a constrînge actorii să-și dezvăluie preferințele, adică disponibilitatea lor de a plăti. Dar se știe că ea comportă și neajunsuri, mai ales datorită efectelor externe. Producția și consumul de bunuri și servicii, publice și private, se traduce în realitate prin efecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]