1,615 matches
-
Dessaignes ne recomandă pe autor ca șeful școalei Dada din Moscova”. Principalele puncte de contact cu avangarda rusă/sovietică sînt reprezentate totuși de teatru (pe linie futuristo-constructivistă, prin experiențele lui Meyerhold și Tairoff) și de artele plastice (pe linia „purismului” constructivist și a suprematismului). Contimporanul a publicat reproduceri ale unor lucrări de G. Anenkoff (machetă p. Gaz de G. Kaiser — în nr. 55-56, martie 1925) sau Rodschenko (Construcție — în nr. 59, mai 1925). Numărul 53-54 al Contimporanului (consacrat arhitecturii moderne) cuprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În privința teatrului, un moment semnificativ îl reprezintă apariția numărului 55-56 din Contimporanul („Teatru/Cinema“), unde Sandu Eliad semnează un articol amplu („Teatrul teatrului“) despre două opțiuni antinaturaliste și antimimetice ale „teatrului nou” — „teatrul stilizat”, static al lui Meyerhold și teatrul constructivist, dinamic, „umanizat” al lui Tairoff. Preferințele autorului merg — în mod vădit — către cel din urmă. Tot aici sînt reproduse „pagini din Tairoff” despre arta actorului (articolul „Actorul. Diletantism și materie“). Sandu Eliad va reveni mai tîrziu — explicativ și polemic totodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
intitulat „Regia scenică-decor-costum“, în care, preamărind reforma teatrală „cu accente spre desăvîrșire în Rusia”, afirmă că aceasta a fost realizată — după declinul expresionismului din Germania — în țara sovietelor, prin „Tairoff și în special Meyerhold”. Nu lipsește un elogiu al revoluției „constructiviste” sovietice: „Și dacă efectul tuturor svîrcolirilor teatrale se resfrînge în toate țările europene, aportul constructiv nou îl aduce Rusia, singura influențată de o spiritualitate isvorîtă dintr-o pronunțată prefacere socială. Teatrul rus nu poate fi priceput decît prin cunoașterea adîncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
despre Cahiers d’Art, apărută în nr. 68 — o informație despre arhitectura sovietică: „Rușii ne expun un întreg program de arhitectură prin pana lui Auffray cu cele mai noui proiecte sovietice”, iar ceva mai jos, într-o semnalare despre revista constructivistă A.B.C., citim despre un manifest funcționalist al lui Vladimir Tatlin. Pagina de „Note. Cărți. Reviste” a nr. 70 (nov. 1926) conține o prezentare sumară și neutră a literaturii sovietice prin intermediul revistei franceze Vouloir. Decupajul lasă să se întrevadă postulatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un manifest funcționalist al lui Vladimir Tatlin. Pagina de „Note. Cărți. Reviste” a nr. 70 (nov. 1926) conține o prezentare sumară și neutră a literaturii sovietice prin intermediul revistei franceze Vouloir. Decupajul lasă să se întrevadă postulatul „colectivist” al artei proletare constructiviste vs „onanismul individualist” al artei burgheze: „Vouloir revista junimei din Lille aduce în ultimul său număr un studiu foarte complet al ideologiei literare artistice și sociale a Rusiei sovietice. Un dialog cu Lenin. Studii critice din literatura de după revoluție. Proecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Vouloir revista junimei din Lille aduce în ultimul său număr un studiu foarte complet al ideologiei literare artistice și sociale a Rusiei sovietice. Un dialog cu Lenin. Studii critice din literatura de după revoluție. Proecte și realizări formidabile ale acelei arte constructiviste care începe cu Vesnin și Lapșin terminînd la Rodchenko. Un articol de Donce-Brisy despre «spirit colectiv-cultură proletară», preconizează arta degajată de individualismul burghez și de onanismul intelectual care îl caracterizează”. În nr. 73 (februarie 1927) — o notă aniversară despre abstracționistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o altă publicație importantă din „noua Belgie”, 7 Arts - Bruxelles, condusă de frații Victor și Pierre Bourgeois - gravitează pe orbitele Contimporanului. Ultimul semnează în nr. 75 un text despre „Aspecte ale mișcării moderne în Belgia“, în care își exprimă credoul constructivist afin celui al lui Marcel Iancu. Tot în Contimporanul, Linze publică manifestele „Art de temps“ (nr. 74) și „Création de l’homme par la machine“, despre „omul nou” al erei mașiniste (nr. 96-97-98). Alte figuri „contimporane” ale modernismului extrem din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Iancu. Tot în Contimporanul, Linze publică manifestele „Art de temps“ (nr. 74) și „Création de l’homme par la machine“, despre „omul nou” al erei mașiniste (nr. 96-97-98). Alte figuri „contimporane” ale modernismului extrem din Belgia sînt Victor Servrancks, „maestrul” constructivist al lui Magritte (cu credoul constructivist „Conféssion“ - nr. 64, pledoarie pentru ordinea colectivă a construcției abstracte) și poeții Emile Malespine, Michel Seuphor și Marcel Loumaye. Reclamele la reviste belgiene „împodobesc” frecvent paginile Contimporanului (ca și reproducerile plastice sau arhitectonice după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
manifestele „Art de temps“ (nr. 74) și „Création de l’homme par la machine“, despre „omul nou” al erei mașiniste (nr. 96-97-98). Alte figuri „contimporane” ale modernismului extrem din Belgia sînt Victor Servrancks, „maestrul” constructivist al lui Magritte (cu credoul constructivist „Conféssion“ - nr. 64, pledoarie pentru ordinea colectivă a construcției abstracte) și poeții Emile Malespine, Michel Seuphor și Marcel Loumaye. Reclamele la reviste belgiene „împodobesc” frecvent paginile Contimporanului (ca și reproducerile plastice sau arhitectonice după artiști belgieni), iar rubrica de „revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nr. 8 despre succesul de la Teatrul Central cu piesa Căsătoria, de Gogol, în regia lui I. Sternberg, salută reacțiile favorabile ale lui A. Hefter, F. Aderca și T. Arghezi, replicînd acuzatorilor că montarea nu a fost - cum s-a spus - „constructivistă”, ci „sintetică: în alt sens decît de teatru pur, poate. Regisorul a redus la tipic personagiile Căsătoriei. La radiografie ni i-a revelat nuzi, dincolo de carnea care înșală: vidul iremediabil. Ceiace a vrut s’a înfăptuit; în limitele stricte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
precum Pirandello, Capek, Evreinov, Toller, Marinetti, Tzara, cu piesa Le Mouchoir de Nuages... În articolul „Teatru și Cinematograf”, B. Florian vede în „arta mută” un posibil regenerator al teatrului: „Ori cît s’ar imprima vechiului text elementele noui, ritm, decor constructivist, viață, rezultatul va lipsi. Același teatru vegetativ se va tîrî într-un decor nou. Ceeace lipsește teatrului ca să devie cu ajutorul celorlalte elemente moderne o expresie a epocii este textul modern. Sîntem gata a crede că o artă mai nouă, arta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la Malespine. Simplicitate clasică, sinteză la limită. De altfel, în viitorul nostru spectacol vom reprezenta de Malespine La Baraque Pathétique”. Nici această piesă nu s-a mai reprezentat... În nr. 68 al revistei sînt „listate” experimentele în domeniu ale grupării constructiviste Bauhaus: „Scena din Bauhaus este ilustrată în culori și conține zeci de experimente ale școalei în domeniul teatral, al filmului, cabaretului și circului nou”. Foarte prețuit de membrii grupării Contimporanul a fost polivalentul om de teatru și animator italian Anton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artă colectivă”, sintetică, sincretică și „internațională” sînt elemente care nu încetează să fascineze imaginarul colaboratorilor revistei. Filmul mut e privit cu candoarea descoperirii unui teritoriu poetic miraculos. Nu mai avem de-a face, ca la Contimporanul, cu o admirație orientată „constructivist” spre filmele abstracte ale lui Hans Richter sau Wiking Eggeling. Integraliștii își manifestă și ei prețuirea pentru „filmul pur”, poetic, necomercial, dar ceea ce îi fascinează este omul, actorul, eroul popular modern proiectat într-o mitologie specifică. Imaginarul integralist este hipnotizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nefiind - propriu-zis - un revoltat sau un anarhic al formei. Sculptura esențializată, abstracționist-primitivistă a lui Brâncuși și a elevei sale Milița Petrașcu se înscrie deopotrivă pe orbita cosmopolită a Contimporanului și pe cea spiritualist-autohtonistă de la Gîndirea, iar arhitectul, pictorul și decoratorul constructivist Marcel Iancu se arată a fi uneori, în plastica sa, un eclectic fantast cu nostalgia formelor canonice. În fapt, prima avangardă autohtonă se dovedește a fi - cu excepția mai complicată a lui Tristan Tzara - o avangardă „pozitivă”, „constructivă”, de o clasicitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
criticii de susținere și promovare a preavangardismului poetic. Am prezentat, apoi, monografic revista Chemarea (1915) a lui Ion Vinea și Tristan Tzara - privită ca placă turnantă între postsimbolism și avangardism, ca „embrion” autohton al Dadaismului și ca prefigurare a revistei constructiviste Contimporanul - cea mai logevivă publicație de avangardă din România. Comparația între textele poetice scrise în perioada 1913-1915 de către Ion Vinea și Tristan Tzara, dublată de un examen al corespondenței purtate de cei doi între 1916-1921, vine să ilustreze, suplimentar, complexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Îi pocniră urechile. Și leșină... Dar vezi că și-așa, împrăștiat vraiște pe pătura lui infectă, fiertura Suveranului continua să-și realizeze efectul și, chiar și leșinat, secvența existențială din creierul lui Doru Cișmea se reîmprospăta. Își aminti în spasme constructiviste și reci cum, după capturarea lor, fiecare dintre cei trei fuseseră vărsați în păduchelnița lor, ceva mult mai restrâns decât niște celule infime, niște tuburi, de fapt, inundate după poftă și dispuse simetric în jurul Urlătoarei, redutabila sală de anchetă. Își
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu funcții diferite. Prin raportare la succesiuni de evenimente de tipul exodului, se obține o justificare a ritmului lent al tranziției sau eventual structuri narative relevante pentru cum a mers procesul. Tranziția ca joc de șah este mai aproape de viziunea constructivistă - reforma poate fi făcută, depinde de modul în care sunt combinate reguli și piese, strategii și resurse, pentru a atinge obiectivele. În procesul de tranziție, fiecare categorie de actori sociali se individualizează prin resursele inițiale de care dispun și tipul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
A publicat Structuri de securitate și gestionare a crizelor în context euroatlantic (2004), având contribuții în volumele Probleme filosofice ale științei militare. Teoria sistemelor și structurilor (1992) și Filosofia socialului (1993). Constantin Manolache, Euroarmata și apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene (c) 2014 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MANOLACHE, CONSTANTIN / Constantin
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
prefață) 341.217(4) UE 355.4 165 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN MANOLACHE EUROARMATA ȘI APĂRAREA ROMÂNIEI Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene Prefață de CRISTIAN BOCANCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Prefață / 11 Lista de abrevieri / 15 Introducere / 17 Grilă de analiză de epistemologie constructivistă a problemelor de securitate și apărare comună ale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
MANOLACHE EUROARMATA ȘI APĂRAREA ROMÂNIEI Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene Prefață de CRISTIAN BOCANCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Prefață / 11 Lista de abrevieri / 15 Introducere / 17 Grilă de analiză de epistemologie constructivistă a problemelor de securitate și apărare comună ale Uniunii Europene / 23 Capitolul I. Epistemologia constructivistă și problematica securității și apărării comune europene / 29 1.1. Necesitatea unității între epistemologie și constructivism în analiza securității și apărării comune europene / 29 1
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
comună a Uniunii Europene Prefață de CRISTIAN BOCANCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Prefață / 11 Lista de abrevieri / 15 Introducere / 17 Grilă de analiză de epistemologie constructivistă a problemelor de securitate și apărare comună ale Uniunii Europene / 23 Capitolul I. Epistemologia constructivistă și problematica securității și apărării comune europene / 29 1.1. Necesitatea unității între epistemologie și constructivism în analiza securității și apărării comune europene / 29 1.1.1. Despre epistemologie / 32 1.1.2. Despre constructivism / 37 1.2. Rolul epistemologiei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și problematica securității și apărării comune europene / 29 1.1. Necesitatea unității între epistemologie și constructivism în analiza securității și apărării comune europene / 29 1.1.1. Despre epistemologie / 32 1.1.2. Despre constructivism / 37 1.2. Rolul epistemologiei constructiviste în analiza problemelor de securitate și apărare comună europeană / 49 1.2.1. Statutul epistemologiei constructiviste / 50 1.2.2. Paradigme de construcție epistemologică / 53 1.2.3. Ipoteze de tip epistemologic constructivist / 56 1.2.4. Principii de aplicare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în analiza securității și apărării comune europene / 29 1.1.1. Despre epistemologie / 32 1.1.2. Despre constructivism / 37 1.2. Rolul epistemologiei constructiviste în analiza problemelor de securitate și apărare comună europeană / 49 1.2.1. Statutul epistemologiei constructiviste / 50 1.2.2. Paradigme de construcție epistemologică / 53 1.2.3. Ipoteze de tip epistemologic constructivist / 56 1.2.4. Principii de aplicare epistemologică / 59 1.2.5. Metodele epistemologiei constructiviste / 62 1.2.6. Comunitatea epistemică de securitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Despre constructivism / 37 1.2. Rolul epistemologiei constructiviste în analiza problemelor de securitate și apărare comună europeană / 49 1.2.1. Statutul epistemologiei constructiviste / 50 1.2.2. Paradigme de construcție epistemologică / 53 1.2.3. Ipoteze de tip epistemologic constructivist / 56 1.2.4. Principii de aplicare epistemologică / 59 1.2.5. Metodele epistemologiei constructiviste / 62 1.2.6. Comunitatea epistemică de securitate și apărare / 64 Capitolul II. Epistemologia constructivistă și dezvoltarea conceptuală a problemelor de securitate și apărare comună
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
comună europeană / 49 1.2.1. Statutul epistemologiei constructiviste / 50 1.2.2. Paradigme de construcție epistemologică / 53 1.2.3. Ipoteze de tip epistemologic constructivist / 56 1.2.4. Principii de aplicare epistemologică / 59 1.2.5. Metodele epistemologiei constructiviste / 62 1.2.6. Comunitatea epistemică de securitate și apărare / 64 Capitolul II. Epistemologia constructivistă și dezvoltarea conceptuală a problemelor de securitate și apărare comună ale Uniunii Europene / 67 2.1. Explicația epistemologică modulară a expresiei "politica de securitate și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]