587 matches
-
fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite. Deși difuziunea culturală este asociată cu manifestări foarte diverse, din domeniul artelor, tradițiilor, economiei, războiului etc., acestea pot fi grupate în 4 tipuri: difuziunea expansivă; difuziunea relocată; difuziunea ierarhică; difuziunea prin contagiune. Normele sociale Normele sociale reprezintă așteptările comportamentale, oferind indicii despre cum ar trebui să ne comportăm într-un grup sau într-o societate. Din punct de vedere strict sociologic, normele au fost definite drept "regulile pe care un grup le
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a sistemului de referință al unei epoci. Înainte de toate, imaginea are un fond arhetipal 190, însă acest model este transformat în funcție de răspunsul pe care indivizii îl dau geografiei particulare 191, de mentalul străvechi al unei civilizații. Prin mimetism social și contagiune mentală, indivizii unei epoci ajung la procesări similare ale realității, conturându-se astfel imagini sau reprezentări specifice unei societăți sau unui timp istoric. Felul cum oamenii răspund provocărilor naturale și sociale, condițiile de formare a limbii și a structurilor mentale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la nivel individual, însă, cu toate acestea, există similitudini între imaginile pe care le au indivizii aceleiași epoci, societăți sau grup. Studiul imaginii presupune înțelegerea procesărilor mentale și a sistemului de referință al unei epoci întrucât prin mimetism social și contagiune mentală indivizii unui grup ajung la procesări similare ale realității, conturându-se astfel reprezentări specifice unei societăți sau unui anumit timp istoric. Acest lucru este posibil deoarece imaginile pe care indivizii și le formează sunt influențate nu doar de propriile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fluxul informațional pe care acesta îl primește. Ele "îndeplinesc o importantă funcție socială: răspândirea ideilor, a modelelor de analiză, a mesajelor, a stilurilor comportamentale ale purtătorilor"505, motiv pentru care au un rol esențial în cadrul proceselor de mimesis social și contagiune mentală. Funcția simbolică a reprezentării este cea care asigură redimensionarea realității pentru a o face recognoscibilă, dar și pentru a face posibilă comunicarea socială. Un punct important în investigarea reprezentării este faptul că îi dă posibilitatea individului să înțeleagă realitatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
activi în jurul cărora gravitează existența popoarelor, punându-și amprenta pe toate elementele unei civilizații"519. Credințele, presupozițiile absolute sunt adevărate sisteme reprezentaționale care conțin prototipurile unei societăți, unei epoci. Ele se conservă prin tradiții, se transmit prin mimetism social și contagiune mentală și caracterizează mentalul unei epoci, civilizații. Din punctul de vedere al autorului britanic, întrebarea care sunt presupozițiile ce subîntind fizica sau științele naturii ale unui anumit popor într-un anumit moment nu este cu nimic mai puțin istorică decât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de la Botez și de la har, cu atât mai mult nu trebuie să lipsim de el pe prunc care, de-abia născut, n-a păcătuit întru nimic fără numai că, ieșit din Adam după trup, a contractat prin faptul nașterii sale, contagiunea morții celei vechi și care se apropie cu atât mai mult de iertare cu cât i se iartă nu păcatele personale, ci păcatul altuia. Copiii nou-născuți sunt fără păcate personale, însă sunt solidari cu păcatul lui Adam și supuși aceleiași
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cât insecuritatea blocului răsăritean interzicea Pactului de la Varșovia orice gest brusc contra vestului. După prăbușirea Pactului însă, orice zonă de insecuritate, oricât de distantă față de marile centre ale Occidentului, devenea o zonă de risc pentru întregul continent european. Riscuri de contagiune directă, amenințarea marilor migrații dinspre est spre vest, exportul elementelor și tehnicilor criminale, riscurile de proliferare haotică a armamentului nuclear toate acestea au reprezentat prețul pentru libertatea redobândită de Europa Centrală și de Est. În 1998-1999, când izbucnește din nou
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
asupra modului de contaminare, care "s-ar face și prin intermediul altor lichide corporale decît sperma, în special saliva și transpirația". Este vorba despre vechi credințe referitoare la "umorile" corpului, observate de Jodelet în RS a bolilor mintale. "Aceste credințe [...] raportează contagiunea prin lichide corporale la osmoza lor cu sîngele și sperma. Astfel decurg lucrurile în cazul bolii mintale, a cărei degenerare afectează nervii, sîngele și se transmite prin salivă și transpirație". SIDA sau sifilisul s-ar răspîndi în același mod, în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de devianțe de la ortografia clasică; "semiotici", fiind vorba în primul rând de mutații la nivelul semnelor, mai degrabă decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri de comunicare pare să genereze, prin "contagiune", noi fractali lingvistici, funcționând ca niște "atractori stranii", aflați în continuă mișcare. Să reamintesc că în științele morfogenetice, de al căror aparat conceptual mă folosesc aici, atractorii stranii sunt structuri bine-ordonate care, la periferia câmpului lor de existență, exercită o
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lingvistici, funcționând ca niște "atractori stranii", aflați în continuă mișcare. Să reamintesc că în științele morfogenetice, de al căror aparat conceptual mă folosesc aici, atractorii stranii sunt structuri bine-ordonate care, la periferia câmpului lor de existență, exercită o influență de contagiune ordonatoare asupra zonelor dezordonate. Pentru un relevant autor, Ferdinand de Saussure (1916/1998; cf. Graur et al., 1972, pp. 211-220), părinte al lingvisticii moderne și al structuralismului lingvistic, limba (fr. "langue") nu se confundă cu limbajul (fr. "langage"): ea nu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
semiotici devin și purtători de semnificație, deci semantici. (C5) Catalimbajul reprezintă o nouă formă de alfabetizare. Noul catalimbaj reprezintă așadar una dintre pietrele de temelie pentru apariția unor fenomene de turbulență comunicațională la nivel global, nu numai prin efectul de contagiune, ci mai ales prin mutațiile create în sfera mentalului colectiv. Este vorba de fractali comunicaționali, dar și de elemente specifice teoriei haosului și teoriei catastrofelor în mediul social. Vor fi aceste vortexuri comunicaționale suficient de puternice pentru a crea un
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
atingerea repetată a bolnavilor de către cei care-i îngrijesc nu duce la contaminarea acestora, iar îmbrăcămintea bolnavilor și a morților de holeră, precum și mărfurile de orice fel "sunt absolut incapabile să propage Cholera morbus", drept care, în această afecțiune, așa-numita "contagiune imediată" este iluzorie. În concluzie, medicul moscovit proclama că holera "nu este contagioasă nici imediat, nici prin intermediere", că în "emanațiile bolnavului" și în "atmosfera" acestuia este prezentă "o miasmă a holerei", care poate constitui un focar de infecție, astfel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
spitalele reprezintă totdeauna asemenea focare, că "o anumită dispoziție" este necesară pentru dezvoltarea bolii într-un anumit individ, ca urmare a unei probabile "absorbiri pulmonare" a amintitei miasme, ceea ce arată că, în holeră, nu avem de-a face cu o contagiune propriu-zisă, cu un fel de pătrundere a agentului miasmatic 10. Explicația cea mai simplă a apariției focarelor epidemiologice părea totuși să fie furnizată de teoria contagionistă: de la omul bolnav i se transmite omului sănătos un principiu material capabil să determine
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nici una nu a transportat-o aiurea". Concluzia venind din partea unui simplu doctorand este poate neașteptată: "Cine susține în fața acestor fapte că holera, ca să se nască și să devină epidemică, trebuie ca totdeauna să fie importată și să se transmită prin contagiune nu face altceva decât să închidă ochii la lumină"12. După ce formulează mari rezerve asupra valabilității, în cazul holerei, a teoriilor contagioniste și miasmatice, Păltineanu trece la enumerarea altor elemente în stare să determine apariția și răspândirea holerei, precum: natura
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
într-un chip fatal. Această excepție, care sper să continue, se datorează fumigației cu clorură de var, [substanță] pe care am dat dispoziția să fie ținută zi și noapte în fiecare apartament locuit, ca și la fiecare fereastră prin care contagiunea se presupune că și-ar găsi drumul; o măsură de prevedere care în nici un caz nu este în uz general la București. Se pare că nu ajutorul medical sau administrarea medicamentelor interne ar fi de prea mare ajutor în această
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și Persia, până la țărmurile Caspicei, pătrunzând în sud-estul Rusiei prin portul Astrahan, în iulie 1847194. Din această ultimă localitate, flagelul s-a răspândit asupra întregului teritoriu european al Imperiului, afectând cu predilecție: Armenia, Gruzia, Ucraina, Podolia, Estonia, Livonia și Finlanda; contagiunea a atins Moscova în septembrie 1847, iar în iunie al anului următor s-a făcut simțită și la St. Petersburg 195. Concomitent, pe ruta sudică de propagare, epidemia s-a extins din Persia în provinciile asiatice ale Imperiului Otoman, atingând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și Constantinopolul contaminat! "Cu drept cuvânt, holera e însă considerată azi ca nefiind contagioasă în sensul obișnuit al cuvântului. În toată Muntenia n-a sucombat nici un medic, foarte puțini preoți și așa-ziși maseuri, tocmai aceia, care - în caz de contagiune - ar fi trebuit să fie atinși în primul rînd! De altă parte, avem dovezi sigure că holera a izbucnit în locuri sănătoase, imediat sau puțin timp după sosirea de persoane din localități contaminate. Cum pot fi împăcate aceste două fenomene
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bântuia cu furie. Într-adevăr, numeroase unități militare, dintre care multe erau deja contaminate în locurile de origine, într-o Franță infestată de cea de-a treia epidemie de holeră, din 1853-1854393, se îndreptau spre îmbarcare pe litoralul mediteranean, răspândind contagiunea. În vasele plecate din Marsilia s-au declarat primele cazuri de holeră, bolnavii fiind debarcați pe drum, în insula Malta și la Pireu, în Grecia, iar la sosire, alții erau internați în spitalul din Gallipoli. Epidemia s-a răspândit în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cel mai eficace remediu"79 bis. Treptat, epidemia s-a stins, nemaifiind afectați nici militarii (inclusiv cei austrieci), nici civilii, O dată cu evacuarea trupelor turcești din Țara Românească - rămasă numai sub ocupație austriacă -, în decembrie 1854, a dispărut și focarul de contagiune, care i-a afectat mai cu seamă pe locuitorii Bucureștilor. În vara anului 1855 s-a declanșat un alt val de holeră în Țara Românească, ba chiar și în Transilvania și în Moldova, provenind tot de la sud de Dunăre 423
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
am scos pe bolnavi din casă și la Dorohoi, și la Stolniceni, și au scăpat de-a rîndul"467 . "Neconformistul" Vîrnav era, de altfel, și împotriva utilizării oricăror medicamente "prezervative", iar pentru a demonstra că holera nu se transmite prin contagiune directă, ci poate să se ivească datorită intervenției unor stimulenți psihici, relata o întîmplare petrecută la Iași: "La epidemia de holeră din 1866, un individ, după ce a început a se întărîta boala, a fugit la Socola, la o vie; aicea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
compresele, frecțiile, aplicarea lipitorilor etc.". În "Gazeta de Transilvania" este recomandat, printre altele, un unguent pentru nări, preparat din plante, acest medicament permițând "filtrarea aerului"471 și deci anihilarea "miasmelor holerice", considerate de către unii a fi principalele vinovate pentru transmiterea contagiunii. 3. Epidemia din 1872-1873 Dacă în 1866 holera a încetat să bântuie pe teritoriul României, ea a continuat să se manifeste, eventual cu o agresivitate ceva mai redusă, în alte părți ale lumii, mai cu seamă în Rusia, atât în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
una și aceeași localitate, și încă într-o localitate de câmpie, incidența holerei să se diferențieze în funcție de minime deosebiri de altitudine în raport cu nivelul mării... Date despre epidemia de holeră de la 1872-1873 din Transilvania și Banat a cules farmacistul Ștefan Gămănescu. Contagiunea a provenit din Rusia, extinzîndu-se, prin Galiția, în nordul Ungariei; Buda și Pesta au fost infectate în octombrie 1872. Molima a pătruns în Satu Mare la 18 noiembrie, în Baia Mare la 29 noiembrie, iar în Baia Sprie la 16 decembrie. În
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vase provenite și din zone faimoase prin infecțiile aproape permanent înregistrate acolo. Ce era de făcut? Măsura la care, prin tradiție, se apela din capul locului era instituirea carantinelor, carantine terestre și carantine maritime, ca principal mijloc de a bara contagiunea. Încă din vremurile în care făcea ravagii neîndurătoarea ciumă, întreruperea totală a circulației persoanelor și mărfurilor păruse a fi soluția fără greș a problemei înlăturării marilor molime. Dar de vreun sfert de secol, prestigiul care păruse de nezdruncinat al instituției
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aveau între oamenii de echipaj purtători de vibrioni și poate avuseseră chiar bolnavi de holeră, iar materiile fecale le aruncau... pe unde apucau, și pe cale de uscat, din Ismail, unde bântuia holera". Iarăși au putut fi incriminați ca purtători ai contagiunii plutașii de pe Bistrița, care, după ce stăteau în contact îndelungat cu lucrătorii de la Galați și Brăila, se întorceau acasă, în Moldova de Sus, cu trenul sau alte mijloace de comunicație, aducând germenii holerei. Prompta intervenție a organelor sanitare, pe măsură ce îmbolnăvirile erau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Întâlnim aici notații tot mai frecvente privitoare la apariția printre ostași a unor cazuri suspecte de holeră. De remarcat că, la început, atât comandanții militari, cât și medicii regimentului se arătaseră puțin dispuși să considere că este vorba de temuta contagiune. Doctorii "au ținut-o una și bună cu gastro-enterita lor, zile întregi, până au început să cadă câte cincizeci [de soldați] pe zi, pîn-a venit primul examen bacteriologic cu "microbul virgulă"... Pentru igiena trupei a fost regretabilă eroarea medicilor, căci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]