1,465 matches
-
face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte ale urcușului duhovnicesc: apatheia, theoreia și teologia, iar cele trei trepte corespunzătoare acestora sunt: cunoașterea - contemplație a creației, înțeleasă în rațiunile ei divine; cunoașterea ființelor inteligibile -îngerii și oamenii; și cunoașterea-contemplare a Sfintei Treimi sau teologia. Aceste trei moduri de cunoaștere sau theorii erau considerate de Sfântul Maxim Mărturisitorul cele trei altare ale sufletului". Sfântul Maxim
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Sfântul Grigorie Palama vorbește despre o cunoștință începătoare despre Dumnezeu, care vine din cunoașterea făpturilor. Aceasta este cunoștința care este comună tuturor, prin fire. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că această cunoaștere naturală a lui Dumnezeu este treapta premergătoare, absolut necesară contemplației mistice și are în centrul ei sesizarea raționalității creației și înțelegerea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Despre cunoașterea lui Dumnezeu din raționalitatea creației Lumea sau creația este considerată de Părinții filocalici loc și stare premergătoare vieții veșnice, iar cunoașterea sau contemplarea
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
creației este de a fi treaptă spre desăvârșire, prin contemplarea ei dumnezeiască. Cunoașterea și contemplarea în duh a creației descoperă caracterul ei de simbol. Această cunoaștere a lui Dumnezeu prin intermediul creației este o cunoaștere rațională, simbolică, analogică, dar premiză a contemplației spirituale. Ea ne duce la întelegerea fundamentelor lumii, a raționalității ei, la sesizarea sensului ei de simbol și de etapă spre lumea cerească. Valoarea lumii de cale spre Dumnezeu este o dovadă că suprema cunoaștere a lui Dumnezeu nu este
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
din lucruri". Adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu, dobândită pe cale naturală depășește - potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul - orice demonstrație și echivalează, de fapt, cu distingerea clară, nepătimașă, a rațiunilor prime, divine ale creației. Prin urmare, cu toate că este neclară și insuficientă, cunoașterea sau contemplația naturală este absolut necesară pentru înaintarea omului spre unirea deplină cu Dumnezeu. Ea este o treaptă spre teologia sau cunoașterea tainelor lui Dumnezeu, spre "vederea"și "simțirea"lui Dumnezeu. Caracterul acesta pregătitor a cunoașterii naturale îl subliniază și Sfântul Maxim
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
pentru înaintarea omului spre unirea deplină cu Dumnezeu. Ea este o treaptă spre teologia sau cunoașterea tainelor lui Dumnezeu, spre "vederea"și "simțirea"lui Dumnezeu. Caracterul acesta pregătitor a cunoașterii naturale îl subliniază și Sfântul Maxim Mărturisitorul, arătând că "fără contemplația naturală nu se poate susține în nimeni în nici un chip puterea tainelor". Această cunoaștere "prin raționament", cum o numește același Sfânt Părinte, este premergătoare experierii lui Dumnezeu. Simțirea lui Dumnezeu urmează înțelegerii Lui. Sintetizand, așadar, învățătura filocalică despre cunoașterea naturală
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
unui "suiș către necunoscutul dumnezeiesc", a "unui suiș spre unire". Părinții duhovnicești acordă o valoare deosebită acestei cunoașteri. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că viața duhovnicească, pe treptele ei superioare, este o lucrare contemplativă. După curățirea de patimi, făptuitorul devine omul contemplației, al cunoștinței sau, pe treptele cele mai înalte - un contemplativ. Această cunoaștere supranaturală, o completează pe cea naturală, indirectă. Condițiile ei sunt, din partea credinciosului - izbăvirea de patimi, curățirea inimii și rugăciunea curată, iar din partea Lui Dumnezeu, harul Său necreat. Același
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
apoi, prin străduință ascetică deosebită, la teologia apofatică, a experierii lui Dumnezeu, deasupra oricărei exprimări pozitive sau negative. Cunoștința duhovnicească se naște din credința simplă, ca o adeziune la adevărurile revelate și conduce către credința adevărată sau din vedere, la contemplație. Ea are la bază teama sau frica de Dumnezeu. Între acestea două, există o relație interioară. Temerea de Dumnezeu - consideră Sfântul Maxim Mărturisitorul - este primul dar, ce-l dobândim noi de fapt, dar pe care Sfânta Scriptură l-a așezat
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
se transformă în supraconștiința prezenței și simțirii tainice a harului; logicul face loc supranaturalului, tainicului; întunericul devine lumină. Potrivit Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii dumnezeiești, cunoștința oferă și conferă oamenilor duhovnicești o lumină tainică, pe care mintea o vede în contemplație, în rugăciune. Cunoașterea lui Dumnezeu, așa după cum o înțelege spiritualitatea ascetică răsăriteană, este împărtășirea de Dumnezeu. Ea culminează în unirea cu El, ca grad suprem de îndumnezeire a ființei umane, trăită de subiectul uman ca o afundare și scufundare în
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
perturba neclintirea lor. Pe baltă, lișițele[ Lișiță = pasăre călătoare de baltă, cu pene negre și cu o pată albă între ochi, având carnea comestibilă.( DEX)] au iesit la plimbare. Pluteau cât mai departe de noi, parcă să nu ne tulbure contemplația asupra suprafeței de apă neclintite. Nicio adiere nu tulbura oglinda lacului. Iar broscuța țestoasă, pe care o văzusem anterior, parcă se răzgândise și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
de care este capabil, rezidă în a accep �ta ori nu conlucrarea cu harul și acceptarea este o operă a liberului ar �bitru al credinciosului. Acceptarea este unica noastră contribuție la buna viețuire în Iisus Hristos, căci "toată activitatea și contemplația, virtutea și cunoștința, biruința și înțelepciunea, bunătatea și adevărul le săvârșește în noi, ca în niște organe, Dumnezeu, noi neaducând nimic decât dispoziția care voiește cele bune". În ce raport putem plasa această dispoziție de a face și a voi
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
aceea, și fără de care nici aceea nu-și va putea vedea marginea ei", explică același Părinte al Bisericii. Este o nouă atestare a conlucrării asidue dintre minte și inimă, dintre înțelegere sau cunoaștere, și iubire. Teodor de Edesa, vorbind despre contemplație, prezintă această relație astfel: "după măsura cu �noștinței este și măsura dorinței"(de contemplație). Cu cat cunoști mai mult, cu atât dorești încă și mai mult să cunoști. Iar cunoașterea presupune în cel mai înalt grad discernământul. "Din infrânare și
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
același Părinte al Bisericii. Este o nouă atestare a conlucrării asidue dintre minte și inimă, dintre înțelegere sau cunoaștere, și iubire. Teodor de Edesa, vorbind despre contemplație, prezintă această relație astfel: "după măsura cu �noștinței este și măsura dorinței"(de contemplație). Cu cat cunoști mai mult, cu atât dorești încă și mai mult să cunoști. Iar cunoașterea presupune în cel mai înalt grad discernământul. "Din infrânare și sme �renie am învățat că se naște nepătimirea. Iar din credință - cunoștința. De la acestea
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului... În altă ordine de idei, cunoașterea înseamnă dragoste, nu dominare ori stăpânire. Cunoașterea contemporană este mult diferită în comparație cu perspectiva contemplației, propăvăduite de Sfinții Părinți ai Bisericii. "Astăzi noi cunoaștem cu mâinile. În modernitate cunoașterea, considerată a fi obiectivă, presupunea înlăturarea tuturor factorilor subiectivi. Astăzi vrem să știm și să înțelegem totul. Atunci când avem un lucru credem că-l cunoaștem, în
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
două texte reprezentative. Primul aparține Sfântului Efrem Sirul: "Sunt hirotoniți preoți pentru ei înșiși. Și-și oferă asceza... Postul este jertfa lor, privegherea le este rugăciunea. Penitența și credința-altarul, Meditațiile lor sunt arderea de tot. Inima lor curată este arhiereul, Contemplația, preotul slujitor. Neîncetat buzele lor aduc jertfă: Rugăciunea însetată de odihnă..."Al doilea text ce evidențiază relația dintre liturghia lăuntrică și slujirea exterioară este al Sfântului Grigorie Sinaitul: "Inima eleiberată de toate gândurile și mișcată de Duhul Sfânt Însuși devine
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
se lasă condus prin virtuți într-o viață duhovnicească ce rostuiește lucrurile în conformitate cu rațiunile lor dumnezeiești. În această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul trupului sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință, așa cum sunt, și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
o viață duhovnicească ce rostuiește lucrurile în conformitate cu rațiunile lor dumnezeiești. În această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul trupului sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință, așa cum sunt, și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic altceva după ce a cunoscut adevărul. El
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
arăta nu refuză a se folosi de el la vremea potrivită". Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în nota de subsol de la acest text evidențiază relația accentuată între Logosul divin, rațiunea umană și țesătura de rațiuni dumneziești, plasticizate în lucruri obsevabile, prin contemplația dată de practicarea virtuților. Această perspectivă adâncește și mai mult reciprociattea dintre Dumnezeu și om prin care Logosul se înomenește și omul se îndumnezeiește. Părintele Dumitru Stăniloae constată și notează că: "Rațiunea ca funcție cognitivă a sufletului uman stă într-
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
fiecare sfânt, și în mod copleșitor în Melchisedec - ca fiind purtător al semnelor lui Iisus Hristos. Virtutea exersată prin voință și lucrare îl întărește pe sfânt, care nu rămâne la înțelesul utilitarist al lucrurilor, ci se ridică cu mintea prin contemplație la cele veșnice, arătând totodată sensurile înalte ale lucrurilor, icoane materializate ce trimit la rațiunile lor arhetipale, recapitulate în Iisus Hristos. Melchisedec este un prototip al sfințeniei care prin intuirea adevăratei vocații a întregii creații, rămâne preot în veac, într-
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
prin viețuirea pustie de patimi, de materii și de plăceri, apoi spre muntele cunoștinței de Dumnezeu, Cel văzut pe înălțimea înțelegerii, gândurile ce înclină încă spre pământ și caută plăcerea acestuia; cel ce ocupându-se acolo în chip încordat cu contemplații adecvate duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile (căci aceasta cred că înseamnă trecerea timpului de patruzeci de ani) se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător și ascultător al focului dumnezeiesc, negrăit și suprafiresc, sălășluit și adăăpostit în ființa
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
nemijlocite a prezenței lui Dumnezeu în cosmos și în univers. De aceea, Părintele Dumitru Stăniloae într-o notă la textul maximian prezentat anterior, precizează, cu referire la semnificația experienței mistice a lui Moise: Petrecând multă vreme pe înălțimea înțelegerii în contemplații duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile, se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător al focului și ascultător al Cuvântului dumnezeiesc, aflător în ființa lucrurilor create (în tufiș), adică al Cuvantului dumnezeiesc, care ne grăiește din lucruri, iar mai
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
știut să adopte limbajul poetic, considerându-l cel mai adecvat pentru a transpune frumusețea creației lui Dumnezeu. Chiar dacă a practicat o așceză severă el n-a respins creația, ci dimpotrivă a știut s-o laude într-un limbaj extraordinar, favorabil contemplației, în care taina regăsește poezia... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre lume in vizune filocalica... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 206, Anul I, 25 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
Când găsești miere, mănâncă îndeajuns, ca nu cumva mâncând peste măsură să vomiți". La aceste sofisme ne rușinăm să facem întâmpinare. Fiindcă, potrivit lui Grigorie Sinaitul și altor părinți, mâncarea mierii nu se înțelege cu referire la dumnezeieștile Taine, ci despre contemplația mentală și desăvarșire. Iar dacă ei o iau cu referire la dumnezeieștile Daruri, eu îl ascult p!e același grăitor în proverbe care-mi spune: "Mănâncă miere, fiule, căci bună este ceara; ca sa-ți îndulcești gâtul. Așa vei simți înțelepciunea
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
să scriu jurnale deoarece în jurnal ideile nu sunt expuse conform unui plan, ci ele sunt evocate de un peisaj, de o întâlnire cu un om, de o convorbire, de o lectură, etc. Contemplu, gândesc și reflectez. Reflecția deci, însoțește contemplația. Îți exprimi propriile gânduri și păreri și stârnești gândurile cititorului care intră într-un dialog al undelor cu scriitorul. Părerea lui Mircea Eliade era că cel ce scrie un jurnal, în măsura în care el încearcă să capteze măcar o parte din ceea ce
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
printre dinți atunci când m-am fript? Așteptam tăcuți să se miște bambina la una dintre lansete, dar nimic nu perturba neclintirea lor. Pe baltă, lișițele au iesit la plimbare. Pluteau cât mai departe de noi, parcă să nu ne tulbure contemplația asupra suprafeței de apă neclintite. Nicio adiere nu tulbura oglinda lacului. Iar broscuța țestoasă, pe care o văzusem anterior, parcă se răzgândise și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
cum reîncepe/ menirea mea să scot rod din stepe.” (Menirea, pag. 23) . Eul poetului, vibrează cu intensitate și sinceritate, ,,ideea fiind trăită în toate adâncimile sufletului, pentru a-i da căldura care să învăluie pe cititor sau ascultător” Starea de contemplație estetică creează în autor ,,o atmosferă intimă de disponibilitate, de libertate sufletească”. ,,Ce liberal e Beethoven în orchestrație! Tot instrumentul e întrebat să-și dea părerea și reproduce pe răspunderea sa ideea principală. Ideea principală câștigă astfel o varietate de
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]