3,537 matches
-
împachetat și le-a transportat la Paris, unde le-a păstrat ani în șir fără să vândă niciun obiect, în ciuda unor dificultăți financiare extreme. O altă formă de credință, credința în arta, în cultura țării lui oprimate! Nu poți să contempli tezaurul georgian fără să te gândești și la abnegația acestui custode. Reflectând la toate astea, părăseam Muzeul tezaurului și ne îndreptam spre următorul, Muzeul Ocupației, 1921-1991. Saltul e uriaș. Mai întâi, șocul resimțit la vederea unui vagon de tren ciuruit
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
poezie. Dacă vă ambiționați, amânarea poate deveni un lucru pozitiv, căci între timp vă maturizați înțelegând libertatea și ce poate face omul în perimetrul ei, altfel decât cel ce nu și-a periclitat acest bun, în care umbli obosit/ odihnit contemplându-ți faptele cu nepăsare. Aveți un vers frumos și adevărat ca o promisiune: "dincolo de tristețe nășteau sunete moi negând-o", și mai la vale, în trupul aceluiași poem numerotat cu 4, în grupajul ales de dvs. pentru cel de-al
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
așteptarea ceasului de apoi "era conceput ca o punte între Tinerețe ciudată și Moartea cotidiană și că "orienta către simptomatologia gestului, înfățișând mișcarea unor vieți care, însetate de autentic, eșuează, fără să-și dea seama, în terorism și au de contemplat după aceea, până în ultima secundă, erorile declanșate de fatala lor opțiune. Deși considerat de scriitor drept o carte dostoievskiană, romanul acesta pierdut era mai curând o replică la Condiția umană a lui André Malraux, pe care Dinu Pillat avea s-
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
sfârșit să plec, iar el, conducându-mă până la poartă, mă salută în chip de bun rămas. Chiar dacă aparatul nu e de mâna întâi, luminițele din ochi s-au imprimat exact așa cum sunt: vii, generoase, tandre, de-o mătăsoasă incandescență. Le contemplu acum, improbabile și halucinante, ca pe-o nălucă a propriei mele memorii defecte.
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
ființa lui a fost ruptă, bucată cu bucată, în cursul atacurilor mediatice. Cînd ajungi să fii ciopîrțit pînă la gradul de mărunțire biografică la care a fost supusă identitatea lui Tismăneanu, drama pe care trebuie s-o trăiești cînd te contempli în imaginea pe care ceilalți o au despre tine trebue să fie uriașă. Dar ceea ce l-a salvat din această centrifugă mediatică menită a-l desființa a fost cultul prieteniei. Fără un Mihăieș, un Patapievici sau un Dorin Tudoran, care
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
reintrodus, cu un teribil efort de recuperare și re-îndreptare cultural-istorică, în schema inițială, nefisurată. Totul se vrea ordonat "în imagini și serii", autorul (identic, în cazul de față, cu subiectul cunoscător) încercând, dramatic, marea reconstituire. Castele "pe-o rână" sunt contemplate cu tristețe, într-un bun poem reprezentativ pentru viziunea și simbolistica lui Liviu Georgescu: "Colind străzile înguste, privesc îndelung oamenii,/ siluetele lor subțiate prin care poți înfige o lamă/ fără să curgă sânge,/ castelele pe-o rână prinse în plase
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
Paulică tocmai asta îi plăcea să facă: să-i stropească de sus de pe scaunul său de paralitic, - după ce se ținea mult, - și apoi se desfăcea la pantalon, aruncând, cu un arc puternic și lung, urina sa, pe care noi o contemplam cum cădea jos, ca o pecete în fața noastră, chiar pe locul unde noi îngropasem pentru motocicleta Zundapp banii strânși zi de zi. Iar Paulică o făcea dinadins. Pentru că el nu mai putea să se miște. Pe când noi, ceilalți, visam la
Pecetea finală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8012_a_9337]
-
hal de timorare ideologică? Să te lupți cu adepții lui Hristos și ai Bisericii, și apoi să te ploconești în fața unor mofturi de fuste virilizate e semn că o năucitoare propagandă poate intimida pînă și pe geniile cele mai verticale. Contemplînd piruetele justificatoare ale autorului, cititorul încearcă senzația stînjenitoare pe care i-ar da-o un gladiator care, pregătindu-se să se lupte cu zimbrii, începe prin a se gudura spășit în fața țînțarilor. Vulnerabilitatea lui Dawkins e patentă și lasă un
Surprizele selecției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6901_a_8226]
-
pentru înțelegerea creierului e creierul însuși", când fabricile de vise s-au năruit ("comunismul sovietic, Hollyoodul și religia organizată"), când "religia artei" își pierde și ea treptat speranța la un paradis, singurul lucru sigur este moartea. De aceea Barnes o contemplă cu teamă și neliniște, deconstruind toate consolările tradiționale, dincolo chiar de "frământarea fetișistă" proprie meseriei de scriitor. Rămânem însă pe marginea abisului zâmbind, pentru că tocmai am citit una dintre anecdotele barnesiene, în care simțul umorului îl învinge pe cel al
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
se desfășoare lucrurile?) Unul dintre ultimele obiecte era un clopot de vacă tembel, cumpărat de tata la Champéry, în excursia din care fratele meu relatase despre sandvișul cu șuncă cel decepționant, care acum dăngănea rostogolindu-se pe fundul benei. Am contemplat toată învălmășeala aceea și, deși nu exista nimic incriminator, și nimic dezagreabil, mă simțeam oarecum stingher, ca și cum mi-aș fi înmormântat părinții într-o pungă de hârtie, și nu într-un coșciug decent. Apropo, aici nu e vorba de "autobiografia
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
gîndit mai întîi să devină portar de noapte la un hotel, apoi magaziner la niște ateliere din Nordul Orașului-lumină, pentru ca în final să fie nevoit a se angaja în calitate de paznic la un garaj subteran: Unde mă găseam, ca scriitor? Îmi contemplam volumele editate la București ca pe niște repere ale unui trecut ce mă ajuta să trăiesc, dar pe care nu trebuia să-l cultiv excesiv. Aveam de construit un prezent, modest și lipsit de satisfacții de ordin literar, cariera mea
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
și șap-te de ani de când îmi chinuiesc creierii să aflu ce i s-a în-tâm-plat lui Har-riet. De-a lungul ani-lor, am în-ce-put să folosesc din ce in ce mai mult din timpul meu li-ber ca s-o caut. Tă-cu și își scoa-se oche-la-rii, contemplând o pată in-vi-zi-bi-lă de pe len-ti-lă. Apoi, ri-di-că pri-vi-rea spre Mi-kael: - Ca să fiu foar-te cinstit, dis-pa-ri-ția lui Har-riet m-a fă-cut să pă-ră-sesc puțin câte puțin con-du-ce-rea con-cer-nu-lui. Pierdusem pof-ta. Știam că în apropierea mea se află un ucigaș și cău-ta-rea
Stieg Larsson Bărbații care urăsc femeile by Elena-Maria Morogan () [Corola-journal/Journalistic/8153_a_9478]
-
chipuri de azi legate de întâmplări mai vechi o pun pe autoare într-o stare de permanent balans între lumea de azi și cea de ieri. Uneori maturul de azi privește lumea cu ochii copilului de ieri sau, dimpotrivă, își contemplă "dramele copilăriei" cu privirea amuzată cu care ar vedea un film de desene animate. Dacă atunci când se analizează pe ea, cea de ieri, Adriana Babeți este de o autoironie dusă până la limita cinismului, cu totul alta este atitudinea ei când
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
Italiei de Nord: În puținele mele călătorii - eu nu sunt un călător, nu-mi place în mod special să călătoresc - , am văzut grupuri de turiști. Toți cu aparate fotografice, ascultînd ce spune ghidul și notîndu-și în carnețele, fără, însă, a contempla tablourile ori monumentele. Acest fel de a Ťfaceť cîte o țară, de-a călători fără a privi cu ochii tăi nimic este o formă de prostie colectivă cultivată. Niște imbecili! Iată cum prostia poate căpăta chiar forme instituționalizate". În antiteză
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
lumea, în tot cazul cu Creațiunea. Vreau să spun: cu lumea lui Dumnezeu. Și mai vreau să spun ceva: anume că lumea lui Caragiale este, în fond, tot lumea lui Dumnezeu. E cea mai bună dintre lumi, numai s-o contempli îndelung și fără idei prefabricate. Cu gînd limpede și începător". Odată ajuns pe acest teren ferm, autorul Interlocuțiunilor își revelă încă o trăsătură a mentalității sale tradiționale (Monsieur Homais era un adept al stîngii atee) și anume religiozitatea. Credința e
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
poziționată a fost Galeria Artmark. Și uite-așa, în loc să facă profit și să-și confirme esența capitalistă, un actor al pieței de artă se trezește portavocea unui mesaj național și vehiculul unui comandament moral, în vreme ce Mu-zeul Național de Artă își contemplă, neronian, pro-pria-i disoluție. Expoziția către care au condus aceste contexte este chiar Bessarabia maia, gîndită și realizată de Ruxandra Garofeanu, consiliată îndeaproape de Vladimir Bulat, pe departe cel mai bun cunoscător din România al spațiului artistic basarabean. O expoziție puternică
Basarabia mea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7070_a_8395]
-
care ar merita lectura cît mai multor perechi de ochi. Așa însă, înecate cum sunt în pasta cleioasă a verbozității neînfrînate, autorul face figura unui incontinent scrib. Furat de iureșul unor declamații în al căror sunet se pare că se contemplă narcisic, autorul nu poate lua distanța de trebuință pentru a sesiza malefica proliferare lexicală la care se dedă. Iată un fragment intitulat: "Mirare și sens": "Aduc în lumina proaspătă și filtrată de primăvară indecisă și capricioasă un sunet nedecis între
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
e băiatul acesta, Eliade?" (pp. 152-153). Cioran, cu disperările lui abisal-stilizate, este imitat până când caricaturistul se declară, la modul pervers, învins de original: "aceste două fraze sunt autentice (Pe culmile disperării). Dar sunt mai dihai decât imitația mea". Noica e contemplat în plimbările lui filozofico-matematice pe Bulevardul Formelor Pure și pus să dezbată "problematica non-mâncării". De la dreapta ideologică, se trece rapid și fără complicații de exercițiu parodic, la stânga. Versurile scandaloase ale lui Bogza din Poemul invectivă (apărut în 1933) primesc o
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
unul care sunt în deplina posesiune a unei soluții de salvgardare a societății scufundate în politicianism, precum bolta de pământ de la Ocnele Mari. Ideea mi-a venit, la fel ca și antemergătorului meu Newton, dintr-un banal fapt al naturii, contemplat într-un ceas de grație. Nu mi-a căzut un măr în podul palmei, ci, de pe o consolă, un obiect dur, acoperit de praf și pânze de păianjen. Ștergându-l, am recunoscut tomata, uitată acolo, înainte de a o servi, feliată
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
cu o imensă bucurie spirituală, că această carte se găsește în peste o mie de biblioteci naționale, academice și științifice din lume. Ce satisfacție intelectuală poate fi mai însemnată pentru un cercetător și eseist român, precum Cristina Emanuela Dascălu, care contemplă, în tăcere, succesul și, firește, circulația unei cărți excepționale. Interesante și pertinente sunt și glosele critice ale poetului rus Evgheni Evtușenko, care a participat la susținerea doctoratului Cristinei Emanuela Dascălu și care a relevat importanța unui demers literar extrem de prețios
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
Într-un cuvînt, ea e un factotum menit a face orice și a ține loc de orice, dar cu o singură condiție: s-o deschizi și să te lași în voia ei. Citită azi, cu ochiul cinic al observatorului care contemplă indolența literară a contemporanilor, pledoaria emfatică a cancelarului englez surprinde nu atît prin retorica desuetă, ci prin asemănarea de optică, căci autorul, judecînd rolul cărții în iconomia prezentului, se plînge de aceleași cusururi de care ne lovim azi. În primul
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
de mult iubitul Mihai Fărcășanu. Firește că lăsaseră prea vizibile urme. Figura care l-a absorbit efectiv pe Dinu Pillat a fost aceea a lui G. Călinescu, admirat încă de când îi fusese asistent în 1946-1947, și adulat până la moarte. îl contemplă acum vorbind cuceritor la catedră, întrupând o superioară sinteză a marilor maeștrii: "... a fost spectaculos, ca de obicei, reeditând, la un potențial mai artist-fantast, tipul de profesor în care Pârvan, Iorga, Nae Ionescu se găsesc conjugați laolaltă". Profesorul, dovedind o
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
a geniului și imboldul de mortificare al sfîntului. În fine, condiția filosofiei e disciplina pusă în slujba acurateții conceptelor, pe cînd condiția geniului e fulgurația împinsă pînă la pragul misterului. Primul meditează, al doilea sesizează, primul citește cărți, al doilea contemplă esențe. Primul are gînduri culese din lecturi, al doilea are sclipiri smulse din trăiri, și chiar dacă viziunea pare nedreaptă, încurajînd lenea de gîndire, Schopenhauer nu lasă loc de consolări: cui n-are geniu nu-i rămîne decît să fie pedant
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
Miracolul nu poate intra în zona conștiinței fără să-l destrame complet pe omul vechi. Și aici se află puterea dumnezeirii pe care Ang Lee o pune în scenă cu ajutorul cinematografului digital. Și anume frumusețea de dincolo de imaginație a universului contemplat de un singur om, cel din urmă om scufundat în primordialul elementelor. Pi nu îmblânzește natura, nu o supune decât temporar într-un exercițiu de stăpânire de sine, de autocontrol, însă se reflectă în ea ca parte a creației. Creștinism
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
toate acestea, Mihail Neamțu recunoaște că nici el nu știe ”exact” ce este acela un ”guguloi”. Știți ce este acela un "guguloi"?... Nici eu nu știu exact. Este ceva surprinzator de mare, cu o identitate incertă, pentru copii care îl contemplă. Așa este și cu "majoritatea" obținută de USL in referendum. Nici ei nu știu exact ce este cu ea, nu e chiar majoritate, nu e chiar pentru ei, dar asta nu îi va împiedica să gândească politica ca o fascinație
Ce nu știe ”exact” Mihail Neamțu, liderul Noii Republici () [Corola-journal/Journalistic/43191_a_44516]