716 matches
-
și operele de artă autonome, independente de conceptul sacrului instituționalizat, a căror finalitate nu este de natură religioasă, ci pur-estetică. De altfel, teoria și practica artistică actuală diferențiază, în ceea ce privește conceptul de artă sacră, o serie de accepțiuni specifice manifestărilor creatoare contemporane. În acest sens, în prima dintre aceste viziuni, termenul sacru face referire la orice creație cu caracter religios, considerând, prin urmare, că orice artă este sacră, prin însăși calitatea ei de a fi artă, și desemnând relațiile cu tot ceea ce
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acesta o atribuise sacrului. Să observăm că, în acest caz, noțiunea sacrului se comportă ca o expresie ale cărei sensuri diferă de înțelesurile religiosului propriu-zis puncte de vedere oglindite corespunzător într-una dintre cele mai mari expoziții dedicate artei sacre contemporane: Traces du sacré, desfășurată în anul 2008, la Centrul Pompidou din Paris 468. O a doua accepțiune majoră a expresiei de artă sacră apare prin opoziția acesteia față de arta laică, într-o manieră asemănătoare definirii sacrului prin intermediul antinomiilor pe care
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
redării imaginilor legate de personalitatea faraonilor din arta Egiptului antic. Memorabil în acest sens este episodul ștergerii, odată cu venirea la domnie a faraonului Amenofis al IV-lea, a numelui sau a imaginilor predecesorului său de pe toate monumentele sau înscrisurile artistice contemporane acestuia. 327 Alexandu Stan și Remus Rus, Istoria religiilor: Manual pentru Seminariile teologice, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991, p. 19. 328 Este vorba despre acele practici care s-au perpetuat de-a lungul
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
personologia americană, Allport (Feist, 1985Ă a încercat să continue această linie. Abordarea lui Cattel este mai restrânsă, ea concentrându-se pe aria de specialitate a psihologului. Dar și acest demers este prea amplu pentru curenta practică psihiatrică, mai ales cea contemporană. O persoană poate fi circumscrisă și „diagnosticată” cu atât mai ușor cu cât e mai bine cunoscută. În practica psihiatrică și psihologică se pune însă problema evaluării unor persoane ce sunt întâlnite pentru prima dată și despre care se încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
toate aspectele care i se pot concepe contextului, precizate cu grij( (i juste(e. Junker [1960, 18]* (tiin(ele sociale, (i anume sociologia, etnografia, antropologia, dar deopotriv( toate formele de anchet( asupra unui aspect particular al vie(îi societ((îi contemporane, dispun de un anume num(r de metode de documentare sau de culegere a datelor. (ntrevederea (i chestionarul au devenit demersuri prea obi(nuite, banale: ele constau (n a interogă persoanele pentru a cunoa(te tr(s(turile lor socio-demografice
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
chipul Lui este mai hâd. Măreția Sa stă tocmai în inconsecvența sa. Dovada existenței sale este tocmai inumanitatea Sa. Trebuie să facem saltul în El și, prin aceasta, să ne eliberăm de iluziile rațiunii. Astfel, pentru Șestov, acceptarea absurdului este contemporană cu însuși absurdul. A-l constata înseamnă a-l accepta și tot efortul logic al gândirii sale constă în a-l pune în evidență pentru a face astfel să țâșnească speranța imensă pe care o aduce cu sine. Repet, această
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Mardarie Popinciuc, Viorica Stavilă ș.a. Cu mențiunea că a fost scris pentru un post de radio, apare aici și un text sub semnătura lui Mircea Eliade, intitulat Maica Domnului (1980). Uneori revista reia lucrări sau fragmente din texte clasice și contemporane românești: M. Eminescu, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Dan Botta, V. Voiculescu ș.a. Comentariile la cărți și recenziile semnate de Aron Grămadă, Octavian Buhociu, V. Posteucă, Titus Bărbulescu se opresc mai ales la literatura exilului, dar au în vedere și edițiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
energie vitală, distrugere ineluctabilă a sănătății. Trebuie să se știe că există trei etaje respiratorii: etaj inferior sau diafragmatic, mijlociu sau toracic, superior sau scapular. Respirația din copilărie abdominală (diafragmatică) permite cu certitudine prevenirea tulburărilor digestive și ginecologice, atât de contemporane; o mai bună dezvoltare intelectuală de asemenea. Diafragma este marele mușchi de separare între abdomen și torace, marea frontieră; vocația sa este esențial respiratorie. Coborât, aerul pătrunde înspre partea inferioară a plămânilor, comprimând, în același timp, organele abdominale, (inspirație). El
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Editura Univers, volume ce l-au consacrat, sunt transpuneri din scrieri semnate de Marina Țvetaeva, Konstantin Balmont, Andrei Voznesenski, Evgheni Evtușenko, de poeți clasici chinezi, de poeți ucraineni sau letoni contemporani. Aplecat cu precădere spre lirică, și îndeosebi spre cea contemporană, C. are meritul de a fi schițat prin traducerile sale o panoramă a poeziei letone și de a fi selectat și tradus din cei mai reprezentativi lirici ruși ai secolului al XX-lea. Tălmăcirile sale se caracterizează printr-o acuratețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
nu numai tabla de legi a traducătorului, ci și descrierea funcționării propriului mecanism de producere a poeziei. Aria din care D. își alege afinii spirituali este foarte largă: de la Goethe și Hölderlin la Mallarmé, Valéry și poezia americană și spaniolă contemporană. Eseist de marcă, s-a ocupat mai ales de zona de interferență dintre filosofie, poezie și religie (Tragic și demonic, 1980), de problemele limbajului poetic, de construirea identității personale în raport cu alteritatea, de răspunsul civic și politic la provocările prezentului. Remarcabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
epistemologie hermeneutică a științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică este o metodă specifică științelor spiritului, adică disciplinelor socio-umane. Contrafigura în această etapă o fac hermeneuticile negative, rabinice, ale maeștrilor bănuielii - Nietzsche, Marx, Freud -, care nu creditează conștiința și simbolul. Etapa filosofică, cea contemporană, este cea de-a treia etapă din evoluția teoriei interpretării. Pentru cea de-a treia tematizare, limba este preeminentă, fie că ea este realitatea, pura ordine a semnelor, ordinea prin excelență, cum crede semiologia, fie că este mediul comprehensiunii ce
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
forțe. Medicina modernă convențională, care nici măcar nu recunoaște câmpurile de forțe ca factori ce influențează sănătatea umană și îmbolnăvirea, pierde în mod evident lupta împotriva cancerului, SIDA, a bolii Alzheimer și a altor boli degenerative asociate stilurilor de viață industriale contemporane și unul dintre motive ar putea fi chiar dependența ei încăpățânată de abordări chimice și tehnologice, care nu fac decât să agraveze și mai mult dezechilibrele din sistemul energetic uman. Practica qi gong, care este o formă sigură și eficace
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
posturile tradiționale. În loc să se concentreze asupra satisfacerii cerințelor unui singur post, angajații urmăresc interesele întregii organizații, ceea ce duce, practic, la desființarea posturilor tradiționale. restructurarea (reengineering) - restructurarea înseamnă „regândirea și proiectarea radicală a proceselor de muncă, pentru a le adapta schimbărilor contemporane dramatice și pentru a măsura performanțele actuale în termeni de cost, calitate, servicii și timp” (Hammer și Champy, 1993). Principiul diviziunii muncii este înlocuit cu principiul multifuncționalității angajaților, care are ca efect stimularea implicării active în atingerea obiectivelor organizației, reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să fie educată în acest sens, să realizeze seriozitatea și gravitatea acestui nou tip de amenințare, neconvențională și dură, să fie atrasă la colaborare, pentru ca împreună cu organele de drept să preîntâmpine un nou 11 septembrie 2001. Cursul evenimentelor în lumea contemporana este influențat, mai mult ca oricând, de afaceri globale, mișcări politice și religioase ce nu cunosc granițe, dar proliferarea terorismului, constituie cea mai gravă agresiune asupra societății, și fiecare din aceste fenomene în parte și toate la un loc pot
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
interpretată istoria Facerii, a primelor vîrste ale omenirii, a ebraismului, recurgînd la erudiția creștină și la cronografiile scrise de Eusebiu și de predecesorii săi. Din acestea sînt extrase teoriile referitoare la diversele epoci ale umanității, ultima dintre ele fiind cea contemporană. După acest examen al istoriei lumii, al celor două cetăți, cea pămîntească și cea cerească, acestea sînt comparate una cu alta: „Două feluri de iubire au creat cele două cetăți, adică cetatea pămîntească a iubirii de sine, care ajunge pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact, conceptul care este pentru realiști ceea ce înseamnă intersubiectivitatea pentru constructivism - este puterea. Această observație le poate părea unora dintre cititori evidentă, aproape banală. Dar multe definiții contemporane ale realismului acordă puterii puțină importanță și nu reușesc să indice măsura în care depind de acest concept, în cele din urmă (de pildă, Mearsheimer, 1994/1995; Jervis, 1998; Legro și Moravcsik, 1999). Pentru alții, puterea poate părea o categorie
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
2000). Împreună, aceste elemente indică o descendență clară din conceptul realist de putere, dar deseori fără a recunoaște cum sunt legate de ideile pe care le au la bază. Analiza lor, pe rând, ne permite să le reconectăm. Multe definiții contemporane ale realismului presupun că statul este actorul central în relațiile internaționale. Pentru primii realiști, premisa era mai curând o problemă de observație decât de deducție. Evenimentele politice majore din prima parte a secolului XX au fost cele două războaie mondiale
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pierduți, din Universitatea Iași pe care a slujit-o magistral - s-a dus într-o stea... să mai vegheze la limba română. Modelul, rămâne ! (MERIDIANUL, An XI, nr.5 (784), joi, 5 februarie 2009, Editorial) 2. POLEMIC ȘI PAMFLETAR... BICEFALIA ... contemporană Bicefal # dublu centru de comandă, modalitate de realizare a unui cult, a unei acțiuni de excepțională întindere. Se spunea cândva că biserica ortodoxă română e bicefală, dar "sensul" nu mai există. Conducerea bicefală nu înseamnă societate pe acțiuni... ar fi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
uneori tonul pamfletului: inițiatorii dezintegraționismului shakespearian sunt atacați cu vehemență și reduși la ridicol cu arme extraliterare. Complexitatea afilierii culturale a lui P. iese mai limpede la iveală când se urmărește reacția lui față de literatura română, mai ales față de cea contemporană. Semnificativ e, din această perspectivă, interesul său față de formele tradiționale, chiar și atunci când s-ar spune că descoperă creația literară a secolului al XX-lea. Era un spirit a cărui colaborare la diverse reviste nu pare deloc să fi fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
suficiente. Aceleași condiții trebuie să le îndeplinească și ideile primitive. Și ele trebuie să fie necontradictorii, independente și suficiente. Axiomatica aristotelică, dominantă până la sfârșitul secolului trecut, se garanta singură, fiindcă avea garanția din afara ei (garanție obținută în urma multor observații). Axiomatica contemporană, trebuie să se garanteze singură, dar această fundamentare nu este întotdeauna ușoară. Un sistem formal este constituit din simboluri și reguli de combinare ale acestora. Termenii primitivi sunt: o indicii, adică semnele inițiale cu care se va lucra; o operările
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
specific capitalismului. Istoria Evului Mediu, inclusiv a Evului Mediu românesc, este o istorie a privatizărilor. Dacă ar fi vorba doar de istoria medievală, această caracteristică nu ar prezenta decât un interes limitat. Dar ea este una cât se poate de contemporană, căci procesul de privatizare în România postcomunistă nu a început cu privatizarea capitalistă, ci cu o privatizare „socială”, mult mai specifică precapitalismului, adică prin împroprietărirea a milioane de cetățeni. În prima etapă a privatizării, întreaga populație cu drepturi politice din
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
târziu. Jacquemont observa, În 1830, fiind În Kashmir, că „orientalii nu cunosc plăcerea de a mânca; nu știu să o prelungească asociind-o altora”, dintre care aviditatea lui romantică se Îndrepta spre convivialitate. Analizând procedurile relatate de călători Împreună cu cele contemporane, În special jaina, Marie-Claude Mahias e Îndreptățită să noteze că, În nordul Indiei, a mânca e un proces consumat, asemenea animalelor, În mod solitar și taciturn („Manger en Inde. Partage et transaction”, În Jean-Louis Flandrin, Jane Cobbi, Tables d’hier
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
asta pentru că cea veche, pe care se tot clatină învățământul românesc de ani de zile, stă să se prăbușească sub greutatea propriei neputințe de a desluși o cale relativ simplă, dar mai ales coerentă și adecvată de a răspunde provocărilor contemporane ce conduc, firesc, spre o schimbare de paradigmă. Problema e delicată și nu ne privește doar pe noi. În ultimii ani, peste tot în lume s-au înmulțit experimentele educaționale, deplasarea perspectivei pedagogice raliindu se la cea a științei în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
eveniment care marchează sfîrșitul Imperiului și al cărții bizantine. 2. Cartea în Bizanț. Miniatura bizantină a exercitat o mare influență asupra țărilor slave și chiar asupra Europei Occidentale în Evul Mediu. Păstrarea manuscriselor bizantine este mai puțin bună decît a contemporanelor lor din Occident. Dacă inspirația se dovedea superioară, tehnica era detestabilă: culori aplicate pe pergament fără pregătire sau chiar direct pe fonduri de aur etc. În ciuda obiceiului de a folosi prototipuri și modele pentru alcătuirea manuscriselor bizantine, se preferă așezarea
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Dar, pentru ca aceasta să capete consistență reală, trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a realității psihice și neutralizată sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă. Și tocmai așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan intraindividual, recunoscându-se doar variabilitatea interindividuală. De la nivelul componentelor particulare, atributul stabilității și invarianței a fost extins la nivelul ansamblului personalității. În cvasitotalitatea definițiilor personalității se
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]