33,831 matches
-
Roxana Racaru Cartea de Dialoguri și eseuri a lui Radu Sergiu Ruba este în primul rînd opera unui bun jurnalist căruia subiectele de interes din lumea contemporană nu-i sînt străine. Pe lîngă interviuri și dialoguri incitante cu oameni de cultură (cum ar fi Michel Tournier, Yves Frontenac sau Andrei Pleșu), acest volum cuprinde și o serie de dosare (tip almanah sau revistă de popularizare) cum vedem
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
corespondent al Academiei, are soarta lui Minulescu și a altora: nu mai este aproape deloc citit. O piedică în calea receptării a fost (și a rămas) dificultatea de a-l situa în istoria poeziei noastre din secolul XX. A fost contemporan cu simboliștii și cu moderniștii, fără să fie limpede dacă este, la rîndul lui, simbolist ori modernist. G. Călinescu îl socotește "simbolist în felul lui", dar îl include în capitolul despre moderniști, lîngă Arghezi, Adrian Maniu și restul. Muzicalitatea unor
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
versurilor (nici urmă de obscuritate) îl despart însă și de moderniști și de simboliști. Dar nu fac din el un tradiționalist propriu vorbind, căci este prin excelență un poet al orașului ori al naturii văzute de un orășean, al civilizației contemporane, care merge la țară în week-end și admiră natura ca un turist. Aceste însușiri diverse și uneori opuse joacă un mare rol în nefixarea de azi a opiniei față de Topîrceanu. Să adăugăm la acestea o evidentă facilitate și un umor
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
Steinem la problemele discutate, dar în fond cartea îndeamnă tot timpul la descoperirea unora noi, ale noastre. în orice caz, părțile dedicate contestării sistemului educațional (folosind rezultatele unor sondaje respectabile, ca și numeroase "studii de caz"), contestării valabilității teoriilor biosociologice contemporane care afirmă, cu argumente din ce în ce mai "științifice", importanța determinărilor biologice în atribuirea rolurilor sociale etc. - toate acestea sînt bine scrise, foarte interesante și demne de toată atenția într-o lume căreia îi este încă greu să renunțe la milenarul său mod
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
și poeziei, pe 20 aprilie avînd loc la Sala mică a Ateneului Român un concert de excepție susținut de formația din Valencia Capella de Ministrers, cu piese instrumentale și vocale din muzica barocă spaniolă, unele pe versuri de mari poeți contemporani cu Cervantes: Lope de Vega, Góngora, Calderón de la Barca. Concertul a fost prima transmisie în direct a noului canal "TV Cultural". Același strălucitor Secol de Aur al artelor și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
care alții le-au transcris și editat!). O umoare neagră cum smoala îi acoperă orice merit. Pe de alta, stăruie (și nu vedem cum ar putea dispărea!) imaginea carismatică a personajului "transfigurat în mit", cum spunea Mircea Eliade, a singurului contemporan ce i-a dat lui Noica "sentimentul legendarului", admirat de Mircea Vulcănescu, Cioran, Cella Delavrancea, Mihail Sebastian, Octav Onicescu, Mihai Șora etc. Între cele două accepții pare a se căsca un abis. Abis care are și o factură istorică, în
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
Mircea Mihăieș M-au intrigat (sau, după caz, dezamăgit, șocat, scârbit) pretențiile unor contemporani ai mei de-a accede la înalte funcții pentru a-și pune în valoare patriotismul. Nu dau doi bani pe dragostea de țară a celor sătui. Cu atât mai puțin a îmbuibaților. Patriotismul nu poate fi condiționat de grosimea osânzei
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
adică bariera materiei și promisiunea spiritului încorporat. Privite astfel, doar prin sugestiile lor nemijlocite și în afara oricărui abuz hermeneutic, cele cinci lucrări sunt, de fapt, tot atîtea ipostaze dintr-un număr infinit, probabil, pe care lemnul, acest material arhaic și contemporan în cel mai complex înțeles al cuvîntului, poate să le întruchipeze exemplar dacă este stimulat de o inteligență vie și fertilizat de o gîndire creatoare. Și cum Bata Marianov s-a întors la Caransebeș încărcat de toate semnele vremurilor de
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
Alexandru Cistelecan, autodefinit ca „un creștin absolut mediocru”, a realizat pentru revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș o suită de unsprezece interviuri cu înalți prelați (majoritatea catolici) și teologi cu scopul declarat de a afla răspunsurile Bisericii la marile provocări ale lumii contemporane. Strînse laolaltă, cele unsprezece convorbiri alcătuiesc o carte, 11 Dialoguri (aproape teologice) cu o problematică gravă, aptă să producă revelații chiar și celor care își imaginează că știu totul despre relația dintre religie și lumea contemporană. Este aici și meritul
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
marile provocări ale lumii contemporane. Strînse laolaltă, cele unsprezece convorbiri alcătuiesc o carte, 11 Dialoguri (aproape teologice) cu o problematică gravă, aptă să producă revelații chiar și celor care își imaginează că știu totul despre relația dintre religie și lumea contemporană. Este aici și meritul celor intervievați (GianPaolo Salvini, directorul revistei „La Civiltà Cattolica”, Pr. Peter-Hans Kolvenbach, Generalul Ordinului iezuit, Richard Èemuš, Michelina Tenace, Pr. Tomáš Špidlik, Pr. Marko Ivan Rupnik, Jakov Jukiæ, Olivier Gillet, IPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului ÎPSS
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Cu excepția ÎPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (ortodox), toți ceilalți intervievați aparțin spațiului spiritual al catolicismului. Acest detaliu - de care, firește, trebuie să se țină cont la lectură - nu reduce cota de interes a cărții. Dimpotrivă. Pentru că dinamica schimbării, specifică epocii contemporane, își are unul din motoarele principale în Vestul Europei, spațiul tradițional al catolicismului. Iar punctele de vedere exprimate de acești gînditori catolici sînt, de cele mai multe ori, foarte nuanțate, încărcate de bun-simț. Se tot face caz despre o eventuală legătură existentă
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Paf... Puf al lui Cezar Petrescu). Mai multe sînt cu siguranță vietățile copilăriilor „naturale”: melci arhetipali sau cai, motani și căței personalizați; numele celor din urmă pot fi în relație directă cu lumea infantilă (cățelul Patrocle, motanul Papuc). Din literatura contemporană ar trebui amintită păpușa Zizi din Nostalgia lui Cărtărescu (Rem)... Desigur, această schiță bibliografică are grave omisiuni. O sursă de informare pentru situația actuală reală (pînă la anchetele și cercetările de teren pe care poate că se va decide cineva
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
nu numai în faptul copierii, ci în copierea nemecanică. Cătălina Velculescu menționează intervenția lor și calitatea acestei intervenții când foloseau textele scrise dar și narațiunile din cultura orală. Cercetarea pe teren, la Porțile de Fier îmbogățește informația cu mărturiile folclorului contemporan. „Omul ca iarba, zilele lui...” își intitulează Adriana Mitu cercetarea apelând la un Psalm al lui David, descoperit în manuscrisul miscelaneu nr. 1667 de la B. A. R. Îl studiază și în el descoperă motto-ul. Aici l-a descoperit ca
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Î. Citați-mi cîțiva din membrii fondatori ale căror nume ar putea spune ceva și în România... R. Václav Havel, Ivan Klíma, Hana Ponická, Zdenìk Urbánek, Ludvík Vaculík, dar și oameni de știință ca Vilém Preèan, directorul Institutului de Istorie Contemporană al Academiei de Știință din Republica Cehă, fostul ministru al Culturii, Pavel Tigrid ș.a. Azi findația numără 182 de membri, dar lista este deschisă, astfel încît oricine vrea să ne ajute contribuind la dezvoltarea bibliotecii este bine primit. Î. S-
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
și e-mail, reproducem și copiem pentru cei ce ne solicită mii de pagini. Pentru o bibliotecă fără salariați permanenți, este o activitate destul de intensă. Numeroase instituții din țară și străinătate, cum ar fi Institutul pentru literatură cehă, Institutul de Istorie contemporană, Muzeul literaturii, Muzeul și Arhiva muzicii populare din Praga, dar și Central State Archive sau British Library din Londra ne solicită ajutorul. Studenții, atît cehi cît și străini își aleg teme de cercetare aici. Am contribuit astfel la realizarea a
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
personajului Caragiale în comedia spumoasă a culiselor și a articolelor din presa sfârșitului de secol al XIX-lea și început de secol XX. Aflăm că E. Lovinescu are destui precursori în persoanele lui Anghel Demetriescu, Pompiliu Eliade sau G. Panu, contemporani ai lui Caragiale convinși de perisabilitatea comediilor acestuia o dată cu epuizarea realității social-politice a vremii. Sau, în unul din ultimele capitole, Între legendă și adevăr, așa-numita ingratitudine a autorului față de cei care l-au ajutat în momente grele ale existenței
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
volumele și făcând permanente statistici privind vandabilitatea unor volume cum au fost 1907, din primăvară până-n toamnă, vândut în zece mii de exemplare, cifră-record, sau Schițe nouă. Cartea Dorinei Grăsoiu face din Caragiale un personaj omniprezent în paginile ziarelor și revistelor contemporane autorului. Aducând în prim-plan cotidiene mai puțin discutate în studiile critice dedicate maestrului, cartea se pretează și la o lectură contextualizată de alt tip, aceea de micromonografie a publicațiilor vremii din perspectiva modului în care l-au receptat pe
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
aproximînd figura unei ființe ce ezită, din sfială, a se mărturisi, proiectată însă pe transcenderea acestei ezitări în spațiul artei. Ne bucurăm de actuala acreditare a opiniei noastre, exprimate înaintea altora, că Emil Brumaru e unul din marii noștri poeți contemporani.
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
domenii de tradiție, ca filozofia, reprezentată prin nume mari de teoreticieni iluștri precum Kierkegaard, Ortega Y Gasset, Bachelard, dar și în metode de cercetare cu amprentă majoră asupra investigațiilor actuale: psihanaliza (Freud, Jung), antropologia culturală (Lévy-Strauss, Durand, Augé), teoria literară contemporană (Connor, Starobinski). Toate aceste lecturi, totodată fundament teoretic și călăuză spre ceea ce trebuia demonstrat, asumate de tinerii autori, din gîndirea cărora fac acum indisolubilă parte, conectează în mod performant cultura greco-latină la mișcarea spirituală contemporană. În aceeași fertilă rezonanță sînt
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
Lévy-Strauss, Durand, Augé), teoria literară contemporană (Connor, Starobinski). Toate aceste lecturi, totodată fundament teoretic și călăuză spre ceea ce trebuia demonstrat, asumate de tinerii autori, din gîndirea cărora fac acum indisolubilă parte, conectează în mod performant cultura greco-latină la mișcarea spirituală contemporană. În aceeași fertilă rezonanță sînt plasate textele Antichității cu beletristica mileniului doi, astfel că descoperim cum pot intra în dialog, peste secole, Cervantes, Poe, Virginia Wolf și atîția alții cu Homer, Sappho, Lucrețiu, Apuleius. Iată deci că studiile clasice nu
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
Ilie Constantin După ce lectorul ajunge la capătul vastei culegeri retrospective de Versuri, apărută în 1996, la Editura Eminescu, în colecția „Poeți români contemporani”, el dă ochi cu o postfață al cărei titlu îl poate pune la încercare: „Mircea Ivănescu, poetul care nu încape într-o antologie”. În ce mă privește, am trăit acest moment fără nici o zguduire, fiindcă modul poetic meivănescian îmi este
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
de atitudine - politice, sociale, umane - ale respectivilor artiști. Céline, autorul celebrului Voyage au bout de la nuit, a practicat un antisemitism de o virulență neegalată în literele franceze din zilele noastre. Nu este mai puțin adevărat că Céline este descris de contemporani drept un temperament hirsut, arțăgos, un ins veșnic nemulțumit care se socotea nedreptățit de confrați și cultiva cu nesaț imprecația, ocara și epitetul jignitor. O dovedesc într-o măsură și recent publicatele Scrisori către NRF, al căror destinatar predilect era
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
a Salonului de carte, mi-a revenit în memorie titlul unui film muzical sovietic văzut în copilărie: „Toată lumea rîde, cîntă și dansează”. Asta, desigur, și fiindcă Rusia a fost oaspetele de onoare la Frankfurt. Cu toate acestea, imaginea literaturii ruse contemporane, așa cum s-a închegat ea prin prezența unor autori și prin cărțile traduse, este foarte puțin conformă regulilor succesului comercial. Strănepoții lui Nabokov Supranumită astfel, noua generație de autori post-sovietici și postmoderni promite să nu-și facă de rușine ilustrul
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
vreme în țară, după ce am beneficiat de o baie de literatură la festivalul și colocviul internațional de la Neptun, după ce am vizitat librăriile românești, bucurîndu-mă de bogăția ofertelor și de sincronizarea titlurilor și temelor la pulsul Europei și al culturii universale contemporane, mi-a fost dat să mă opresc în fața unui stand sărăcăcios, flancat de prezența impunătoare și convingătoare a unor state vecine și ele foste comuniste. Prin contrast, România a făcut în această toamnă la Frankfurt o și mai palidă figură
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
de o comisie din care făcuse parte și Gala Galaction însuși. El nu ne mai spune că semnătura laureatului va fi curând prohibită pentru aproape un deceniu. Dacă autorul Cuvintelor potrivite este elogiat („Oamenii mari sparg cu capul orice tavan contemporan”), M. Sadoveanu, „un Omer moldovenesc” este văzut de astă dată în mod critic, altfel decât în mistificatorul encomion amintit: „Fără îndoială că opera lui, că participarea lui politică la trista noastră comedie omenească, și multe laturi cunoscute și necunoscute din
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]