2,127 matches
-
corespondenței Leibniz-Clarke, una dintre cele mai importante discuții filozofice din secolul XVIII. În linii mari, George și Carolina au avut o căsnicie fericită, deși el a avut metrese în acest timp. Cea mai cunoscută dintre ele a fost Henrietta Howard, Contesă de Suffolk, una dintre domnele de onoare ale soției lui. Caroline a devenit regină consort la moartea socrului ei în 1727, și a fost încoronată împreună cu soțul ei la Westminster Abbey la 11 octombrie în același an. A fost prima
Carolina de Ansbach () [Corola-website/Science/318738_a_320067]
-
Catherine de Clèves (sau de Nevers) (1548 - 11 mai 1633) a fost soția lui Henri de Lorena, Duce de Guise. Prin căsătorie a devenit Ducesă de Guise din 1570 până în 1588. A fost Contesă de Eu de drept începând cu anul 1564. Catherine a fost a doua fiică a Ducelui de Nevers François de Clèves și a Margueritei de Bourbon, sora mai mare a lui Antoine de Bourbon. A fost verișoară primară cu Henric
Catherine de Cleves () [Corola-website/Science/331623_a_332952]
-
diferite figuri alegorice, de exemplu Politețea, Pericolul, Mintea, Mila, Rușinea, Teama. În final intervine Natura și eroul poate rupe trandafirul dorit. La sfârșitul secolului al XII-lea, asemenea idei au fost exprimate de Andreas Capellanus la eleganta curte a Mariei, contesă de Champagne (fiica Eleonorei de Aquitania). Cartea lui, Arta iubirii, nu trebuie luată în serios în totalitatea ei, în multe privințe fiind o parodie a scrierilor cu aceeași temă ale lui Ovidiu. Oferă sfaturi minuțioase pentru îndrăgostiți. Originalul s-a
Trubadur () [Corola-website/Science/307555_a_308884]
-
Jadwigăi Komorowska (născută Szalkowska) (1921-). Familia sa este originară din teritoriul Aukštaitija, din nordul Lituaniei, și timp de 200 de ani a avut fieful în regiunea Żywiecczyzna din Polonia. este rudă îndepărtată cu prințesa Mathilde a Belgiei, prin mama sa, contesa Anna d'Udekem d'Acoz. Între 1957 și 1959, Komorowski a trăit în Józefów lângă Otwock. Între 1959 și 1966 a urmat școala primară la Pruszków. În 1966, s-a transferat la Varșovia și a absolvit liceul nr. 24 Cyprian
Bronisław Komorowski () [Corola-website/Science/319056_a_320385]
-
Directorul muzical a fost Paul Kosla iar una din vedetele aduse din strainatate era Rózsi Barsonyi, cântăreața de operetă din Ungaria, pe care o adusese în trecut și la „Savoy” la București. Val a pus aici în scenă operete precum „Contesa Marița” de Emmerich Kálmán, „Victoria și al ei husar” de Paul Abraham etc. Cele mai renumite producții ale lui George Val a fost opereta „Shulamit” după Avraham Goldfaden, într-o versiune ebraică actualizată de Yehiel Mohar, cu cuplete muzicale de
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
Hoheit Erzherzog Maximilian Eugen Ludwig Friedrich Philipp Ignatius Joseph, Königlicher Prinz von Ungarn und Böhmen". La 29 noiembrie 1917, la Laxenburg în apropiere de Viena, s-a căsătorit cu Prințesa Franziska zu Hohenlohe-Waldenburg-Schillingsfürst, fiica Prințului Konrad de Hohenlohe-Waldenburg-Schillingsfürst și a contesei Franziska von Schönborn-Buchheim. Cuplul a avut doi copii: Maximilian a murit în 1952 la vârsta de 56 de ani.
Arhiducele Maximilian Eugen al Austriei () [Corola-website/Science/326172_a_327501]
-
domeniului a fost Peter von Mollard, a cărui copii, cinci la număr, au jucat un rol important la curtea vieneză. Erau oameni respectabili dar cu numeroase dificultăți materiale. În jurul lui 1689 contele Mollard, Ferdinand Ernst, a cărui soră era celebra contesă, fiica Mariei Terezia, a hotărât modificarea casei existente prin transformarea fațadei, ceea ce ar fi fost posibil numai printr-un împrumut. Domenico Martinelli a făcut planurile pentru schimbare, dar stăpânul casei nu a fost de acord cu proiectul fațadei făcut de
Palatul Mollard-Clary () [Corola-website/Science/322469_a_323798]
-
periodic al Centrului Mondial de Poezie și Cultură), și domnul Ermanno Carini, specialist În italiană, latină și greacă, redactor la revistele „Poesia é” și „Studii leopardiene”, responsabilul mării Biblioteci Leopardiene (a celor două centre). De un real sprijin le este contesă Anna Leopardi, descendentă a poetului, care locuiește Într-o aripa a palatului. O parte dintre sălile acestuia sunt destinate Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamurilor lor obiectelor muzeistice (leopardiene) și altele studiului, aici venind să se documenteze cercetători filologi din
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
câteva poziții în Germania în anii 1930 și 1940, inclusiv în calitate de președinte al Crucii Roșii germane. El este bunicul matern al regelui Carol al XVI-lea Gustaf al Suediei. El a fost, de asemenea, fratele mai mic al Prințesei Alice, Contesă de Athlone. Charles Edward s-a născut la Casa Claremont în apropiere de Esher, Surrey. Tatăl său a fost Prințul Leopold, Duce de Albany, al patrulea fiu al reginei Victoria și al Prințului Albert. Mama sa a fost Ducesa de
Charles Edward, Duce de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/321670_a_322999]
-
regală oficială din istoria Suediei și a avut o influență politică. A fost fiica sfătuitorului regal, contele Edvard Didrik Taube și a soției acestuia, Christina Maria Falkenerg. Sora ei, Catherine Charlotte, s-a căsătorit cu fratele faimosului om de știință, contesa Eva Ekeblad, mătușa faimosului Axel von Fersen. Regele Frederic I se apropia de 60 de ani și era cunoscut pentru excesele sale sexuale. La început tânăra fată l-a refuzat dar a fost influențată de marele efort de a fi
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
devenit mai mult decât o jucărie sexuală. La 1 martie 1733, Taube a născut o fiică numită Frederica Wilhelmina. În 1734, la scurt timp după ce fiica ei în vârstă de un an a murit, regele i-a acordat titlul de contesă von Hessenstein, a recunoscut-o oficial ca metresă a sa și i-a dăruit propriul ei palat. Acst lucru a declanșat un mare scandal, ea fiind prima metresă oficială din istoria Suediei. Bineînțeles, mulți regi ai Suediei au avut metrese
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
protejeze pe Taube după moartea lui. Regele a declarat că guvernul a promis să nu se implice în viața lui personală și a refuzat să accepte un protest scris. Regina a fost geloasă și mândria ei a avut de suferit. Contesa a trăit o viață nefericită și discretă. După ce regina a refuzat să mai părăsească camerele ei, Taube nu și-a mai făcut apariția la curte. Ea nu a vrut să fie metresă și când ambasadorii străini au vizitat-o și
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
metresă. În paralel regele a continuat să folosească prostituate, lucru care a înrăutățit și mai mult reputația lui. La 9 decembrie 1743 ea a născut cel de-al patrulea copil al lui Frederic și a doua fiică, Hedvig Amalia, numită contesă de Hessenstein; Hedvig Amalia a murit în 1752 la vârsta de nouă ani. Anul următor Taube a rămas din nou însărcinată însă a murit la naștere. A fost înmormântată împreună cu fătul ei - o fiică - la biserica din Strängnäs. În 1745
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
din nou însărcinată însă a murit la naștere. A fost înmormântată împreună cu fătul ei - o fiică - la biserica din Strängnäs. În 1745, Taube a fost înlocuită în funcția de metresă oficială cu nobila Catharina Ebba Horn, care a fost numită contesă. Relația lor a durat numai trei ani iar ea a fost în mare parte uitată de istorie.
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
, numită și Ioana de Constantinopol (n. 1194 - d. 5 decembrie 1244) a fost contesă de Flandra și de Hainaut. Ioana a fost fiica mai mare a contelui Balduin al IX-lea de Flandra, care era și conte de Hainaut sub numele de Balduin al VI-lea. Mama ei a fost Marie de Champagne. În
Ioana de Flandra () [Corola-website/Science/324555_a_325884]
-
al cărei fiu, Ludovic al IX-lea tocmai urcase pe tron. În 1212, Ioana s-a căsătorit cu infantele Ferdinand, iar apoi, în 1237 cu Toma al II-lea de Savoia, însă nu a avut copii de pe urma niciunuia dintre soți. Contesa Ioana a promovat și a instaurat mai multe mănăstiri, abații în regiunea Flandrei. De asemenea, ea a sprijinit spitalele și coloniile de leproși.
Ioana de Flandra () [Corola-website/Science/324555_a_325884]
-
soție a lui Louis de Bourbon, Prinț de Condé, "prinț de sânge" și lider huguenot în timpul Războiului Religiilor. Bunicii paterni au fost Louis d'Orléans, Duce de Longueville, conte suveran de Neuchâtel, Prinț de Chatel-Aillon, și Prințesa Johanna de Baden-Hochberg, contesă suverană de Neuchâtel. Bunicii materni au fost Charles de Rohan, viconte de Fronsac și Jeanne de Saint-Séverin. Françoise a avut un frate mai mare, Léonor d'Orléans (1540-1573), care s-a căsătorit în 1563 cu Marie d'Estouteville (1539-1601), cu
Françoise d'Orléans (1549–1601) () [Corola-website/Science/333904_a_335233]
-
întreaga familie se mută la Moscova, pentru a înlesni copiilor continuarea studiilor în instituțiile de învățământ superior. Încetul cu încetul, copiii s-au obișnuit cu viața de oraș. În același an tatăl lor moare iar orfanii sunt luați sub tutela contesei Osten-Saken, sora mai mare a tatălui lor. Nu după mult timp însă, moare și contesa Osten-Saken, iar copiii trec sub tutela contesei Iușkova, cea de-a doua soră a bătrânului Tolstoi și soția guvernatorului orașului Kazan. În urma acestor evenimente, copiii
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
învățământ superior. Încetul cu încetul, copiii s-au obișnuit cu viața de oraș. În același an tatăl lor moare iar orfanii sunt luați sub tutela contesei Osten-Saken, sora mai mare a tatălui lor. Nu după mult timp însă, moare și contesa Osten-Saken, iar copiii trec sub tutela contesei Iușkova, cea de-a doua soră a bătrânului Tolstoi și soția guvernatorului orașului Kazan. În urma acestor evenimente, copiii s-au mutat în Kazan. Lev, care acum avea 13 ani, a început să studieze
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
au obișnuit cu viața de oraș. În același an tatăl lor moare iar orfanii sunt luați sub tutela contesei Osten-Saken, sora mai mare a tatălui lor. Nu după mult timp însă, moare și contesa Osten-Saken, iar copiii trec sub tutela contesei Iușkova, cea de-a doua soră a bătrânului Tolstoi și soția guvernatorului orașului Kazan. În urma acestor evenimente, copiii s-au mutat în Kazan. Lev, care acum avea 13 ani, a început să studieze limbile turcă, arabă și tătară împreună cu profesorul
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
povestirile "„Incursiunea”", "„Tăierea pădurii”" și altele, cu subiecte luate din viața de campanie. În anul 1854, Tolstoi este transferat în armata dunăreană și locuiește timp de câteva luni la București. Referitor la această perioadă, într-o scrisoare adresata mătușii sale, contesa T.A. Ergolaskaia, tânărul ofițer descrie astfel Bucureștii: "„Sunt năucit. Un oraș mare și frumos, obligația de a te prezenta multora, opera italiană și teatrul francez...”" Se reîntoarce în patrie odată cu începerea războiului din Crimeea și ia parte la apărarea
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
Louis Günther II a cumpărat din Italia lucrări ale unor artiști renumiți. A murit la 29 august 1790 și a fost succedat de fiul său Friedrich Karl. Louis Günther II s-a căsătorit la 22 octombrie 1733 la Greiz cu contesa Sophie Henrietta de Reuss-Untergreiz (1711-1771). Ei au avut patru copii:
Louis Günther al II-lea, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt () [Corola-website/Science/336655_a_337984]
-
s-a mutat definitiv în Aruncuta, jud.Cluj. Contele Sandor Karacsay de Valje - Szaka s-a născut în anul 1789 și a decedat în Aruncuta , jud.Cluj la data de 3 septembrie 1858. S-a căsătorit în anul 1811 cu contesă Rozalia Kornis de Goncz-Ruszka, care a decedat în Aruncuta, în anul 1847. Cei doi au avut 5 copiii (doi băieți și 3 fete), respectiv pe Sandor, născut în 14 septembrie 1814 în Ardusat și decedat în Aruncuta la data de
Ardusat, Maramureș () [Corola-website/Science/298636_a_299965]
-
sau Manuc Bey (oficial - Complexul istorico-arhitectural Manuc Bey) este amplasat în orașul Hîncești din partea central-vestică a Republicii Moldova; și include următoarele edificii: Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Cădirea contesei, Castelul de vânătoare, Turnul de veghe, ș.a. Cu toate că conacul îi poartă numele, acesta însă, nu a fost ridicat de către diplomatul și negustorul de origine armeană Manuc Bei Mîrzaian, așa cum se vehiculează (el decedând la scurt timp după procurarea moșiei Hîncești
Conacul lui Manuc Bei () [Corola-website/Science/331010_a_332339]
-
fost semnat un contract de grant privind restaurarea complexului istoric. Proiectul va fi aplicat pe parcursul anilor 2014-2015, și include un total de nouă edificii care urmează să fie renovate. Este vorba de Palatul „Manuc Bei”, care are 2 nivele, Clădirea contesei, Castelul vânătoresc, Casa vechilului, Turnul de veghe, Biserica armenească, fântâna arteziană, grajdurile și trecerile subterane care încep din apropierea Conacului și se extind sub tot orașul Hîncești.
Conacul lui Manuc Bei () [Corola-website/Science/331010_a_332339]