2,215 matches
-
identitate proprie caracterizată prin următoarele aspecte: a) obiectul său îl reprezintă fenomenul psihic morbid; b) scopul urmărit este de cunoaștere a persoanei alienată psihic; c) utilizarea unei metodologii preluată din filozofie. Față de acestea se pune problema dacă metodele psihopatologiei au contingență cu experimentul din științele biologice. Din punct de vedere metodologic, psihopatologia este o formă particulară de cunoaștere a bolii psihice. Dar, concomitent, ea este și o modalitate particulară de înțelegere a alteralității psihice. Din acest motiv „epistemologia psihopatologică” se înfățișează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și filosofia practică). 135. Cea mai importantă lucrare a lui R. Rorty este Philosophy and the Mirror of Nature, Princeton University Press, Princeton, 1979. O alta, citată frecvent, este Contingency, Irony, and Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (trad. rom.: Contingență, ironie și solidaritate, traducere de C.S. Stefanof, All, București, 1998). Din păcate, în afara unor informații obținute prin internet, nu ne-am putut informa suficient cu privire la ideile lui Rorty și nu am putut procura lucrările sus-menționate. 136. Studiul lui M. Heidegger
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de apariție a anumitor aspecte ale vieții cotidiene și strategii de adaptare în interiorul eșantionului investigat. Diferențele în cadrul grupului de subiecți au fost calculate cu ajutorul testului „t” pentru variabile nominale nepereche. Relațiile dintre variabilele dihotomice s-au calculat cu ajutorul analizei de contingență. Obiectivele care au orientat investigațiile de față sunt următoarele: 1. desprinderea aspectelor vieții cotidiene în postdetenție care ar putea fi calificate drept tipice; 2. examinarea strategiilor caracteristice de adaptare și integrare în societate adoptate după eliberarea din detenție; 3. analiza
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Este o vorbă a lui Emerson reluată de Churchill. Mai interesantă este cea a lui Iorga: „Cine uită nu merită!”. Ce crede specialistul în „istoriile” sentimentelor și emoțiilor individuale? D.G.: Spuneam mai devreme că limbajul nu este liber nici de contingențe și nici de duplicitate. Afirmațiile scoase din contextul lor sau despărțite de persoana care le face pot fi contradictorii, absurde sau un nonsens. În replică, iată un gând a lui Kierkegaard: „Din cel ce niciodată nu poate uita, nici nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Onirismul romantic suportă un proces de contaminare cu cel suprarealist. Glisarea în vis are, de multe ori, o funcție compensatoare. Sensul este acela al dislocării din real și al călătoriei imaginative într-un univers liniștitor, golit de elementele ostile ale contingenței: „Prin lumi de nouri vom călători,/ Văzduh mai nou din noi va înflori./ La căpătâiul cerului o stea/ Înmugurită pentru noi va sta / Din raze limpezi să ne facă drum/ În lumea unde negurile iernii/ Clădesc albastre mănăstiri de scrum
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
României sfârșitului de veac, dezvoltând convingerea că „întreaga clădire socială”, toate avuțiile sunt creația maselor muncitoare, a țărănimii în special, față de care „păturile suprapuse”, în primul rând intelectualitatea, au „mari datorii de plătit”. Stere avea conștiința că p. are unele contingențe cu socialismul, dar nu se confundă cu acesta deoarece „pentru a fi socialist, nu poporanist, pe lângă elementele arătate mai sus, ar trebui să aibă încă ceva, o teorie istorico-socială și un ideal foarte bine hotărât”. Disocierea de ideologia socialistă, mai
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
centrul capitalei, copleșiți de dramele mărunte ale incomunicării erotice și ale însingurării citadine. Fatalitatea face ca blocul să se prăbușească în cutremurul din 10 noiembrie 1940, demonstrând parcă teza lui Jean-Paul Sartre că viața aparent nesemnificativă de zi cu zi, „contingența”, nu este „o părere pe care să o putem ignora; ea este absolutul și, prin urmare, gratuitatea perfectă”. Către concluzii de felul acestora evoluează și Adăpostul Sobolia, unde un cuplu de tineri are revelația, intrând într-un adăpost bucureștean în timpul
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
al vieții sociale - materializat în tranzacțiile imunde pe care i le propune Șerban Saru Sinești - și claritatea desăvârșită, narcisistă și autosuficientă, a imperativului kantian absolut. Pus în situația de a redeveni uman - prin acceptarea, odată cu adevărul despre moartea tatălui, a contingenței și failibilității propriei sale persoane -, Ruscanu nu se mai poate întoarce dincoace de bariera care desparte perfecțiunea transcendenței de dimensiunea întunecată și coruptă a imanenței: sinuciderea nu este, în cazul său, o simplă alternativă - o probabilitate opțională -, ci o necesitate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
un „simpozion pe tema morții” sau „un tratat de tanatologie deghizat literar”. Schematic vorbind, perspectiva ideologică a autorului combină idei vechi, platonice, cu formulări mai recente, existențialiste. Omul ar fi „aruncat în lume”, o lume cu care nu are nici o contingență, iar existența lui nu este decât o construcție solipsistă, un univers singular creat din propriile senzații. De aici trăirile personajelor, ce rătăcesc azvârlite afară dintr-o lume ce le era proprie (aceea a „ideilor” lui Platon) într-una care le
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
dobândește mai mare cinstire; la ei orice mărire de la învățătură pornește”. În tot ce întreprinde M. acționează ca un om al epocii barocului. Lecturile sale, sistematice, profunde sunt precumpănitor baroce. Bunăoară, scrierile lui istorice și cele care au o anumită contingență cu istoria, mai toate din perioada rusească a activității sale, adică Chresmologhionul (atribuit și lui Paisie Ligaridis), Vasiliologhionul, Genealogia țarilor ruși și încă vreo câteva. Îi mai sunt puse în seamă alcătuirea unui mic encomion, Alegerea ca țar a țarului
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Sunt însă și altfel de logici; există o logică a instinctului, există una a pasiunii. Bănuim un determinism al furtunei, închipuim o cauzalitate a valului. [...] O Casandră dublată de o analistă. D-na Papadat-Bengescu pornește oricând de la una din numeroasele contingențe ele vieții. Un gest, o privire, nemișcarea chiar, îi dă prilejul de a săpa în adâncime, adânc, până la ultimele straturi etice ale ființei nostre, purtând cu sine, în conturnația scoborâtoare, lumina străbătătoare a scafandrierului: inteligența sa. Fărâmele neînsemnate ale existenței
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
se sparse/ Tăcerea galbenă creștea/ Prin noi trecură păsări arse.” Imaginația ecoului (1981) continuă percepția fabuloasă a lumii și registrul grav, dar aduce și o esențializare a gândirii poetice, care atinge echilibrul între tensiunea spiritului și vibrația lirică. Evadând din contingență, poeta se concentrează asupra esențelor, pătrunde într-o lume în care mișcarea e „un dar al neclintirii”, întunericul - „insomnia/ Luminii când dispare ora”, uitarea - „liniștea memoriei care-și contemplă dăinuirea”, iar „ființa e năpădită de neființă.” Este intuită ordinea metafizică
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
în sfera umanului știința este o cunoaștere a generalului. De aici și dezinteresul pentru istorie al filosofiei secolului al XVIII-lea. Variația istorică nu este interesantă în sine. Natura umană esteuniversală și ea reprezintă obiectul propriu-zis al cunoașterii. Restul reprezintă contingență. Punctul critic în constituirea științelor umane îl reprezintă explicarea tocmai a variației comportamentului uman. Viziunea raționalistă tindea să împingă variația mai mult în sfera accidentalului, a întâmplării, dacă nu chiar a erorii. Ideea unei metodologii specifice disciplinelor umane s-a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
verigile indispensabile elaborării sale teoretice, Skinner și-a bazat analiza sa experimentală a comportamentului pe legea efectului a cărui autor este Thorndike. Skinner va operaționaliza această lege înlocuind termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce el numește „contingențele întăririi”. O analiză comportamentală precizează întotdeauna: - Caracteristicile răspunsului: verbale, motrice și emoționale; - modalitățile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înlocuind termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce el numește „contingențele întăririi”. O analiză comportamentală precizează întotdeauna: - Caracteristicile răspunsului: verbale, motrice și emoționale; - modalitățile de manifestare ale consecințelor care întăresc: pozitive, negative sau neutre; - circumstanțele în care survine răspunsul: stimulii discriminativi. Aceste interrelații sunt infinit mai complexe decât cele care unesc
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
necesar să știm în ce fel și prin ce variabile este menținut acesta. Interesul clinicianului se îndreaptă deci, mai întâi, asupra fluxului actual cu care este emis un comportament, ceea ce nu se poate realiza decât printr-un examen atent al contingențelor prezente de întărire. Din perspectiva skinneriană, sarcina terapeutului constă, într-o primă etapă, în identificarea agenților care mențin comportamentul inadaptat; ulterior, în modificarea contingențelor mediului, astfel încât comportamentul să fie controlat într-o manieră nouă, sau în obținerea unor întăriri pornind
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care este emis un comportament, ceea ce nu se poate realiza decât printr-un examen atent al contingențelor prezente de întărire. Din perspectiva skinneriană, sarcina terapeutului constă, într-o primă etapă, în identificarea agenților care mențin comportamentul inadaptat; ulterior, în modificarea contingențelor mediului, astfel încât comportamentul să fie controlat într-o manieră nouă, sau în obținerea unor întăriri pornind de la comportamente mai adaptate. O analiză precisă a contingențelor întăririi permite clinicianului să obțină o modificare favorabilă a comportamentului în numeroase cazuri. Uneori, acesta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
constă, într-o primă etapă, în identificarea agenților care mențin comportamentul inadaptat; ulterior, în modificarea contingențelor mediului, astfel încât comportamentul să fie controlat într-o manieră nouă, sau în obținerea unor întăriri pornind de la comportamente mai adaptate. O analiză precisă a contingențelor întăririi permite clinicianului să obțină o modificare favorabilă a comportamentului în numeroase cazuri. Uneori, acesta are probleme legate de complexitatea contingențelor. Astfel, se poate întâmpla ca un deficit înăscut sau dobândit ce se manifestă în comportament să provoace o incapacitatea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
controlat într-o manieră nouă, sau în obținerea unor întăriri pornind de la comportamente mai adaptate. O analiză precisă a contingențelor întăririi permite clinicianului să obțină o modificare favorabilă a comportamentului în numeroase cazuri. Uneori, acesta are probleme legate de complexitatea contingențelor. Astfel, se poate întâmpla ca un deficit înăscut sau dobândit ce se manifestă în comportament să provoace o incapacitatea a subiectului de a răspunde unei situații particulare. El trebuie, atunci, de exemplu, să apeleze la noi forme de învățare stabilite
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceasta, atâta timp cât alte sisteme de întărire „intermediare” n-au fost elaborate. Această scurtă observație demonstrează faptul că abordarea operantă acordă aceeași atenție atât topografiei și structurii comportamentului cât și variabilelor de care depinde acesta. Această abordare pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este modelat de contingențe. Comportamentul omului se explică nu pornind de la stări sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atenție atât topografiei și structurii comportamentului cât și variabilelor de care depinde acesta. Această abordare pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este modelat de contingențe. Comportamentul omului se explică nu pornind de la stări sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și de la istoricul lor. Comportamentul guvernat de reguli O întrebare esențială Dacă toate comportamentele umane ar fi direct modelate de contigențele de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este modelat de contingențe. Comportamentul omului se explică nu pornind de la stări sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și de la istoricul lor. Comportamentul guvernat de reguli O întrebare esențială Dacă toate comportamentele umane ar fi direct modelate de contigențele de întărire, ar trebui să admitem că expunerea la contingențe este întotdeauna indispensabilă într-un anumit
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și de la istoricul lor. Comportamentul guvernat de reguli O întrebare esențială Dacă toate comportamentele umane ar fi direct modelate de contigențele de întărire, ar trebui să admitem că expunerea la contingențe este întotdeauna indispensabilă într-un anumit moment al istoriei individuale. Am putea obiecta că, din fericire, imensa majoritate a oamenilor nu-și omoară semenii și, deci, că aceștia n-au fost niciodată expuși direct consecințelor negative (morale sau sociale) ale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
număr de comportamente în situația în care nu le-a experimentat în prealabil niciodată? Cum învață omul să se comporte adecvat în circumstanțe sau situații pentru care acesta n-a fost niciodată pregătit în mod special, mai ales în cazul contingențelor atât de speciale și atât de efemere încât exclud orice pregătire generală? Răspunsul lui Skinner: „regulile” Skinner a oferit un răspuns acestor întrebări identificând comportamente guvernate de reguli. Această distincție permite analizei behavioriste să cuprindă multiplele aspecte ale comportamentului uman
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manieră generală, problema vieții mentale. Descrierea verbală realizată de către ființa umană a comportamentelor sale reușite poate fi transformată în instrucțiuni verbale utile pentru celălalt. Limbajul permite construirea unor stimuli discriminativi care sunt ușor de evocat și de reprodus. Prin descrierea contingențelor întăririi sub o formă verbală transmisibilă celuilalt, omul poate elabora ceea ce Skinner a numit „reguli”. Comportamentele astfel provenite din aplicarea regulilor sunt numite „comportamente guvernate de reguli”. Există deci două categorii de reguli: comportamente modelate de contingențele întăririi care nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]