1,024 matches
-
absolviți 0.04 0.22 1.04 Diferența de vârstă între parteneri (ani) 0.01 0.54 1.01 Diferența de educație între parteneri -0.03 0.62 0.97 Dotarea gospodăriei -0.19 0.02 0.83 Auto-situare pe continuumul „sărac” - „bogat” -0.23 0.00 0.79 ” Cât de important este Dumnezeu în viața Dvs.?” -0.05 0.27 0.95 Locuiește cu socrii sau cu părinții 0.15 0.51 1.17 Număr membri în gospodărie + 0.02
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acordă o bursă. Se apropie și de creațiile altor poeți și, mai rar, de textele unor prozatori români, publicând studii, articole și tălmăciri în „Action poétique”, „La Quinzaine littéraire”, „Europe”, „Seine et Danube”, „MEET”, „Poésie”, „Missives”, „Cahiers Benjamin Fondane” (Israel), „Continuum” (Israel) ș.a. ori în reviste din România - „Apostrof”, „Poesis”, „Observator cultural”, „Vatra”. În decembrie 1997 s-a realizat la Théâtre-Poème din Bruxelles, în cadrul festivalului „Pour un symbolisme européen”, un spectacol pe versuri traduse de S. din Plumb de George Bacovia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
analizați în studiu, în raport cu quartilele glicemiei. Evident, toate cazurile de diabet și IFG au fost prezente în quartila IV. Aspectul asupra căruia atragem atenția însă este următorul: tendința de alterare a tuturor parametrilor metabolici, precum și a celor hemodinamici prezintă un continuum ascendent de la quartila I la quartila IV. 3.3. Particularități epidemiologice în funcție de vârstă și de sex Analiza datelor noastre epidemiologice (26, 30, 31, 33) a condus la o primă constatare: prevalența mai mare a diabetului la femei vs. bărbați. Această
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
graniță. Punctul de vedere categorial reținut în mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal” până la „mai patologic”. Trebuie oare să ignorăm „problemele depresive” care nu satisfac criteriile DSM-IV pentru episodul depresiv major, dar care au, așa cum apare în studiul nostru, un scor superior pragului depresiei după CES-D? Această populație „intermediară
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie? Psihopatologia adolescentului deprimat prezintă particularități (în comparație cu psihopatologia depresiei la adult)? Dacă ținem cont de prima întrebare, aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ. Dacă ținem cont de a doua întrebare, aceasta presupune existența unui punct de vedere mai categorial, chiar dacă abordarea psihopatologică este mai degrabă orientată spre prima perspectivă. Acest preambul pare cu atât mai important cu cât cercetările actuale se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care îi vom aborda succesiv. În capitolul privind asistența terapeutică vom descrie pe rând modul în care am procedat pentru a evidenția acești parametri și consecințele acestui mod de lucru asupra deciziilor terapeutice. IDEI, INTENȚII ȘI PROIECTE SUICIDARE Există un continuum între ideile referitoare la moarte, ideile de sinucidere, intenția de sinucidere, proiectul precis privind sinuciderea și trecerea la actul suicidar. În ancheta noastră realizată cu Fahs și Chabaud (1998) într-un grup de adolescenți elevi la colegiu sau la liceu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asemenea, perioada în care riscul tentativei de suicid este crescut. În absența unui plan, tentativele de suicid au loc mai ales în anul următor apariției ideilor suicidare. În ceea ce-i privește, Gould și colab. (1998) reiau în discuție ideea unui continuum între ideile și tentativele de suicid. Comparând în cadrul unei populații de adolescenți obișnuiți subiecții care au avut idei suicidare în ultimele 6 luni (7,5%) cu cei care au avut deja o tentativă de suicid (3,3%), autorii constată că
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
său, de la o definiție minimală a RoL, care corespunde celor pe care le-am prezentat până acum, ilustrează modul în care conceptul poate fi extins, adăugându-i conotații valorice, și deosebește cel puțin patru niveluri diferite ale RoL, printr-un continuum care va da o definiție minimă a RoL până la atingerea unei viziuni corespunzătoare, grosso modo, conceptului de democrație. Al doilea nivel al RoL ar cuprinde, așadar, în completarea principiului legalității, o serie de principii legate de dezvoltarea economică, cum ar
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
asupra politicilor de dezvoltare din acea perioadă, ea a reușit să introducă în agenda intelectualilor chestiunea raportului dintre sistemul juridic și dezvoltare. Autorul afirmă că deși mișcarea s-a dezvoltat în anii '60, ea poate fi totuși considerată ca un continuum al procesului de dezvoltare care a început după cel de-al doilea Război Mondial. L&D a apărut într-o perioadă istorică în care politicile economice internaționale erau rareori sprijinite de inițiative statale aplicate în contexte economice parțial închise. În
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Theory, Practice and Inter-Regional Comparisons", in Geoffrey Pridham, Eric Herring și George Sanford (coord.), Building Democracy? The International Dimension of Democratisation in Eastern Europe (ed. revăzută), Leicester University Press, Londra/Washington, pp. 7-29. Pridham, G. (2000), The Dynamics of Democratisation. Continuum, Londra. Pridham, G. (2002), "EU Enlargement and Consolidating Democracy in Post-Communist States Formality and Reality", in Journal of Common Market Studies, 40.3, pp. 953-73. Pridham, G. și Gallagher, T. (2000), Experimenting with democracy. Regime change in the Balkans, Routledge
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Creativitatea este procesul prin care se focalizează, Într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali), Întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială. Creativitatea umană este un continuum și, În același timp, un discontinuum. În general, din aceste definiții nu lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Creativitatea este procesul prin care se focalizează, Într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali), Întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială. Creativitatea umană este un continuum și, În același timp, un discontinuum. În general, din aceste definiții nu lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Hipotensiunea arterială este definită ca o reducere a tensiunii arteriale sistolice sub 90 mmHg sau cu peste 30 mmHg în raport cu valoarea obținută la o determinare precedentă. șocul cardiogen (perfuzie tisulară inadecvatăă reprezintă extremitatea unui continuum care pornește de la sindromul de debit cardiac scăzut. Sindromul de debit cardiac scăzut poate fi interpretat ca o stare de pre-șoc (șoc criptică în care tensiunea arterială este încă menținută la nivele normale prin mecanisme periferice de compensare (vasoconstricție arteriolarăĂ
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
recurge cu mai mult aplomb la tertipurile optzecismului. Descărcând cotidianul în ficțiune, S. îl bruiază, totodată, prin diverse artificii autoreferențiale, creând un dispozitiv de reflectare reciprocă a textului în lume și a lumii în text și sugerând astfel ipoteza unui continuum „texistențial”. Coloana vertebrală a narațiunii romanești - intriga amoroasă - rămâne neschimbată în Vară târzie (1985), un text „despre iubiri în vremuri de pace și război”, dar subiectul se desfășoară acum pe mai multe paliere temporale și scripturale. Scoțând la înaintare artileria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
miturilor, cât și eseurile culturale și filosofice cu implicații în toate domeniile cunoașterii. Limbajul poetic este conceput într-o manieră intrinsecă și numai a posteriori opus celui științific. Plecându-se de la ideea lui Pius Servien de a asocia liricul unui continuum, în contrast cu ceea ce este caracteristic limbajului științific, se dezvoltă o analiză a limbajului poetic ca structură topologică, pur calitativă, în care se distinge între constructul teoretic și manifestările sale, între starea ideală de poeticitate și diferitele ei aproximări textuale. Se regăsesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
manifestările sale, între starea ideală de poeticitate și diferitele ei aproximări textuale. Se regăsesc aici idei disparate, cum ar fi cele de teoria reprezentării (Gestalttheorie), din Umberto Eco („opera deschisă”), din Roland Barthes (pentru care „cuvintele produc un fel de continuum formal”), din formaliștii ruși (în modul de concepere a structurilor ritmice). Dacă într-o primă etapă teoria limbajului poetic este dezvoltată într-un sistem de opoziții - o variantă a acestora va fi prezentată în Artă și știință (1986) -, luându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
Gruyter, 1986, p. 193; Paul R. Kroeger, Analyzing Grammar: An Introduction, Cambridge, Cambridge University Press, 2005, pp. 37, 344; John Lyons, Semantics. Vol. 1-2. Cambridge, Cambridge University Press, 1977, p. 589; Bronwen Martin & Felizitas Ringham, Key Terms in Semiotics, London, Continuum, 2006, p. 74; P.H. Matthews, Syntax, Cambridge, Cambridge University Press, 1981, p. 38; Robert A. Palmatier, A Glossary for English Transformational Grammar, New York, Appleton-Century-Crofts, 1972, p. 50; Andrew Radford, Transformational Grammar: A First Course, Cambridge, Cambridge University Press, 1988, pp.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
utilizate, este esențială păstrarea echilibrului optim între nevoile sistemice și cele individuale și, consecutiv, determinarea nivelului la care trebuie realizată formarea. De exemplu, în proiectarea programelor de dezvoltare a resursei umane de formare și dezvoltare profesională, poate fi definit un continuum, care determină, în funcție de gradul de satisfacere a exigențelor sistemice și a nevoilor individuale, Ținta strategică a programului avut în vedere (vezi figura de mai jos). EXIGENȚE SISTEMICE NEVOI INDIVIDUALE 1. Ameliorarea competențelor ansamblului corpului profesoral pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale colective
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
invocă lipsa locurilor de muncă și creșterea prețurilor ca argumente pentru înrăutățirea situației. Conform acestora, după integrare, România va deveni piață de desfacerea pentru produsele UE, iar viața va fi și mai grea decât este acum. La celalalt capăt al continuumului se află cei foarte optimiști care consideră că integrarea este unica soluție pe care o are țara noastră și că vom fi foarte mult ajutați de către statele deja membre ale UE: „Uniunea Europeană... Vom primi subsidii, bani...” (bărbat, Hănești). Ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii 15. SCHIMBARE ȘI DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ, Zoltan Bogathy, Corina Ilin 15. 1. Schimbarea în organizații 15. 1. 1. Cultură organizațională și schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în ceea ce privește structura de organizare, cât și în modul de funcționare. Burns și Stalker au definit cele două tipuri de organizare ca sisteme mecanice și respectiv sisteme organice. Acestea trebuie înțelese însă ca „tipuri ideale” de organizare care reprezintă extremele unui continuum de-a lungul căruia pot fi plasate cele mai multe organizații. Tipul mecanic corespunde unor condiții relativ stabile și este caracterizat printr-o diferențiere foare accentuată a sarcinilor de realizat și printr-o ierarhie foarte clară a autorității și responsabilității. Comunicarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
satisfacției în muncă nu este insatisfacția: dacă îndepărtăm aspectele care produc insatisfacție în muncă nu facem munca în sine mai satisfăcătoare, ci doar ne asigurăm că ea nu este insatisfăcătoare (figura 12.6.a). Ca urmare, autorul propune concepția unui continuum dual al satisfacției în care opusul „satisfacției” este „lipsa satisfacției” iar opusul „insatisfacției” este „lipsa insatisfacției” (figura 12.6.b). Figura 12.6. Concepția tradițională (a) și cea a lui Herzberg (b) despre satisfacția și insatisfacția la locul de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să recunoașteți sursele de influență și putere în organizații să rezumați
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
comportamentul de influență al acestuia (solicitări simple, tactici de influență, promovarea unui model, recompensă, pedeapsă, instrucțiuni) și variabilele situaționale (e.g. reacția anticipată a țintei influenței, relevanța solicitării pentru îndeplinirea sarcinilor). Efectele comportamentului de influență sunt gândite ca ancore ale unui continuum. Răspunsul țintei poate varia între: angajament - ținta influenței satisface cu entuziasm solicitarea și depune eforturi în acest sens; complianță - entuziasmul și efortul investite de ținta influenței în satisfacerea solicitării sunt moderate; rezistență - ținta influenței se opune satisfacerii solicitării și găsește
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
inițiere de structură reduse, respectiv considerare și inițiere de structură intense. Studiile Universității Michigan au clasificat liderii în două categorii, în funcție de accentul pe care aceștia îl plasează pe producție sau pe angajați, concepând aceste două categorii ca dimensiuni ale unui continuum. Această concepție implică faptul că un lider nu poate combina ambele orientări în stilul de conducere, ci poate fi orientat predominant într-o direcție sau alta de acțiune. Liderii centrați pe producție (engl., production/task centered) stabilesc standarde înalte de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]