1,033 matches
-
e foarte apropiat - intelectual, politic și uman - unor Pierre Manent, Alain Renaut, Philippe Raynaud, Stéphane Rials. Astfel, deși Lilla este etichetat de adversarii săi drept „neoconservator”, el diferă semnificativ de alții astfel expediați, plasându-se înspre „stânga” unui fel de continuum liberal-conservator (est-europenii și-ar putea aminti că liberal-conservatorul era o figură obișnuită în regiunea noastră la finele secolului al XIX-lea). El se găsește mai la stânga în raport cu un Daniel J. Mahoney (ca să rămân în aceeași generație și printre tocquevillieni) sau
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare”; între regimul deschis și cel de maximă siguranță, perspectivele asupra deținutului sunt fundamental diferite. Pe acest continuum, regimul de maximă siguranță reprezintă „forma tip” a închisorii, în sensul prezenței dimensiunilor tradiționale ale acestei instituții; regimul deschis constituie „forma îmblânzită” a privării de libertate, anticamera lumii de dincolo de zidurile penitenciarului. Regimul de maximă siguranță este proiectat pentru o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de apărare) și, respectiv, adaptarea la schimbare, la condițiile externe (ca atunci când avem în vedere mecanismele de degajare și de coping). Această viziune asupra semiologiei pune accent pe aspectul de proces de funcționare psihică și sugerează în același timp un continuum al mecanismelor de adaptare mergând de la apărare până la degajare și, apoi, la coping. Plutchik (1995) este de părere că fiecăreia dintre cele opt apărări de bază (considerate niște mecanisme inconștiente, rigide, de valoare adaptativă limitată) îi corespunde un stil de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că, dacă un comportament de opoziție (apărarea drepturilor legitime, de pildă) face parte din exprimarea sentimentelor, „există în schimb alte comportamente de opoziție care nu aparțin categoriei afirmării. Acestea sunt: provocarea, agresivitatea, violența și, adeseori, sarcasmul”. El postulează chiar „un continuum mergând de la comportamentele neadaptate (supuse), la un pol, la comportamentele adaptate (exprimarea afecțiunii, a opoziției legitime, refuzul unor cereri nerezonabile), în centru, și apoi până la comportamentele neadaptate (agresive) la celălalt pol” (în Mathieu et al., 1977). Prezentând teoria lui Wolpe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la comportamentele adaptate (exprimarea afecțiunii, a opoziției legitime, refuzul unor cereri nerezonabile), în centru, și apoi până la comportamentele neadaptate (agresive) la celălalt pol” (în Mathieu et al., 1977). Prezentând teoria lui Wolpe, Mathieu et al. (1977) estimează totuși că acest continuum este foarte speculativ și că nu s-a putut niciodată dovedi experimental continuitatea lineară aserțiune → agresivitate. De fapt, agresivitatea, care vizează „să-i dăuneze celuilalt”, „să-l contrazică”, „să-l umilească” (Laplanche și Pontalis, 1967), nu are nimic de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
uitare” nu poate rămâne conștientă și capătă accente patologice (1894/1974). Refularea n-ar fi așadar decât „excesul considerabil de apărare normală” (1895/1965). Werman (1985) semnalează că înlăturarea, ca și alte apărări conștiente, se situează probabil la capătul acelui continuum ce pornește de la mecanismele inconștiente (de pildă, refularea), mergând până la un nivel foarte conștient, cu o mare varietate de situații intermediare. Din această perspectivă, anumite idei sau emoții respinse ar putea reintra fără probleme în câmpul conștiinței, în timp ce altele ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
noi, în numeroase circumstanțe, gânduri „depresiogene” care „se dezvoltă și se dizolvă spontan. Riscul de depresie survine atunci când are loc această invazie masivă”. În acest caz, am putea trage concluzia că între mecanismul de apărare și simptomele depresive există un continuum, fără a uita însă că o anomalie a activității cerebrale este întotdeauna legată de acestea din urmă. De altfel, același continuum ar putea fi observat între cele trei niveluri de indiferență afectivă. În primul rând, trebuie spus că anumite comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
invazie masivă”. În acest caz, am putea trage concluzia că între mecanismul de apărare și simptomele depresive există un continuum, fără a uita însă că o anomalie a activității cerebrale este întotdeauna legată de acestea din urmă. De altfel, același continuum ar putea fi observat între cele trei niveluri de indiferență afectivă. În primul rând, trebuie spus că anumite comportamente - „detașarea, rezerva, hipoactivitatea” - au „o valoare exemplară în societatea noastră” (Devereux, 1970/1977). Răceala și impasibilitatea, calități apreciate în lumea occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scopul de a avea resurse suplimentare de a interveni acolo unde anumite procese se cer Îmbunătățite. În paginile care urmează, voi arăta că o imagine de ansamblu a mobilității elitelor din România nu se poate obține decât dacă vedem un continuum pre și post 1989. Există, desigur, diferențe Între perioade și acestea se referă mai ales la procesele În sine, i.e. la canalele și contextul lor de manifestare. Rămâne de analizat, În schimb, dacă funcțiile elitelor s-au modificat odată cu schimbarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a organizațiilor (memorie, infrastructură de rețea, soluții inteligente de asistare a grupurilor) ca suport pentru comportamente parteneriale și creative. Al doilea scenariu este superior primului, sub aspectul tipului de demers, dar și al rezultatelor scontate. Cele două scenarii delimitează un continuum de formule intermediare, nu însă hibride, ci marcate de puncte de inflexiune, care pot interveni prin adoptarea, pe parcurs, a celui de-al doilea scenariu, în intenția de a continua sistematic, pe bază de proiecte, evoluțiile inerțiale, inițial disparate, conforme
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de părinții lor. Așa că analiza de conținut are de-a face doar cu experiența subiectivă a continuității. Cu toate acestea, continuitatea nu trebuie văzută în termeni dihotomici și categorici - a avea sau a nu avea continuitate -, ci ca fiind un continuum format din câteva indecși ori subcategorii. Sau intervievații ar putea avea un „un profil de continuitate” fundamentat pe scorurile realizate de fiecare index. Pentru că materialele nu conțineau nici o referință la această categorie, în urma lecturii foarte atente a subtextelor, am ales
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sofisticată poate fi o analiză de conținut. Concluzii finale Clarificarea comparației dintre cele două demonstrații ale analizei de conținut pe care le-am oferit în acest capitol constă în asumarea a trei dimensiuni sau opțiuni metodologice, toate fiind relevante pentru continuumul obiectiv-subiectiv: Folosește oare cercetătorul nostru un subtext bine-definit ori introduce în procesul de deducție date din context, din ceea ce nu s-a spus și/sau compararea și confruntarea diferite între fragmente și așa mai departe? În procesul de încadrare a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
într-o carte este literatură, iar ceea ce apare într-un ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai sus amintite se apropie (ce este scris rămâne scris), dar se și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se mai despart într-un punct, asupra căruia nu vrem să mai insistăm: literatura caută efectul estetic, în timp ce jurnalismul vrea să comunice, să spună direct ce are de spus
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
2.1. Eveniment sau fapt de presă? Până acum, am avansat ideea că limbajul de presă aparține literaturii, dar fără a-și pierde cu adevărat identitatea, aducând ca argumente câteva trăsături specifice, asupra cărora nu mai insistăm: pragmatismul, absența unui continuum spațial și a intenției estetice, gradul redus de complexitate etc. Trebuie să mergem mai departe și să luăm în discuție o trăsătură fundamentală a discursului jurnalistic - actualitatea, termen de altfel instabil, greu definibil și greu de măsurat. Avem deci destule
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a emoționa, a crea efect estetic), dar și în structură, așa cum arată exemplul lui Lotman: „Tatăl citește ziarul”. În acest caz (neutru, constatativ), semnificația semnelor apare treptat, într-o succesiune temporală anume. Dimpotrivă, ...construcția artistică se edifică sub forma unui continuum spațial și impune o permanentă revenire la un text care, aparent, și-a îndeplinit rolul informațional [...] Principiul recurenței constituie un principiu structural universal al operei poetice (I.M. Lotman, 1970, p. 87). Cu alte cuvinte, neavând un continuum spațial, discursul știrii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sub forma unui continuum spațial și impune o permanentă revenire la un text care, aparent, și-a îndeplinit rolul informațional [...] Principiul recurenței constituie un principiu structural universal al operei poetice (I.M. Lotman, 1970, p. 87). Cu alte cuvinte, neavând un continuum spațial, discursul știrii se rezumă la el însuși. Sau, cum spune Roland Barthes (1964, p. 225): Poezie nu e decât ecuația decorativă, aluzivă și încărcată a unei proze virtuale, care zace potențial în orice modalitate de exprimare [...] Cu timpul, poezia
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în mod necesar competențe care să permită acțiuni eficiente de transformare a acestuia. Acțiunea înseamnă intervenția directă și eficientă asupra realului, dar nu și o apropriere deplină a sensurilor și semnificațiilor. Considerând așadar, odată cu R. Thom, activitățile științifice ca un continuum cu doi poli, al înțelegerii și al acțiunii, se face un prim pas în depășirea epistemologiei reducționiste în favoarea uneia măcar bipolare, ambivalente. Încercăm să surprindem în continuare câteva consecințe ale acestei orientări asupra educației: • reevaluarea modelului parcelar al științelor educației
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o participare susținută într-o societate cognitivă; - să crească vizibil nivelul investițiilor în resursele umane pentru a da prioritate celei mai importante valori a Europei - oamenii; - să dezvolte efectiv metodele de predare și învățare și să încurajeze situațiile care asigură continuumul învățării permanente; - să îmbunătățească semnificativ modalitățile în care participarea și rezultatele învățării sunt înțelese și apreciate, cu precădere învățarea nonformală și informală; - să se asigure că oricine poate accesa cu ușurință informații și sfaturi de bună calitate despre posibilitățile de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
teorie sau ideologie, schemele transdisciplinare riscă să devină proiecte monolitice sau sisteme închise. (Klein, 1994, p. 1) Acesta este un risc de care trebuie să se țină seama. Descrierea nivelurilor de integrare curriculară sugerează opțiunea pentru abordarea lor pe un continuum. Chiar dacă sunt diferite din multe puncte de vedere, nu putem ignora complementaritatea din perspectivă educațională a tuturor acestor niveluri. O precizare absolut necesară și categorică este că progresia ca nivel de integrare curriculară nu implică vreo ierarhizare din punct de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
vorbim despre ipostaze ale integrării, este firesc ca liniile de demarcație dintre ele să fie mobile și permeabile. Integrarea este un proces dinamic, ce se poate „mișca” cu ușurință de la un nivel la altul, de la o treaptă la alta a continuumului. 2.3. Modele structurale ale integrării curriculumuluitc "2.3. Modele structurale ale integrării curriculumului" R. Fogarty (1991) și H.H. Jacobs (1989) au pus bazele a zece trepte/modele de proiectare integrată a curriculumului 1. În tabelul de mai jos vom
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
iudaice „pure”. Cum se știe, la origine, textele biblice erau scrise În serie continuă de litere, fără pauză și utilizându-se numai consoane. Vocalele pentru fiecare cuvânt erau reconstituite prin lectură, care se făcea cu glas tare și cântat. Acest continuum de consoane putea fi interpretat diferit de fiecare cititor sau comunitate, fapt care ar fi provocat o inflație de versiuni ale Sfintei Scripturi. Din secolul al VI-lea și pînă În secolul al X-lea d.Hr. - simplific lucrurile de dragul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
se face confuzie Între concepte, precum „politica de securitate națională”, „politica de apărare” și „strategia de securitate națională”. Figura 2.3. Încearcă să clarifice, grafic, distincția dintre aceste concepte. Distincția principală are la bază concepția lui Clausewitz, care vede un continuum politici - strategii - tactici (apud Jablonsky, 2006, pp. 116-120). Clausewitz considera că victoriile pe câmpul de luptă (tactice și operaționale) nu au nici un sens dacă nu răspund unor comandamente politice (ale statului). Prin urmare, strategia ar fi veriga dintre tactică și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
funcționale și/sau structurale patologice acute sau cronice. În al treilea rând, accesul la îngrijirea medicală și tipul de îngrijire medicală pot fi influențate de sursele de suport social existente (Hamingway, Marmot, 1999). Factorii psihosociali pot fi plasați pe un continuum ce conține în principal componente psihologice la o extremă și o puternică componentă socială la cealaltă extremă (figura 1). Figura 1. Factorii psihosociali cu impact asupra sănătății Studiile prospective privind relația dintre factorii psihosociali și starea de sănătate, realizate pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aflate în dificultate, rezidențiale sau comunitare). În continuare, tot în introducere, autorul analizează distincția dintre public și privat, menționând, printre altele, faptul că „nu avem de-a face cu o dihotomie - fie public, fie privat -, ci mai degrabă cu un continuum de la publicul pur la privatul pur”. De asemenea, spre finalul „Introducerii”, autorul dezbate problema asigurărilor sociale de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aducând, totodată, argumente în favoarea asigurărilor private voluntare și a introducerii pensiilor ocupaționale și în România, Alte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
un domeniu În care nu aș fi tentat să te cred pe cuvânt. Angela mereu zicea că dacă un bărbat are scula groasă - scuză-mă, unchiule. — Angela e poate un caz special. Preferi să crezi că nu e parte din continuum. Și dacă nu e așa? — Aș vrea să nu mai discutăm despre asta, Wallace. — Nu, e mult prea interesant. Și asta este pură obiectivitate, nu o conversație murdară. Ei, Angela ne-a dat un raport bun despre Wharton Horricker. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]