430 matches
-
poate. Simplul fapt că vorbea cu Karsh o liniștea mai mult decât ar fi fost cazul. Bineînțeles, era absolut la fel de părtinitor ca Daniel. Nici unul dintre ei nu știa ce era mai bine pentru Mark. Dar simplul fapt că-i asculta contraargumentele era eliberator. O eventuală decizie greșită n-avea să se mai spargă doar în capul ei. Karsh își luă pulsul. —Știi, dacă o iei pe drumul ăsta, tot ar mai fi o problemă. —Și anume? — Să-l convingi pe Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu era decât o adunătură de imbecili, de lepre, de gogomani și de secături în afară de el, atrăseseră atenția unora și altora asupra sa și îi făcuseră o imagine de jurnalist echilibrat, pentru că știa întotdeauna să intervină la momentul potrivit, cu contraargumente care îi făcea uneori să amuțească până și pe interlocutorii cei mai răi de gură, fie că era vorba de doxologi, de politologi, de politruci sau de politicieni cu state de serviciu prin toate partidele parlamentare. I se făcuse la
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Ce este bun sau excelent, E numai rodul minții sale Și-argumentarea dumisale N-admite contraargument. Iar subalternii lui - normal e - Să-l aduleze permanent : Ce este bun sau excelent E numai rodul minții sale. Deși se crede monument Dotat cu însușiri speciale, Desigur, vom găsi o cale Să-i dovedim noi, elocvent Ce este bun
RONDELUL LUI "FACTOTUM" by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84335_a_85660]
-
o făceau) putea să observe că din când în când buzele i se mișcau, iar gura i se arcuia în ceea ce el își închipuia, plin de naivitate, că reprezintă un zâmbet sardonic - asta în timp ce își răspundea la întrebări sau la contraargumente cu replici scurte, ironice și nimicitoare. Și într-una dintre aceste plimbări făcute pe ploaie, după o zi de muncă mult prea obositoare la colegiul unde lucra, Wilt ajunse pentru prima dată să-și contureze în minte ideea că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
noi punctăm impresia de ansamblu. Sigur că este mai eficient și pragmatic dacă ai dat bani - mulți - să aduci o orchestră, ca ea să susțină două concerte, și nu unul. Și așa am intra într-un carusel al argumentelor și contraargumentelor. Revenim. Banii, de fiecare dată se clamează puținătatea și precaritatea mijloacelor financiare. De data asta, avansăm noi o ipoteză de lucru, au fost prea mulți bani. Și ei trebuiau cheltuiți. Nu s-a făcut un program musculos și elastic, coerent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
aducând argumente concise. Structura intervenției are ca orice compoziție trei părți: o introducere foarte scurtă, în care vorbitorul își va încadra ideile în contextul opiniilor dezbătute, un cuprins în care vor fi formulate clar opiniile personale, însoțite de argumente și contraargumente și o încheiere care să cuprindă o concluzie sintetică a celor expuse anterior. Iată un model de intervenție, în cadrul unui proces literar a unui elev care interpretează rolul avocatului Delavrancea în nobila sa misiune din lupta cu adversarii lui I.L.
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tinu ea să precizeze mumaidecât. -Nu te tentează? -Într-un fel da, dar nu ca profesie. -Foarte multe femei o fac azi. -Desigur, dar multe nu au o profesie, mai ales una că a mea. -Da, te înțeleg. -Ai vreun nedumerita. contraargument? întrabă ea -Nu, bineînțeles că nu. Profesia ta e o profesie noblilă și ar fi păcat să ți-o irosești aiurea.Tăcu apoi o clipă. -Cred că am un ușor sentiment de frustare, preciza Lăură. Am senzația că nu sunt
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
lui Alexe, accentuă latura caricaturală a personajelor, hidosul, dădu din coate, scoase un număr de onomatopee inimitabile, o doză întreagă. Carmina asista înmărmurită, palidă, la acel duș acid. Când Alexe, când Nina preluau pe rând comanda, mitraliau cu argumente și contraargumente, ironizau până la hidoșenie totul, exercitau asupra fetei o presiune irezistibilă care, golită de orice sentimente sau reflecții personale, se lăsa manipulată mintal de cei doi profesori, înclina să creadă în existența acestei lumi deformate până la hâd, în superioritatea lor, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mare viteză chiar, dar vai, ce folos, nu era decât o hărțuială, o încercare de împăcare cu propria sa conștiință. Ședea acolo, sub cupola fierbinte a veiozei, insensibil la cele ce se petreceau în spatele său, încerca să găsească argumente și contraargumente, învârtea între degete o piuliță, un transformator, voia să știe dacă greșise atunci când apelase la cumnatul său, rudă la rândul lui cu directorul de la poștă și reușise să-și instaleze telefon la numai două săptămâni după ce primise apartamentul, de ce săvârșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să ne grăbim dacă vrem să mai ajungem. Dar limbajul corpului Îmi comunica altceva. Se duse calmă până la cutia cu farduri și adăugă, pe un ton surprinzător de visător: — Dacă e să ne gândim, Anton, nu m-ar deranja un contraargument. Aranjându-și o bretea a sutienului, Îmi propuse altceva, ceva mult mai atractiv. Detaliile nu contează, dar, de dragul problematicii sexuale, ar trebui să menționez că, după un timp, Dora m-a rugat să-mi afund călcâiele În perna de pe scaun. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
avea cum. Persoana care a sunat era cu siguranță un prieten apropiat, Încât n-a simțit nevoia să-l treacă În agendă sau, dimpotrivă, o persoană pe care n-o aștepta. O a treia variantă nu exista. Dar aveam un contraargument pentru prima variantă: faptul că Dora nu mă Îndemnase să mă Întorc peste o oră. Sigur că ar fi făcut-o dacă ar fi avut deja o Întâlnire stabilită la ora 5 după-masa. Împotriva ultimei variante puteam argumenta că Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
invidiat și care avea o antipatie atât de profundă pentru cuvântul tipărit, Încât nici nu-și dădea osteneala să citească versurile cântecelor pe care formația lui le interpreta vinerea noaptea. Adevăratul motiv pentru care bistroul fusese numit după Kundera, circula contraargumentul, era că acest punct În spațiu nu constituia nimic altceva decât o plăsmuire a propriei sale imaginații deraiate. Cafeneaua era un loc fictiv ce avea drept clienți obișnuiți oameni fictivi. Cu câtva timp În urmă Kundera Începuse, ca parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să vadă că membrilor familiei nu le picase povestea aia atât de prost pe cât se temea, Însă nu putea fi sigură că le picase Într-adevăr fisa. E adevărat, nici nu refuzaseră s-o creadă, nici nu o atacaseră cu contraargumente. O ascultaseră doar cu atenție și dădeau impresia că le părea rău. Însă era oare aceea limita compasiunii lor? Și la ce se așteptase exact? Armanoush se simțea ușor dezorientată pe când se Întreba dacă lucrurile ar fi stat altfel dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
atunci statul turc nici măcar nu exista, ci doar Imperiul Otoman, pentru numele lui Dumnezeu. Era premodernă și tragediile ei premoderne. Armanoush a strâns din buze atât de tare, Încât parcă tot sângele i s-a scurs din ele. Avea atâtea contraargumente, că nu știa exact de unde să Înceapă. Ce n-ar fi dat ca Baron Baghdassarian să fie acolo și să audă toate astea. Tăcerea lui Armanoush a fost umplută imediat de Întreruperea Asyei: — A, da? Credeam că nu ești naționalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
stârni și zâmbete când, la rezervele americanilor de a furniza armament regimului comunist din România (fapt „care ar putea încuraja natura represivă a regimului Ceaușescu”, cum scria atașatul american al Apărării din Ambasada de la București - pag. 695), se aduce drept contraargument sloganuri din discursurile lui Ceaușescu, precum acela despre „legăturile istorice dintre Armată și Popor” (pag. 696). Un observator obiectiv ar fi văzut că dictatorul trece cu vederea un eveniment (tot „istoric”, desigur!) pe care propaganda comunistă l-a stors la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
stârni și zâmbete când, la rezervele americanilor de a furniza armament regimului comunist din România (fapt „care ar putea încuraja natura represivă a regimului Ceaușescu”, cum scria atașatul american al Apărării din Ambasada de la București - pag. 695), se aduce drept contraargument sloganuri din discursurile lui Ceaușescu, precum acela despre „legăturile istorice dintre Armată și Popor” (pag. 696). Un observator obiectiv ar fi văzut că dictatorul trece cu vederea un eveniment (tot „istoric”, desigur!) pe care propaganda comunistă l-a stors la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vezi situația și din perspectiva lui. Pentru persoanele care suferă de Alzheimer, disciplina și rutina devin o sursă de echilibru. S-ar putea chiar să le prefere. Era o idee atât de neașteptată, încât Fran nu reuși să găsească nici un contraargument. Oare ea dădea dovadă de egoism când credea că face exact contrariul? — Scuzați-mă, - observă un schimb de priviri de potențială exasperare între mama ei și Laurence -, dar i-am promis tatei o ceașcă de ceai. Porni încet, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și lapte praf la restaurantul muncitoresc „Bosna“; Îmbolnăvirea și moartea tatălui său; vizitarea cimitirului din Zadušnica; cearta crîncenă cu numiții Petar Janković și Sava Dragović care susțineau teza despre justețea liniei lui Stalin și dialogul dintre aceștia; argumentele unuia și contraargumentele celuilalt (cînd totul se va Încheia cu vorba de năduf a tatei „’tu-vă Stalin al vostru!“). Așa Încît Enciclopedia ne introduce În atmosfera vremii, a evenimentelor politice. Teama care va pune stăpînire pe tata ca și tăcerea aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
doi colegi de cameră nu li s-a părut că subiectul mai avea importanța vitală de acum doi ani, dar logica obiecțiilor aduse de Burne sistemului social se potrivea ca o mănușă cu toate gândurile lor, astfel Încât n-au oferit contraargumente, ci s-au mărginit să pună Întrebări, amândoi invidiind mintea sănătoasă a celuilalt, care-i dădea curajul să se ridice astfel Împotriva tradiției. Pe urmă Amory a produs o cotitură În conversație și a aflat că Burne era profund preocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
stadiul supoziției. Până la Maria Magdalena s-au propus nenumărate alte soluții, la fel de „veridice”, nici una însă validată integral: Ioan Botezătorul, un ucenic al lui Ioan Botezătorul, un fariseu, Lazăr, chiar Pilat din Pont, Andrei etc. Cititorul va găsi de unul singur contraargumente sănătoase la toate explicațiile lui De Boer. Cele mai fragile sunt punctele 2, 4 și 7, dar nici celelalte nu se țin foarte bine în chingile unei logici irefutabile. Încercarea de a-l identifica pe „ucenicul iubit” cu Maria Magdalena
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
jumătate a secolului al II-lea î.Hr., a cărui ideologie a persistat fără întrerupere până la dărâmarea Templului de către armatele lui Titus, în 70 d.Hr. Deși extrem de ingenioasă și seducătoare, etimologia bazată pe sicarius nu convinge deloc. Cel mai pertinent contraargument mi se pare acela că aramaica avea deja un cuvânt, siqar, iar metateza si-/is pare dificilă din punct de vedere lingvistic. În plus, teoria se bazează pe un anacronism, întrucât Flavius Josephus, descriindu-i pe sicarii, vorbește despre situația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ebraicului Isch Qeriyyot: „omul din Qeriyyot” sau „Karioth”. O construcție similară se întâlnește în 2Sam. 10,6.8, Isch tob, care înseamnă „oamenii originari din Tob”. Etimologia respectivă concordă și cu varianta din Codex Sinaiticus, apo Kariotou. Nu există nici un contraargument care să zdruncine această etimologie, susținută de majoritatea specialiștilor. Evangheliștii vor fi folosit acest supranume pentru a-l individualiza pe Iuda, personajul nostru, de celelalte personaje omonime. Dacă așa stau lucrurile, atunci dobândim o informație foarte importantă, poate chiar fundamentală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
întru totul cele propovăduite de Isus” (II,11). În fine, la acuzația lui Celsus cum că nici un general sau întemeietor de școală n-a fost trădat de soldații sau elevii săi, așa cum s-a întâmplat cu Isus, Origen invocă drept contraargument principal trădarea lui Platon de către Aristotel. Iuda n-a petrecut decât trei ani în preajma Învățătorului său, în vreme ce Aristotel a frecventat douăzeci de ani Academia platoniciană. Chestiunile care-l frământă pe Origen sunt următoarele: Iuda a fost rău din primul moment
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
gnostică, nu are niciodată sens pozitiv, tocmai pentru a se diferenția de noțiunea păgână. A traduce termenul, în contextul nostru, prin „spirit” constituie, dacă nu o trădare semantică, cel puțin o soluție arbitrară, nejustificată prin nimic. În plus, găsim un contraargument serios în chiar mitologia sethiană (Evanghelia lui Iuda fiind un „produs” sethian). Conform acestei mitologii, lumea inferioară, sublunară numără treisprezece eoni, cel de-al treisprezecelea fiind stăpânul, guvernatorul Arhontelui. Conform Apocalipsei lui Adam, altă scriere sethiană, al treisprezecelea eon corespunde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
treisprezecelea eon corespunde creștinilor „psihici”, creștinilor „de mâna a doua”, intermediari, aflați între „spirituali” și „hylici”. Așadar Iuda joacă rol de căpetenie, îi depășește pe ceilalți apostoli, dar într-o lume inferioară, sublunară, care nu este „lumea sfinților”. Al treilea contraargument major se leagă tocmai de această „lume” sau „generație a sfinților” (p. 37). „Într-adevăr”, spune Isus, „nici o ființă ieșită din această generație nu va vedea generația aceea, nici o oaste de îngeri ai stelelor (din lumea sublunară) nu va domni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]