607 matches
-
În cazul leziunilor bilaterale se pot întâlni și paraplegii sau tetraplegii. Evoluția este de la paralizie flască la forma spastică cu reflexele osteo-tendinoase exagerate, explicația constând în faptul că motoneuronii spinali, nemaifiind controlați prin căile piramidale, ajung să descarce spontan impulsuri contractile. Lezarea căilor extrapiramidale sau a nucleilor lor de origine are drept consecință instalarea unui tip sau altul de sindrom extrapiramidal. Astfel, sindromul parkinsonian (numit și sindrom de paleostriat) are etilogie degenerativă, fiind produs prin distrugerea lentă și progresivă a neuronilor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
agoniști și antagoniști), sau modificărilor de flexibilitate musculară și sensibilitate proprioceptivă. Capacitatea motrică este afectată de oboseala mușchilor striați sau a sistemului nervos central; nu se poate vorbi de oboseala nervilor periferici, aceștia având doar rol de transmitere a impulsurilor contractile. Oboseala musculară este produsă de factori locali și modificări ale funcționalității sistemului nervos central, care se intercondiționează reciproc. Hipoxia și acumularea produșilor de catabolism, atât la nivelul mușchilor cât și în întregul organism, provoacă dureri musculare dar și generalizate, difuze
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de catabolism, atât la nivelul mușchilor cât și în întregul organism, provoacă dureri musculare dar și generalizate, difuze, care creează o stare de disconfort. Fluxul senzațiilor determinate de acțiunea cataboliților acizi produce inhibiția centrilor nervoși, acest fapt provocând scăderea capacității contractile musculare. Una din cauzele oboselii musculare poate fi epuizarea compușilor fosfat-macroergici, atunci când este efectuat un efort dinamic de intensitate mare. Oboseala musculară intensă, însoțită de senzația de durere, este determinată de acumularea acidului lactic, ce oprește glicoliza, chiar dacă mai exista
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fi epuizarea compușilor fosfat-macroergici, atunci când este efectuat un efort dinamic de intensitate mare. Oboseala musculară intensă, însoțită de senzația de durere, este determinată de acumularea acidului lactic, ce oprește glicoliza, chiar dacă mai exista rezerve energetice, ceea ce are ca rezultat disfuncția contractilă. În eforturile de anduranță, la apariția oboselii musculare au rol și creșterea concentrației plasmatice a amoniacului de origine hepatică și a peroxizilor lipidici. O situație particulară este instalarea oboselii centrale, prin hipoglicemia apărută ca urmare a unui efort fizic de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
aglomerează anticorpi anti receptori de acetilcolină) ce debutează mai frecvent în decadele a doua și a treia în cazul femeilor și în decadele a șasea și a șaptea la bărbați. Antireceptorii de acetilcolină îngreunează transmisia neuromusculară și implicit afectează funcția contractilă a mușchiului striat. Clinic, boala se caracterizează prin oboseală musculară apărută la eforturi fizice mici, în special în cursul serii, primele manifestări fiind la nivelul musculaturii cefalice - ptoza palpebrală constituie un semn precoce, apoi, pe măsura evoluției în timp, sunt
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și miastenia cronică (cu evoluție de aproximativ 15 ani). Apariția anticorpilor anti receptori de acetilcolină, caracteristică patogeniei miasteniei, poate fi legată de alte afecțiuni cu componentă autoimună: tiroidite autoimune, artrită reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, tumori timice sau pulmonare. Diminuarea funcției contractile a mușchilor striați nu este doar consecința oboselii, ci se poate datora și distrofiilor, atrofiei musculare, sau chiar anumitor hipertrofii. Atrofia musculară semnifică scăderea dimensiunilor și forței mușchilor. Poate fi cvasifiziologică, manifestându-se la grupele musculare care nu sunt folosite
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
a organismului la efortul fizic excesiv, la nivelul mușchilor striați scăzând rezervele de ATP, creatinfosfat, glicogen, și acumulându-se produși de catabolism, peroxizi lipidici și acid lactic. Fibrele musculare suferă un anumit grad de degradare, prin distrugerea parțială a proteinelor contractile, datorită creșterii permeabilității sarcolemei cu expulzarea enzimelor celulare, potasiului, fosfaților, creatinei, și pătrunderii sodiului și apei. Semnalul pentru declanșarea proceselor de compensare este creșterea concentrației sangine a acidului lactic, depășirea pragului lactat stimulând secreția de testosteron și de somatotrop hormon
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
proprietăți contactile, iar elasticitatea are și ea de suferit. Există situații când datorită relațiilor biomecanice o leziune musculară produce noi leziuni în același mușchi sau în lanțul kinetic respectiv [58]. Rupturile musculare se manifestă prin durere vie și uneori incapacitate contractilă. Pot fi complete sau incomplete și se produc sub acțiunea unei forțe ce depășește capacitatea de rezistență musculară, care acționează cu un anumit grad de bruschețe, mai ales pe mușchiul neîncălzit. În funcție de amploarea leziunilor, rupturile musculare pot fi de gradul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
musculare pot fi de gradul 1 (sunt rupte puține miofibrile iar leziunile sunt izolate; clinic apar spasme și dureri musculare), de gradul 2 (este ruptă o porțiune din mușchi, consecințele fiind spasme și dureri mai intense, dar cu păstrarea capacității contractile), și de gradul 3 sau totale, situație în care la locul traumatismului apare edemul, durerea este vie și mișcarea imposibilă. Datorită particularităților biomecanice, rupturile musculare se produc mai frecvent la deltoizi, bicepși, mușchii gambei și extensori ai degetelor. Rupturile tendonului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
bolii [16]. Tratamentul este cel recomandat pentru insuficiența cardiacă, cu excepția medicamentelor contraindicate în sarcină și lactație. Așa cu am aminitit anterior, inhibitorii enzimei de conversie și sartanii sunt contraindicați în sarcină. Efectele beta-blocantelor sunt controversate. Ele nu interferează cu activitatea contractilă uterină și sunt secretate în laptele matern. Diureticele vor fi administrate cu prudență în sarcină, pentru evitarea hipovolemiei și a ischemiei fetoplacentare. Spironolactona crește riscul de feminizare a fătului, este compatibilă cu lactația. Digoxinul nu are efecte secundare în sarcină
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Electroosmoza Electroosmoza reprezintă deplasarea apei printr-o membrană ce conține sarcini electrice, în absența unei diferențe de presiune osmotică, atunci când este aplicată o diferență de potențial electric. Fenomenul a fost detectat în celulele unor alge. I.7.4. Efectul vacuolelor contractile In unele organisme primitive (protozoare, alge) există vacuole contractile ce pompează intermitent, în afara citoplasmei, fluid mai puțin concentrat decât citoplasma. I.7.5. Osmoza inversă. Dacă asupra unei soluții mai concentrate se exercită din exterior presiuni mari, atunci moleculele de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
conține sarcini electrice, în absența unei diferențe de presiune osmotică, atunci când este aplicată o diferență de potențial electric. Fenomenul a fost detectat în celulele unor alge. I.7.4. Efectul vacuolelor contractile In unele organisme primitive (protozoare, alge) există vacuole contractile ce pompează intermitent, în afara citoplasmei, fluid mai puțin concentrat decât citoplasma. I.7.5. Osmoza inversă. Dacă asupra unei soluții mai concentrate se exercită din exterior presiuni mari, atunci moleculele de solvent traversează membrana, în mod forțat, de la soluția mai
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
energia chimică pentru a realiza contracția și apoi de a reveni la forma inițială (relaxare). Energia necesară mișcării rezultă din reacții biochimice prin care energia mecanică stocată în ATP se transformă în energie mecanică ce determină mișcarea unor structuri moleculare contractile ce asigură deplasarea. în timpul contracției, mușchii realizează conversia energiei chimice în lucru mecanic fie, necesar deplasării, fie menținerii unei tensiuni, fără deplasare în spațiu. IV.2.2. Structura mușchiului. Pentru a explica mecanismul contracției musculare este necesar să amintim câteva
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1990628; Kim et al., 1994629; Kang et al., 2003630; Kloner, 1988631; Zweier, 1988632). Dar acidul cafeic fenetil ester 621 Bolli R, Jeroudi MO, Patel BS, Aruoma OI, Halliwell B, Lai EK, et al. Marked reduction of free radical generation and contractile dysfunction by antioxidant therapy begun at the time of reperfusion. Evidence that myocardial ‘‘stunning’’ is a manifestation of reperfusion injury. Circ Res 1989;65(3):607- 22. 622 Liu YH, Yang XP, Sharov VG, Sigmon DH, Sabbath HN, Carretero OA
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
punctul de vedere al structurii chimice, cât mai ales, al funcțiilor pe care le îndeplinesc în organism, proteinele se deosebesc radical de celelalte substanțe biogene (glucide, lipide, vitamine). După rolul biologic al acestora deosebim: proteine enzimatice, de transport, de rezervă, contractile, cu rol de protecție, cu rol hormonal, cu rol structural. Proteinele enzimatice constitue cea mai numeroasă și importantă grupă de proteine cu rol de a cataliza procesele biologice, fiecare proces biologic fiind catalizat de o anumită enzimă. Nu există proces
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
natura și intensitatea agentului denaturant. 4.3.7. Proprietăți imunologice Datorită structurii spațiale complexe proteinele posedă un grad mare de specificitate reflectat în proprietățile biochimice specifice care se manifestă prin funcțiile diferite pe care le pot exercita:enzime, hormoni, proteine contractile, de transport, etc. La baza proprietăților imunologice stă reacția antigen-anticorp care este o reacție de apărare a organismului contra toxinelor, a microorganismelor, a celulelor anormale. Antigenii sunt substanțe străine organismului (bacterii, virusuri) care introduși în organism declanșează biosintiza unor proteine
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
este proteina din mătasea naturală a viermelui Bombix mori în structura căreia predomină glicocolul, alanina, serina, tirozina. Este insolubilă în apă. Firul de mătase naturală mai conține și sericină alături de fibroină. Sericina este solubilă în apă caldă. Miozina este proteina contractilă din țesutul muscular cu o structură dublă: o porțiune filiformă alcă tuită din trei catene helicoidale răsucite și o porțiune globulară la capetele catenelor. Datorită acestei structuri mixte miozina va avea un dublu caracter, atât de proteină globulară, cât și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ Cardiomiopatiile reprezintă o problemă importantă în cardiologie, sub aspect epidemiologic, patogenetic, clinic și terapeutic. Cardiomiopatiile dilatative (CMD) constituie un grup heterogen de boli de cauze diverse, caracterizate prin afectarea inițială și predominantă a miocardului. Acestea evoluează spre insuficiență contractilă primară și dilatație cardiacă. CMD poate fi idiopatică sau secundară: alcoolică, peripartum, toxice, anomalii metabolice, inflamatorii și infecțioase, neuromusculare, familiale [10, 20]. CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ IDIOPATICĂ Cardiomiopatia dilatativă idiopatică (CMD idiopatică) este o boală miocardică primară de cauză necunoscută, caracterizată prin
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fi idiopatică sau secundară: alcoolică, peripartum, toxice, anomalii metabolice, inflamatorii și infecțioase, neuromusculare, familiale [10, 20]. CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ IDIOPATICĂ Cardiomiopatia dilatativă idiopatică (CMD idiopatică) este o boală miocardică primară de cauză necunoscută, caracterizată prin dilatația VS sau biventriculară și insuficiență contractilă [20]. Etiologie - Miocarditele infecțioase; - Anomaliile imune; - Predispoziția genetică. Tablou clinic Debutul - insidios prin semne de debit cardiac scăzut, sau brusc prin insuficiență ventriculară acută, tulburări de ritm, embolii sau moarte subită [10]. Simptome funcționale: - dispneea de efort progresivă, fatigabilitatea; - dureri
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ghidarea administrării fluidelor, a suportului inotropic sau vasopresor și a terapiei antiischemice, mai ales la pacienții cu boală cardiacă ischemică cu risc crescut. PRINCIPIILE PROTECȚIEI MIOCARDICE Principiile protecției miocardice sunt reducerea activității metabolice prin hipotermie și oprirea terapeutică a aparatului contractil și a activității electrice miocitare prin administrarea soluției cardioplegice (depolarizarea potențialului de membrană prin cardioplegia cu sânge hiperpotasemic). Ambele principii sunt acceptate fără echivoc și rezultatul lor este scăderea consumului de oxigen. Reducând consumul de energie și, astfel cererea de
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
oxigenului către țesuturi îndeplinește cerințele. Chiar dacă inima continuă să bată la temperaturi sub 20 de grade, se constată creșterea tendinței la fibrilare. La temperaturi sub 12 grade, consumul miocardic de oxigen este sub 1% din valoarea normală, iar funcția sa contractilă încetează. Potențialul terapeutic al hipotermiei este impresionant descris de un studiu din Novosibirsk, în care un grup de chirurgi au practicat diverse proceduri de reparare a mai multor forme de cardiopatii congenitale la toate vârstele, în oprire circulatorie hipotermică, fără
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
-ului [59]. Astfel, se produce acidoza care are un efect inotrop negativ important [60]. În acest fel, glicoliza care este calea cea mai importantă de generare a ATP-ului din perioada ischemică este inhibată de acidoză [61], iar funcția proteinelor contractile miocardice este afectată [62]. Proteinele plasmatice - în mod particular gruparea imidazolică a resturilor histidinice - asigură o tamponare eficientă a ionilor de H+ [63]. Astfel, soluțiile cristaloide îmbogățite cu histidină, asigură un pH tisular miocardic similar celui oferit de soluțiile pe
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
65]. Modificarea modulării Ca+2-ului pare a fi mediatorul stunning-ului miocardic [66,67]. Creșterea post-ischemică a calciului citosolic întârzie separarea filamentelor de actină-miozină, determinând pierderea complianței diastolice, caracteristică disfuncției cardiace post-BCP. Deoarece fluxul calciului prin membrana sarcolemală mediază funcția contractilă miocitară, se depun eforturi pentru atenuarea creșterii intracelulare a Ca+2-ului post-ischemie. Într-un studiu canin asupra zonei de ischemie-reperfuzie, s-a demonstrat eficiența verapamilului, administrat preischemie, în reducerea dimensiunilor infarctului [68]. Până în prezent, efectele blocanților de calciu aditivați
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
verapamilului, administrat preischemie, în reducerea dimensiunilor infarctului [68]. Până în prezent, efectele blocanților de calciu aditivați în soluțiile de cardioplegie, nu susțin utilizarea lor clinică. Suplimentarea cu magneziu reprezintă o altă metodă de a atenua modificările induse de ischemie-reperfuzie asupra funcției contractile. Brown și colab. [69] au studiat efectul magneziului în funcție de concentrație și au observat o îmbunătățire a funcției ventriculare post-ischemie la concentrații crescute de magneziu și scăzute de calciu. INHIBITORII RADICALILOR LIBERI DE OXIGEN Investigațiile fiziologiei miocardice post-ischemie au indicat faptul
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
aerobe sau a glicolizei anaerobe. Rau și colab. [126] au investigat utilizarea aminoacizilor pe cale anaerobă pentru a obține sinteza de ATP în timpul ischemiei. Infuzia a trei aminoacizi - glutamat, aspartat și ornitina - în timpul ischemiei a asigurat o recuperare îmbunătățită a funcției contractile. Baza mecanică a acestei recuperări este transaminarea glutamatului în α- ketoglutarat, care va intra direct în ciclul acizilor tricarboxilici și va asigura generarea glicolitică a ATP-ului. Rosenkrantz și colab. [127] au demonstrat îmbunătățirea recuperării metabolice a cordului depleționat energetic
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]