10,570 matches
-
Avea 59 de ani. Elena Lupescu a mai trăit 24 de ani. Autorul cărții pe care am comentat-o, Paul D. Quinlen, e bine documentat, citind o întinsă bibliografie pentru biografia pe care a publicat-o. M-am aflat în contradicție cu autorul în aprecierile sale despre perioada regală a eroului său. N-am aflat (cu excepția capitolului despre exilul fostului rege) mai nimic nou despre eroul său. Totul e, pentru inițiați, bine știut. Dar inițiații sînt foarte puțini. Încît Editura Humanitas
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
oarecare servind ca ingrediente". Exegetul vîrstnic nu le rămîne dator nici optzeciștilor luați în grup, care-l vor fi amuzat neîndoios și asupra cărora se pronunță astfel, cu o jovialitate acrișoară: Descoperirea lor e, ca să zicem așa, naturalismul ludic, o contradicție în termeni pentru gravii și greoii naturaliști de odinioară, nu și pentru tinerii noștri cărora bogzianul "Jurnal de sex" le este un înaintaș depășit ca expresie și care fac să se rîdă din orice. "Hliziții" - i-am și numit, fără
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
Compasiune = pasiune împărtășită; a compătimi = a pătimi împreună, a înțelege pe celălalt, a te pune în locul lui". Cam același lucru spunea și abatele din Nazaret, arab palestinian, preot catolic, cetățean israelian. Cum să împaci toate aceste conflicte îngemănate, toate aceste contradicții, care sînt cele ale întregului Orient Mijlociu, mai ales cînd în biografia ta figurează un unchi și un bunic uciși de israelieni? Cea mai simplă cale ar fi fost aceea a cantonării în militantismul politic antievreesc, pe care l-au
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
The Bitter Oleander. A Magazine Of Contemporary International Poetry & Letters, volume 7, number 1, The Bitter Oleander Press, Fayetteville, New York, 2001, 128 p., $8.00 U.S., $11.50 Canada Numărul din vara aceasta al revistei Lettre Intérnationale este consacrat Americii, contradicțiilor și atracțiilor ei, "în SUA găsești totul, și contrariul lui. De aici, probabil, fascinația și teama, mirarea, dezamăgirea, speranța" (B. Elvin). Modernitatea (și America în postura de tărîm al unei anumite modernități) a schimbat raportul eului cu lumea. S-a
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
respinge sinuciderea în numele credinței, și, deci, tot în numele ei respinge și crima. De aceea, spune Ileana Mălăncioiu, cred că nu slăbiciunea îl face să amîne răzbunarea, ci faptul că prin ea trebuie să-și asume o faptă care vine în contradicție cu principiile sale de existență". Analizele Ilenei Mălăncioiu sînt operații tranșante efectuate cu o mînă de chirurg sigură, cu talent în plagă, cum se spune și cu un bisturiu care creează posibilitatea de a despica o problemă pînă la os
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
care depășește tonul temperat, echilibrat, rațional din cărțile care l-au consacrat. Duritatea vizează intelectualul român pe care Nemoianu îl acuză indirect de foarte multe eșecuri. în al doilea rînd, într-un plan mai general, Tradiție și libertate exprimă o contradicție între spiritul extrem de viu al autorului său și lipsa de replică. încă o dovadă că presa culturală de la noi pare să fi amorțit complet, orice ai face, orice ai spune. Nemoianu provoacă, încearcă să stîrnească polemici pe marginea unor probleme
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
plin paradox: un poet aflat sub semnul esteticului, al ludicului, al scriiturii manieriste și rafinate se ocupă de scriitura cea mai directă, de textele care, cu o redactare adesea elementară și neglijentă, își asumă condiția perisabilității. Din fericire, paradoxurile și contradicțiile sînt situațiile cele mai productive pe termen lung. Cum se vede și din faptul că în volumul de care ne ocupăm combinația de limbaje e cu totul nouă: mai curînd decît șocul cotidianului (important pentru imaginarul suprarealist) contează tocmai manierismul
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
bine, nu. Goana contemporană după fericire pare să aibă, la o privire atentă, tocmai efectul contrar. Pe de altă parte, fericirea nu poate fi normată, căci ea scapă oricărei intenții sau intervenții. Orice filosofie sau îndemn la fericire cultivă o contradicție fatală: suntem fericiți doar atâta vreme cât nu știm. Fericirea a murit din chiar momentul în care începem să ne punem întrebări. De fapt, așa cum o evaluează Bruckner, fericirii nu ar trebui să-i lipsească niciodată ghilimelele. În societatea modernă ea devine
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
din precaritatea conceptelor cu care operăm. O viziune postmodernă asupra modernității ar rezolva cu totul altfel lucrurile (ea nu este realizată în această carte, analiza rămînînd la nivel teoretic). Dacă opera lui Arghezi este privită ca un loc al tuturor contradicțiilor, cu Bacovia lucrurile se întîmplă exact invers. Textele sale au fost interpretate simplist și simplificator. Principala sursă a erorii este, după I.B. Lefter, faptul că simbolismul era privit ca un curent de aceeași anvergură, cu același grad de generalitate precum
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
Și trecem la a doua opțiune. Autorul are în vedere o resuscitare postmodernă a istoriei literare. Cartea se termină cu o promisiune: După cum rămîne de demonstrat într-o istorie postmodernă a literaturii române". Nu avem de-a face cu o contradicție, ci, se pare, cu un contrapunct. I.B. Lefter dorește o așezare a comentariului postmodern într-o istorie. După mine deja această Recapitulare a modernității este o istorie extrem de valabilă, un punct final, nu un început. Singurul lucru care i-ar
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
d-lui Preda este că accentul pus pe istorie, pe trecut, pe tradiție a întunecat natura firească a problematicii referitoare la Constituție și anume aceea juridică privind democrația și statul de drept. De aici s-au născut o serie de contradicții - reflectate în text - cum ar fi aceea dintre dezideratul Constituantei de a crea o Constituție specific românească și necesitatea, de care era conștientă, de a obține una care să aibă respectul și recunoașterea Europei sau contradicția dintre sensurile conceptului însuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
născut o serie de contradicții - reflectate în text - cum ar fi aceea dintre dezideratul Constituantei de a crea o Constituție specific românească și necesitatea, de care era conștientă, de a obține una care să aibă respectul și recunoașterea Europei sau contradicția dintre sensurile conceptului însuși de istorie (ca teatru al luptelor dintre națiuni și ca providență) ș.a.m.d. După știința Cronicarului, este cel mai lucid și mai modern examen critic făcut vreodată pe tema Actului Fundamental din 1991. În observațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
ale gîndului îl îndreaptă spre înțelegerea țării sale așa cum este, spre justificarea stării ei de inferioritate; conștiința lui de european însă îl face rigid și neînduplecat cu păcate ale căror resorturi adînci nu le mai vede". Să reținem această surprinzătoare contradicție a condeiului noician: analiza obiectivă a defectelor propriei nații ar fi o probă de "înstrăinare", spiritul critic în act ar fi, într-o atare situație, antinațional! Conștiința europeană ar fi o probă de "rigiditate"! Nu cumva "rațiunile" inimii filosofului, pentru
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
că profeții spun cu tot dinadinsul că mesia va veni să curețe Israelul de orice păcat, că nu va lăsa în Israel nici cea mai mică pată; că ar fi cel mai groaznic păcat și cea mai mare mîrșăvie precum și contradicția cea mai învederată ca DUMNEZEU să fi trimis pe mesia pentru a fi răstignit. " Că poruncile Decalogului fiind desăvîrșite, orice nouă misiune ar fi fost cu totul zadarnică. "Că legea mozaică nu a avut niciodată un înțeles mistic. " Că ar
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
al aristocrației. Nu e mai puțin adevărat însă că retorica găunoasă a tribunilor liberali, dintre care se detașa gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit poetului convingerea că un liberalism ce propunea edificarea instituțiilor libertății fără domnia moralei este o contradicție în termeni. Analizând efectele liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și ocupațională a populației, dintre ideologia liberală, urbană și capitalistă
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit poetului convingerea că un liberalism ce propunea edificarea instituțiilor libertății fără domnia moralei este o contradicție în termeni. Analizând efectele liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și ocupațională a populației, dintre ideologia liberală, urbană și capitalistă și societatea rurală românească. Temelia adevăratului liberalism este existența unei clase de mijloc "care să producă ceva". La
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Centrul de greutate al formulei lui îl constituie, conform poeticii pe care a expus-o în eseuri și pe care au semnalat-o criticii, Sensul, metafora, metaferența ("aceea care recuperează orizontul originar al limbajului prin tensiunea care unește termenii atîtor contradicții transformate astfel în complementarități"). Analizele de text, note de lectură mai curînd, cautăsemnele ecuației poetice, "religia purității poemului", motivele esențiale, miturile fundamentale, ajungînd la concluzia că esențializarea expresiei este "consecința unui demers ontologic și gnoseologic". " Studiile despre metaforă, despre Ion
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
înțeles bine înainte de-al doilea război (și, uneori, nici după) felul în care s-a schimbat romanul nostru de la generația veche la acea nouă din interbelic. Preferința pentru persoana întîi la Camil Petrescu și la ceilalți nu vine în contradicție cu teza lovinesciană a obiectivării. Romanul nou este mai obiectiv decît cel vechi în sensul eliminării lirismului (a se vedea primele nuvele ale Hortensiei Papadat-Bengescu) și al imixtiunilor etice ale autorului în text (a se vedea romanele lui Agîrbiceanu). Persoana
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
Vladimirescu ele capătă note particulare și distincte. Tot ceea ce la Margareta Sterian era histrionism, la Magdalena Rădulescu evaziune și miraj, iar la Tia Peltz un gen de cochetărie ludică și volubilă, devine aici pretext pentru o jubilație gravă. Și această contradicție aparentă nu este deloc întîmplătoare pentru că întreaga expoziție constituie spațiul unor asemenea paradoxuri: retrospectivă în afara temporalității, delicatețe și forță, contemplație și răbufnire, laconism și discursivitate, memorie și inocență. Iar dacă ar trebui să restrîngem totul la o singură formulă, aceasta
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
unei ,,reîncîntări" a acesteia (,,le réenchantement du monde"), încercînd a certifica încărcătura de real a poemului, faptul că, așa cum observa René Char, ,,nu există nimic în el care să nu fi existat pretutindeni în această rebelă și solitară lume a contradicțiilor". Astfel că nu tehnica se impune pe primul plan, ci vitalitatea (tehnica temerară fiind ea însăși o expresie a acesteia), o vitalitate pulsînd de forță asociativă, ca o resurecție plină de energie a unei viziuni de laudă universală, de comuniune
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
în zonele rurale, care reprezintă majoritatea zdrobitoare a poporului român. În consecință, sub îndrumarea și controlul permanent al URSS, România va urmări, în politica internă, obiectivul de a deveni un stat colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele Kremlinului". Un capitol important și foarte serios în analiză e cel consacrat economiei românești. După o descriere analitică, probă, a fizionomiei economiei românești din trecut, relevîndu-se relativele ei bogății și starea ei latent înapoiată, se arată că, în
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
în Europa Centrală. România își are, așa cum era de așteptat, locul ei în toată această poveste și cititorul român va descoperi în acest studiu o interesantă și foarte documentată incursiune în istoria noastră. Autoarea se mișcă într-un spațiu al contradicțiilor, al paradoxurilor și al stereotipiilor. Povestea Balcanilor e una încîlcită, dar ea îi oferă Mariei Todorova marele avantaj de a se situa în permanență în interiorul și în afara problemei, de a cumula, adică, atributele insider-ului și cele ale outsider-ului, din moment ce
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
ajuns la alte concluzii, oferind o interpretare nouă, cu totul personală, modalității cum s-a produs vestita convertire, care, pe alocuri, cam contrazicea textele canonice ale Bibliei, el, traducătorul ei. Îl chinuiau nespus concluziile la care ajunsese și, cu siguranță, contradicția în care se instala față de dogmatica creștină tradițională și tradiționalistă. Rămîne, totuși, o enigmă și un paradox aproape ridicol textul profund pe care îl redactează și îl trimite, la 14 iulie 1953, nimănui altcuiva decît lui Traian Săvulescu, președintele Academiei
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
pe vîrful fericit, încununat cu slava Taborului)". Și urmează relatarea, cu referire la exegeți cunoscuți și cu aprecieri personale ca aceea că "diftonul Luca" scriindu-și amintirile proprii, devenite Evanghelie, nu avea cunoștință de epistolele lui Pavel, îi releva unele contradicții ale acestui text-mărturisire, notează, nu fără surprindere, că știința exegetică biblică a întîrziat, straniu, să descifreze înțelesul prigoanei lui Saul, corectîndu-se definitiv asupra vestitei apostrofe christice făcută lui Saul devenit, apoi, Pavel. Și încă altele la fel de înnoitoare. Dar, încă o dată
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
Constantin Țoiu Adagiul dreptului roman Nimeni nu este judecător în propria-i cauză, valabil din punctul de vedere juridic, în cazul unui proces concret între două sau mai multe părți, intră în contradicție cu morala, creștină în primul rând, care dimpotrivă îi lasă omului dreptul, (celălalt) de a se judeca pe sine, fiind vorba tocmai de propria sa existență, în raport, nu cu un sistem de legi, în raport cu însăși Divinitatea. Două lucruri complet
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]