8,749 matches
-
evocate ca realitate crudă. Mai mult, ca realitate articulată. Ele sunt reunite pentru prima oară într-o versiune exhaustivă - propunând ca atare o nouă judecată asupra istoriei imediate. Sentimentul la întâlnirea cu această carte cu aspect de almanah este unul contradictoriu. Pe de o parte, aceeași emoție ca la consultarea neautorizată a unui document secret - ceea ce poate sugera, prin analogie, în ce măsură ne-am ținut departe de noi înșine în acești ani. Și în ce măsură autocenzurile mai vechi s-au transformat și s-
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
nobilă a abilităților asupra ambițiilor personale. Hackerii mai trebuie distinși însă și de phreaker-i, carder-i, sniffer-i, de spionii informatici, de spoofer-i etc. - sau, după alte accepțiuni, asimilați cu aceștia. Cert este că ne aflăm înaintea unei realități multiple și adesea contradictorii, care ne oferă numeroase și subtile sugestii în legătură cu accepțiunile libertății și ale autorealizării. Ioana Vasiu, Hackerii. Cybercriminali, sau rebeli cu o cauză?, Edit. Nemira, București, 2001, 185 pag.
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
stîrvuri/ în pîine/ cu iubire/ preschimbîndu-le" (În voia aerului). La fel, "punctul central", blanchotian ce se metamorfozează existențial: "Acolo/ mă întorc mereu/ către acel punct central/ din care crește/ un negru și/ roșu copac" (L'eternel retour). Voluptatea creației e contradictorie, deoarece ea implică o "golire" a toposului pe care dorește a se instaura, înainte de manifestarea sa în act substitutiv, sub semnul unui neîncetat efort: "Plăcerea/ și furia/ de a crea/ de a distruge/ de a crea/ etcaetera/ un spațiu de
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
kitschul, dacă nu o convenție vremelnică? Autorului nu-i rămân de altfel indiferente filosofiile pe subiect ale diferitelor epoci, și nici accepțiunile și ilustrările curente. Termenii cardinali ai discursului său: plăcerea, visul, rutina, obsesia sănătății. Relația lor în mișcare, adesea contradictorie, poate fi stăpânită doar prin agerime dialectică. E interesant cum un discurs care s-ar fi adecvat cu succes și anilor '60 (desigur, mult mai vag ideologic) corectează azi acuze aduse mentalității burgheze de către figuri legendare precum acei papi intransigenți
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
în proporție covîrșitoare, studiile literare universitare indică o renunțare la purismul metodei, ca semn al recunoașterii nu numai a codificării textului literar la diferite nivele, dar și a imposibilității de a epuiza, dintr-o singură poziție teoretică, sensurile lor multiple, contradictorii, peste care s-au suprapus uneori alte discursuri, alte sensuri istorice constituite. Se recunoaște chiar că teoriile înseși sînt pluraliste, că există mai multe "feminisme" (școala franceză sau anglo-americană), "deconstrucții" (în linia lui Derrida sau în varianta americană a lui
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
intrarea în unele orașe. Cunosc cel mai bine exemplul Aradului, unde ajung destul de des, chemat de interese, familie sau prieteni. Pe-un panou uriaș, vertical, solid ancorat într-un postament construit în piatră, te întâmpină următoarea inscripție: "Municipiul Arad. Oraș-martir". Contradictorie informație! Ce să deduci de aici: că ai de-a face cu două localități, una municipiu, cealaltă oraș? Și că doar orașul e martir, municipiul neavând această onoare? Bine-bine, dar care e partea martirică? Unde începe orașul și unde se
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
Paleologu e un vechi monarhist. Senatorul liberal nu s-a dezis de Rege nici măcar atunci când Suveranul a părut să abandoneze, în serie scurte și fatale, înaltele prerogative asociate persoanei sale. Eu însumi am scris cu amărăciune despre prestația cel puțin contradictorie a Regelui. Omenește, îl înțeleg perfect. înțeleg presiunea enormă a Versoix-ului asupra acestui tragic personaj, obligat să coboare câteva trepte pentru a salva ce se poate salva din averea familiei. Din punct de vedere politic, cedările sale sunt însă contabilizabile
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
cu orientalismul și balcanismul, dorind în același timp să-și însușească principiile vest-europene și să-și păstreze pornirile naționaliste. A treia Europă nu e Un Babel fericit (de altfel titlul le aparține editorilor, nu profesorului de la UCLA), ci o lume contradictorie, răvășită de șovinism, dar dând emoționante dovezi de unitate în fața amenințării: în Praga anului 1968, povestește M. Heim, prins acolo de evenimentele din august, cehii au scos indicatoarele stradale pentru ca rușii, care nu cunoșteau nici orașul, nici limba (Heim a
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
mai sus și pe care dl. Nemoianu însuși l-a dat. Mai există un răspuns, de asemenea prezent în eseul d-lui Nemoianu: "Prin natura sa, scriitura estetică încorporează complexitate și multiplicitate, supradeterminare, multidimensionalitate, o dialectică a armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii față de frumusețe și a plăcerii derivate din idealul de frumusețe." Dacă lucrurile stau așa, și stau, atunci nu doar regimurile rigid ideologice și monologice, urmărind să facă din artă propagandă, "suferă" din cauza complexității ei contradictorii și o repudiază
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii față de frumusețe și a plăcerii derivate din idealul de frumusețe." Dacă lucrurile stau așa, și stau, atunci nu doar regimurile rigid ideologice și monologice, urmărind să facă din artă propagandă, "suferă" din cauza complexității ei contradictorii și o repudiază, dar suferă deopotrivă și societățile deschise, democratice, în care arta de consum înflorește iar criteriul precumpănitor nu este al valorii, ci al succesului. Suferința cu pricina se traduce într-un caz, prin condamnarea esteticului ca nociv pentru
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
lume, ultima fiind implicată în ființa celui dintîi: " Cine gîndește lumea o gîndește chiar împotriva ei; chiar dacă ea nu-i dă dreptate. Dar, în viziunea românească descrisă mai sus, omul nu gîndește lumea, ci lumea gîndește în om". Nedomolindu-și contradictoriul entuziasm, C. Noica sugerează că mult hulita, ieri ca și azi, "România eternă" alcătuiește temelia filosofiei culte românești, care face corp comun cu așa-zisa filosofie populară. Iată o formulă de recuzare, dramatizîndu-se prin sublinierea ei de către autor: "Întreaga noastră
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
dacă participă la un pact ficțional radical, atunci "poveștile" capătă o consistență aparte. Alexandru Ecovoiu este capabil să creeze premizele pentru o astfel de lectură. Îi lipsește totuși textul programatic, manifestul. El trebuie să împace aceste două dimensiuni discursive, aparent contradictorii. Altfel, literatura sa riscă să devină insuportabil de "ușoară". O parabolă precum cea a ceasornicarului trebuie să conțină antidotul la "simbol", la "simbolizare": adică ironie, puțin contrapunct sau un manifest premergător (cu astfel de inițiative Calvino își însoțește ficțiunile sale
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
cît ești mai tînăr și trebuie să te raportezi într-un fel la toată grozăvia istorică pe care n-ai cunoscut-o și pe care, fie încerci s-o înțelegi și atunci ești prins într-un proces nesfîrșit de mărturii contradictorii, fie o pui între parantezele indiferenței și ignoranței. Atitudinea polemică a lui Radu Cosașu se referă la un articol al lui Dan Petrescu din ziarul Național. Pe scurt, acestuia din urmă "îi vine greu să înțeleagă" mecanismul "orbirii" și "trezirii
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
spirit; apoi tot ce atingi cu mâinile: obiectele [...] îți pătrund în suflet - și se transformă acolo într-un suflu viu" (p. 25). Iustin Panța este atent, observă, gândește totul și apoi își dă seama că se repetă, că uneori e contradictoriu, că unele lucruri au fost spuse, descoperă că "nu poți înțelege de la alții [...] să absorbi lucrurile prin toți porii" (p. 39), că atunci "când lucrurile nu se mai repetă ceva s-a defectat în mecanismul lumii", dar și că "tot
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
personalități ce se excludeau prin profesiune și convingeri, numai ca exercițiu al spiritului sau ca record sportiv? Răspunsul de mai sus la cam aceeași întrebare rămîne, cred, valabil. Și, tot așa, jurnalul Marthei Bibescu pe 1915 e aglomerat de vizite contradictorii prin definiție și știri rezultate din surse de mîna întîi despre mersul războiului. Și asta în jurnalul unei femei foarte frumoase de 27 de ani, rîvnită de mulți bărbați și întreținînd relații cu înalte personaje din capitala României. Jurnalul se
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
cuvintele autorului Schimbării la față a României. Nerăbdarea, anxietatea, spaima subiacentă caracterizează starea de spirit a lui Noica. Conștiința sa nu cristalizează într-o ideație ne varietur, ci se prezintă ca un proces agitat, în ebuliția căruia se ivesc elemente contradictorii. Chiar "eternitatea" e abhorată și absolvită în același timp: "Neamul nostru rămîne pentru că și el participă, în felul lui, la eternitatea ființei". Preocupat a descrie "coborîrea românească în istorie", Noica alege trei "momente culturale", care însă nu-l slujesc prea
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
inima valului". Toate poveștile vorbesc, în fond, despre noi. "Un om normal este acela în stare să-și istorisească propria sa poveste". Cu toate că autorul crestomației a inclus și povestioare moderne, story-uri din mass-media, variante actuale ale unor parabole, de preferință contradictorii, proverbe (care, "asemeni mănușilor", pot fi întoarse pe dos și care, aș adăuga, ne apără mâinile de arsură ), majoritatea tiparelor clasice pot fi lesne recunoscute. Deși mărturisește că fabulele îl plictisesc, fiindcă închid, mai degrabă (prin morala finală pecetluitoare), în loc să
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
nu o utopie, cum se crede adesea, a opus Eminescu acestei orientări, ci soluții temporizatoare, selectate din zona gândirii conservatoare, menite să ne protejeze de capcana proiectelor imposibile. ~n societatea românească liberalismul a traversat câteva etape de adaptare complexe și contradictorii, ce i-au pus eficiența sub semnul întrebării. Lumea țărănească de la noi, preponderentă ca în întreaga arie răsăriteană, separată de societatea burgheză în curs de edificare printr-un veritabil abis cultural, a fost principalul teren de experimentare a soluțiilor liberale
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
întruchipat, în cele din urmă, personajele. Nu știe nimeni exact de ce s-a retras, fiindcă Salinger s-a ferit acerb de orice curiozitate jurnalistică privind viața lui privată. Biografiile publicate prezintă un retras din lume care dorește atenție. Un autor contradictoriu, budist - dar vanitos față de succesul scriitoricesc și, se pare, interesat grozav de copile (șocat de faptul că prima iubită cu care voia să se căsătorească l-a preferat pe Chaplin, de eșecul altor două căsătorii, de aventurile fără finalitate care
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
care, secole de-a rândul, au fost apanajul Asiei. Salinger este un prevestitor al realității mileniului trei (America a înțeles destul de târziu că nu poate fi ignorată lumea meditației, lumea celor cărora nu le pasă că mor). Recitindu-l pe contradictoriul și misteriosul autor cu ochii cititorului din 2002, care, sub aparența vitezei și a secvențelor fără durată va fi obligat (a și fost obligat) să redescopere stâlpul lumii interioare, nu putem spune decât că a făcut tot ce a crezut
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
deși el nu a ajuns niciodată în ținuturile despre care a scris. în fond, subiectul cărții nu este Europa de Est; ea apare, în analiza lui Wolff ca obiect pasiv, dispus parcă să accepte tot ce se inventează pe seama ei. Remarcînd caracterul contradictoriu al acestei construcții, Inventarea Europei de Est oferă o "completare" a tezelor Orientalismului lui Edward Said, cartea care, cu aproape două decenii înainte, instituia postcolonialismul ca domeniu de studii academice. Inventarea Europei de Est e strîns legată de inventarea Orientului
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Mai multe articole îl evocă pe criticul ieșean al ,,Vieții românești", uitat, pe nedrept, de mai toate publicațiile culturale. Cenaclul de Luni Mozaicul de la Craiova (nr. 9-10) consacră un spațiu amplu dezbaterii ideii de generație. Puncte de vedere interesante, diverse, contradictorii. Bună inițiativă a redacției: generația este un concept care părea perimat, la un moment dat, ca și periodizarea ori altele, dar pe care postmodernismul le readuce în forță. O emoționantă și sclipitoare evocare semnează, la acest capitol I.B. Lefter. Textul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
a fi politică, morală, sau economică, minciuna epocii noastre este psihologică. Insul nu poate abdica de la psihologia sa. E ceea ce Occidentul știe de mai bine de 60 de ani, asociind criticii sociale o componentă psihanalitică. 7. Nimic nu exprimă mai contradictoriu fuga de realitate decât clasificarea observației psihologice ca fugă de realitate. Cheful de viață 8. Individualistul naiv care se afirmă de la o vreme nu cunoaște relaxarea și odihna care i-ar permite alianțe mai largi și mai suple de interese
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
chiar "prea mult" pentru o anumită situație sau dintr-un anumit punct de vedere - și acesta poate fi al personajului în legătură cu care se face mențiunea temporală, dar este oricum preluat și de vorbitor. E motivul pentru care apare ca fiind contradictorie, deci puțin probabilă, o secvență de tipul: "Dan a repetat lecția două ore bune. De asta n-a știut nimic". în articolul bun din DEX nu există din păcate o bună explicație a acestei valori; cel mult se pot interpreta
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
produs cam pe la mijlocul anilor '70, la scurtă vreme după moartea mamei, cum am mai scris undeva. Principala mea preocupare era să ocolesc tot ce-mi apărea neadevărat. începusem să scriu fiindcă voiam să spun adevărul așa cum îl văd eu: complex, contradictoriu, greu accesibil, frumos și descumpănitor. Aceasta a fost prima mea percepție și cea mai de seamă. Nu începusem încă să conturez locurile mai sumbre ale universului pe atunci, în jurul vârstei de douăzeci de ani, poate că nici nu știam cum
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]