847 matches
-
dar și cu "dușmanii valahi"" (vezi Ștefan cel Mare între omagiere și interpretare dezbatere cu participarea unor istorici români de pe ambele maluri ale Prutului, în "Contrafort. Revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova", nr. 3-4, din martie-aprilie 2004, pe http://www.contrafort.md/2004/113-114/696.html, accesat la data de 17.03.2010). 2 Mirela Corlățan, Merita Ștefan cel Mare să fie făcut Sfânt?, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 1A, 4A. 3 Vezi articolul P.S.D. a cucerit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Dan Ungureanu, Ștefan Borbély, Bogdan Suceavă, Raluca Bem Neamu, Mirela-Luminița Murgescu, Mihaela Anghelescu Irimia. Intervențiile lor alcătuiesc un grupaj semnificativ pentru posibilitățile de reevaluare critică a posterității unui personaj istoric, având o coloratură net diferită de cele publicate în revista "Contrafort" ("Observator Cultural" din 3-9 martie 2004, pp. 5-11). 14 Un rezumat a ceea ce a însemnat, mai ales în termeni cantitativi, concursul respectiv, a fost afișat pe site-ul televiziunii publice, http://www.tvr.ro/ articol.php?id=2852, accesat la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Sociologie, București, All. Grosby, Steven (1994), "The verdict of history: the inexpungeable tie of primordiality a response to Eller and Coughlan", în Ethnic and Racial Studies, 17:1, pp. 164-71. Groșu, Armand (2006), "Politica răsăriteană a României: 1990-2005", în [Revista] Contrafort, nr. 135. Hall, Stuart (1991), Old and New Identities, în King, A. D. (ed.), Culture, globalisation and the world sistem, State University of New York at Binghamton. Halman, Loek & Pettersson, Thorleif (2006), "A decline of religious values?", în Ester, Peter, Braun, Michael
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2004. Mihăilescu, Dan, C., Literatura română în postceaușism. III: Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2004. Sălcudeanu, Nicoleta, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003. C. În perodice Ciobanu, Vitalie, Monica Lovinescu la despărțire, http://www.contrafort.md/2008/ 162/1434.html Ciocârlie, Alexandra, "Exilul, după exil", în România literară, nr. 10, 2009, http://www.romlit.ro/exilul dup exil Diaconu, Mircea, A., "Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria", în Contrafort, nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Vitalie, Monica Lovinescu la despărțire, http://www.contrafort.md/2008/ 162/1434.html Ciocârlie, Alexandra, "Exilul, după exil", în România literară, nr. 10, 2009, http://www.romlit.ro/exilul dup exil Diaconu, Mircea, A., "Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria", în Contrafort, nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www.contrafort.md/old/2003/107/589.html Furtună, Angela, Medalion Monica Lovinescu 80 - Amintirea coșmarului de după coșmar, http://www.poezie.ro/index.php/ press/111441/Medalion Monica Lovinescu 80 - Amintirea cosmarului de dupa cosmar Ghițeanu, Serenela Prima piesă din puzzle, http
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
md/2008/ 162/1434.html Ciocârlie, Alexandra, "Exilul, după exil", în România literară, nr. 10, 2009, http://www.romlit.ro/exilul dup exil Diaconu, Mircea, A., "Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria", în Contrafort, nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www.contrafort.md/old/2003/107/589.html Furtună, Angela, Medalion Monica Lovinescu 80 - Amintirea coșmarului de după coșmar, http://www.poezie.ro/index.php/ press/111441/Medalion Monica Lovinescu 80 - Amintirea cosmarului de dupa cosmar Ghițeanu, Serenela Prima piesă din puzzle, http://www.revista22.ro/ prima-piesa-din-puzzle-4001.html Iorgulescu, Mircea Razboi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
exil, Editura Aula, Brașov, 2003, p. 177. 2 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 226. 3 Mircea A. Diaconu, Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria, în "Contrafort", nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www.contrafort.md/old/2003/107/589.html. 4 Stephen Fisher-Galați, România în secolul al XX-lea, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 124. 5 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, Editura Humanitas, București, 2008
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 226. 3 Mircea A. Diaconu, Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria, în "Contrafort", nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www.contrafort.md/old/2003/107/589.html. 4 Stephen Fisher-Galați, România în secolul al XX-lea, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 124. 5 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, Editura Humanitas, București, 2008, p. 349. 6 Eugen Negrici, Literatura română sub
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Litere din Iași. Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1977), iar editorial cu un poem în proză publicat în volumul colectiv Solstiții (1985). Colaborează cu poeme și articole la reviste din țară ("Convorbiri literare", "România literară", "Luceafărul", "Cronica", "Poesis", "Contrafort", "Timpul", "Interval", "Dacia literară", "Art Panorama", "Dilema", "Echinox", "Hyperion", "Amphytrion", "Fracturi") și din străinătate ("Cider Press Review", "Exquisite Corpse/Cyber Corpse", "Hunger Magazine", "International Notebook of Poetry", "Quarter after Eight", "Metamorphoses" din Statele Unite ale Americii, "Poésie 2003" din Franța, "Wienzeile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Debutează cu versuri în limba germană în "Neue Literatur" (1985), iar în limba română în "Dialog" (1987) și editorial cu volumul despre calitatea unui timp (1999). Publică poeme în reviste din țară și din străinătate: "Contrafort", "Dialog", "Orizont", "Timpul", "Vatra", "Neue Literatur" (Graz), "Wienzeile", "Südostdeutsche Vierteljahresblätter" (München), "Symposion" (Freiburg im Breisgau) ș.a. Cărți de versuri: despre calitatea unui timp, Editura Outopos, Iași, 1999; țara transformată-n vânt, Casa de Pariuri Literare, București, 2011. Traduce în limba
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acestui poet ce pare a-și juca, abil, propria marginalitate, se întoarce, mai ales când e vorba să sancționeze impostura celor postați "la centru" (nu numai social, ci și literar vorbind), în energie pernicioasă. Referințe critice (selectiv): Ovidiu Nimigean, în "Contrafort", nr. 7, 1996; Al. Călinescu, în "Monitorul" din 12 noiembrie 1999; Mariana Codruț, în "Monitorul" din 12 noiembrie 1999; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 9, noiembrie 1999; Cristina Cârstea, în "Convorbiri literare", nr. 11, noiembrie 1999; Nicolae Busuioc și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din 1993) și profesor-asociat la Facultatea de Ziaristică. Debutează cu versuri în "Cronica" (1976) și editorial cu Măceșul din magazia de lemne (1982). Colaborează cu poeme, proză, recenzii, tablete și traduceri la "Convorbiri literare", "România literară", "Vatra", "Cronica", "Dialog", "Contrapunct", "Contrafort", "Sud-Est", "Dilema", "Timpul", "Observator cultural", "Viața românească", "Monitorul", "Ziarul de Iași". Cărți de versuri: Măceșul din magazia de lemne, Editura Junimea, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Editura Junimea, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, Cartea Românească, București, 1989; Existență acută
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Eseu despre textul poetic. II, 1987; Traian T. Coșovei, în "Contemporanul", 13 decembrie 1991; Florența Albu, în "Viața românească", nr. 7-8, 1995; Ovidiu Nimigean, în "Obiectiv", 8-9 decembrie 2001; Tudorel Urian, în "România literară", nr. 19, 2004; Liviu Antonesei, în "Contrafort", nr. 4-5, 2008; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, 2005; Bogdan Crețu, Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană, 2006; Bogdan Crețu, în "Observator cultural", nr. 387, 2007; Mihaela Ursa, în "Apostrof", nr. 2 (213), 2008; Antonio Patraș, Fragmentarium, 2006; Emanuela
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Jurnalist, redactor-șef al revistei "Zon@ literară" din Iași (din 2012). Debutează cu versuri și proză scurtă în revista "Suflet pentru suflet" (2000) și editorial cu Primul val (2004). Colaborează la reviste de cultură din țară: "Feed Back", "Cafeneaua literară" "Contrafort", "Dacia literară", "Hyperion", "Vatra veche", "Poesis", "Jurnalul literar", "Intertext", "Absolut cultural", "Poezia" ș.a. Cărți de poezie: Primul val, Editura Alfa, Iași, 2004; Îngerii mint femeile, Pre-press Adi Center, Iași, 2007; Galeria de artă vie, Pre-press Adi Center, Iași, 2007; Pavilioane
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu versuri în revista școlară "Sinteze" din Suceava, iar editorial cu Viața fără sentimente, Editura Eminescu, București, 1982. Publică apoi eseuri, cronici literare, poezie în "Alma Mater" (unde este și redactor-șef între 1971-1972), "Dialog", "România literară", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Contrafort", "Steaua" etc. Publică mai multe volume de critică și istorie literară: Marginea și centrul, Editura Cartea Românească, București, 1990; Seducția ideologiilor și luciditatea criticii. Privire asupra criticii literare românești din perioada interbelică, Editura Integral, București, 1999; Literatura și tranziția, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Garnier, Paris, 1984, p.3-69 BANCQUART, Marie-Claire, Paris "fin de siècle". De Jules Vallès à Remy de Gourmont, Différence, Paris, 2002 BARDÈCHE, Maurice, Histoire des femmes, 2 tomes, Stock, 1968 BÂRLĂDEANU, Lucreția, Despre Paris, Franța și mentalitățile din "hexagon", în Contrafort, Nr.3-4 (101-102), martie-aprilie 2003, p.22-23 BAROCHE, Jacques, Sexualité de la femme mariée: la Française et l'adultère, Soisy-sur-Seine: Sénart, 1973 BARTHES, Roland, Essais critiques, Seuil, Paris, 1964 BARTHES, Roland, Le système de la mode, Gallimard, Paris, 1967 BARTHES, Roland, Mitologii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Muntenia secolelor XV-XVI. Astfel, din cadrul cultural autohton, dintre numeroase alte mărturii care au mai rezistat până în zilele noastre, amintim doar turnul Tezaurului de la Mănăstirea Putna, care urmează în mod judicios caracteristicile arhitecturii gotice prin prezența bolților pe nervuri sau a contraforturilor în trepte 402, respectiv cele 8 ferestre gotice imense cu glafuri de piatră ale Mănăstirii Probota 403. Ridicată în anul 1530 de Petru Rareș, biserica acestei mănăstiri se remarcă și prin specificitatea exonartexului, care "oferă cel mai spectaculos spațiu gotic
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
suple, cu fleșe ascuțite și fin realizate, prezentând un transept specific, dezvoltat. Goticul se remarcă, de asemenea, prin prezența în catedrale a vitraliilor și a rozetelor vitrate, impresionante prin mărime și colorit, a coloanelor, a arcelor butante cu rol de contraforturi exterioare, a statuilor, precum și a altor elemente specifice. Dintre cele mai cunoscute catedrale gotice amintim: Catedrala Sfântul Petru din Köln (1248), Catedrala Notre-Dame din Chartres (1193-1250), Catedrala Notre-Dame din Paris (1163-1345), Catedrala Sfântul Ștefan din Viena (sec.XII-XIII) ș.a. 395
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan vodă, ci o zidire nouă din 1888-1904 a franțuzului Lecomte du Nouy. Unde sunt contraforturile bisericii, unde-i clopotnița din care la 10 iunie 1672 a strigat hogea pe când sultanul - la invitația lui Gheorghe Duca voievod - a vizitat biserica mănăstirii Cetățuia? Unde-i tipografia de carte românească din vremea lui Dosoftei mitropolitul? Nu mai există
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
chiar ea la spovedanie, nu te mai gândi la asta, ai făcut-o pentru o clipă fericită, nu te mai frământa degeaba! Mulțumesc! și nu-mi dau seama dacă aude și părintele zgomotul asurzitor pe care-l fac în cădere contraforturile prăbușite ale sufletului meu, Mâine dimineață vino să-ți deschid Cartea, a auzit părintele grămada de pietre prăvălindu-se de pe sufletul meu, mă lasă însă singur să mă ridic dintre ele, A doua zi, pe nemâncate, m-am dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cât jind îmi umplu din depărtare vederea cu răcoarea acelui torent! De cum mă voi putea întoarce în Spania, mă voi duce, Tantal eliberat, să mă scufund în apele acelea consolatoare. Și văd soarele apunând, acum, la începutul de iunie, peste contrafortul Jaizquibel-ului, deasupra fortului de la Guadalupe, unde a fost închis bietul general don Dámaso Berenguer, cel cu nehotărârile. Și la poalele Jaizquibel-ului mă ispitește zilnic orașul Fuenterrabía - oleografie pe coperta Spaniei - cu ruinele acoperite de iederă ale castelului împăratului Carlos I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu bicicleta - răsfoind cărți prin librării, prețuind obiecte În magazinele de antichități, odihnindu-se pe meterezele Turnului Ypres și citind inscripțiile de pe pietrele de mormânt din cimitir. St Mary era o biserică normandă, care suferise multe adăugiri și restaurări, cu contraforți gotici, un ceas din secolul al XVIII-lea cu figurine mecanice mișcătoare, care băteau orele, și un vitraliu frumos, relativ recent instalat, care Înfățișa scena Nașterii, conceput de Burne-Jones și realizat de Morris. De pe parapetul turnului pătrat se vedea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
o conduse pe o potecă În pantă și, apoi, puțin mai departe, făcu o haltă. Balansă raza lanternei și, În curba descrisă, Helen ghici forma unui turn: era Înalt, elegant, cu o fleșă suplă și ascuțită, sprijinită de arce sau contraforți - sau poate bombardată prin interior, pentru că Întreg corpul bisericii din care se Înălța părea lipsit de acoperiș, golit, practic distrus. — St Dunstan-in-the-East, spuse Julia Încet, privind În sus. A fost reconstruită de Wren, ca majoritatea bisericilor, după Marele Incendiu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile cărturărești ale membrilor Școlii Ardelene, ale căror eforturi duc la consolidarea identitară a conștiinței naționale, care își găsește acum redutabile contraforturi ideologice (ficționale sau reale, nu importă) puse la dispoziție de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a românilor transilvăneni nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]