761 matches
-
afectiv de ființe de sex opus; preia puterea devenind stăpâna propriului destin, dar totodată devine victima trăsăturilor masculine. Pariziana își ia revanșa asupra bărbatului folosind arme atât din dotarea feminină (seducerea, abilitatea, ascultarea mimata), cât și din dotarea masculină (convingerea, contrazicerea). Pentru afirmarea în exteriorul spațiului privat, Pariziana are nevoie de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă dovadă. Combinarea acestor două tactici care îi reușesc de minune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la porte et s'en aller, îl acheva de perdre la tête. Îl eut une explosion suprême de douleur" [Zola, Au bonheur des dames, p.381-382]. Exprimarea Parizienei nu este plata și impersonala, ea introduce componentă (șocantă în cazul femeii) contrazicerii: "Elle se révolta contre cette indignation: "Quoi! tu veux que je prenne des gants pour te parler maintenant! Tu te conduis avec moi comme un gueux depuis que je te connais, et tu prétends que je ne te le dise
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
învingându-l prin această și pe poetul din Recanati, ale cărui versuri constituie un model și pentru creatorul care dorește să fie accesibil publicului și să refacă omul. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei, o contrazicere a mesajului antecesorului, semnifică renunțarea la întreaga stagiune ermetica a propriei creații și reconfirmă manieră în care scriitorul sicilian înțelegea să se raporteze la operă acestuia cu un amestec de admirație și respingere, căci dacă este incontestabil faptul că a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ultimii zece ani însă, economia mondială a intrat într-o fază cu totul nouă, atipică. Fenomenul de globalizare, liberalizarea mișcărilor de informații, persoane, capitaluri, impactul deosebit al noilor tehnologii, dereglementarea și creșterea forțelor pieței slăbesc vechile rețete de politică economică. Contrazicerea vechilor cicluri economice, concentrările masive de capitaluri redefinesc conceptul de suveranitate națională, cresc tot mai mult rolul și importanța organismelor monetar-financiare și politice internaționale, solicitînd noi instituții de coordonare și reglementare la nivel global și reducînd independența politicilor și instituților
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
trebuie avut În vedere că nu toate sarcinile Învățării pot fi rezolvate prin strategii algoritmice, ci există numeroase aspecte ale instruirii care solicită punerea de noi probleme, investigații În care sunt prezente Încercarea și eroarea, formularea de ipoteze, Îndoiala și contrazicerile, soluții care nu sunt reciproc exclusive, ci complementare. Pentru a spori eficiența metodei se recomandă ca asimilarea algoritmilor În procesul Învățării să nu se reducă la memorarea unor structuri operaționale standardizate, oferite de profesori “de-a gata “. Elevii Înșiși trebuie
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
1890) este dedicată "Doamnei Ana T. Maiorescu" însă după moartea lui Eminescu (Ironie, Două note) atacurile împotriva lui Maiorescu devin tot mai puțin voalate: "Îmi vine destul de greu să contrazic niște autorități în materie literară, știind bine cît le iritează contrazicerea și cît de primejdioasă e iritația lor pentru soarta și reputația unor simpli muritori ca noi."; Maiorescu e dintre "acei ce l-au lăsat (pe Eminescu n.n.) totdeauna în lipsă, deși-l putea ajuta cu toată dignitatea, deși apropierea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
participe într-o formă mai vie la viața Bisericii, să asculte zilnic Sfânta Liturghie sau unele rugăciuni, să audă știri din viața eparhiilor noastre. Din această perspectivă, televiziunea și radioul devin mijloace moderne de completare a tipăriturilor, iar nu de contrazicere a lor. De asemenea, un cotidian este foarte necesar, deoarece lumea dorește să fie informată fără întârziere și în fiecare zi despre viața concretă a Bisericii.[...] Titi Dincă: Am ajuns la finalul emisiunii și doresc să vă mărturisesc că am
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
participe într-o formă mai vie la viața Bisericii, să asculte zilnic Sfânta Liturghie sau unele rugăciuni, să audă știri din viața eparhiilor noastre. Din această perspectivă, televiziunea și radioul devin mijloace moderne de completare a tipăriturilor, iar nu de contrazicere a lor. De asemenea, un cotidian este foarte necesar, deoarece lumea dorește să fie informată fără întârziere și în fiecare zi despre viața concretă a Bisericii"17. Personal, sunt adepta folosirii noilor tehnologii pentru o comunicare cât mai eficientă, însă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
puțini intelectuali din generația interbelic au scpat detenției politice, Ralea numrându-se printre protejați, iar Comarnescu printre condamnați. În textul amendat de lucidul Comarnescu, autorul, reveleaz pe lâng meritele incontestabile ale lucrrii, o mulțime de scpri, observații critice care merg de la contrazicerea tezei principale a amânrii pân la reproșul adus pentru suprasaturarea cu exemple și citate din clasicii marxismului, și într-adevr, deși Ralea îi citeaz pe Plehanov. Sigur c, pe tot parcursul crții, se observ același viciu de interpretare, prin separarea prea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cea dinlăuntru, căci vrând mintea noastră a lucra împrotiva acestei legi, stă în loc și sîmpte neputință. Această lege stabilește neclătite hotară pentru acele ce se pot cugeta și așa // ni lămurește cungiura ființelor logice și această lege se numește principiul contrazicerei: principium contradictionis. După glasul acestui principiu, un lucru ale căruia note nu se nărăvesc laolaltă este logicește cu neputință, este un nimic logic. Principiul contrazicerei s-au obicinuit a se închipui de filozofi prin această spunere: cu neputință este ca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pot cugeta și așa // ni lămurește cungiura ființelor logice și această lege se numește principiul contrazicerei: principium contradictionis. După glasul acestui principiu, un lucru ale căruia note nu se nărăvesc laolaltă este logicește cu neputință, este un nimic logic. Principiul contrazicerei s-au obicinuit a se închipui de filozofi prin această spunere: cu neputință este ca un lucru totdeodată să și fie și să și nu fie. Însă această spunere n-are temei; căci multe sunt cari se pot cugeta si
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se pot împreuna într-o 564 {EminescuOpXV 565} unire a conștiinței și aceea ce avem să cugetăm, numai prin note împreună sunătoare putem cugeta. Legea aceasta se numește principiul unirei: principium consensus. Principiul unirei nu se deosebește altmintrelea de pricipiul contrazicerei, decât că principiul contrazicerei se răspunde cu tăgăduirea, iară acel a unirei cu așezarea sau afirmarea. Kant în Critica socotinței curate, cu următoarele cuvinte închipuiește principiul contrazicerei: Nu se cuvine subiectului acel predicat care i se împrotivește. Însă această formulă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o 564 {EminescuOpXV 565} unire a conștiinței și aceea ce avem să cugetăm, numai prin note împreună sunătoare putem cugeta. Legea aceasta se numește principiul unirei: principium consensus. Principiul unirei nu se deosebește altmintrelea de pricipiul contrazicerei, decât că principiul contrazicerei se răspunde cu tăgăduirea, iară acel a unirei cu așezarea sau afirmarea. Kant în Critica socotinței curate, cu următoarele cuvinte închipuiește principiul contrazicerei: Nu se cuvine subiectului acel predicat care i se împrotivește. Însă această formulă a lui Kant // nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numește principiul unirei: principium consensus. Principiul unirei nu se deosebește altmintrelea de pricipiul contrazicerei, decât că principiul contrazicerei se răspunde cu tăgăduirea, iară acel a unirei cu așezarea sau afirmarea. Kant în Critica socotinței curate, cu următoarele cuvinte închipuiește principiul contrazicerei: Nu se cuvine subiectului acel predicat care i se împrotivește. Însă această formulă a lui Kant // nu lămurește în deplin natura principiului contrazicerei; pentru că poate fi ca predicatul cel ce acum se împrotivește subiectului altă dată să i se cuvină
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acel a unirei cu așezarea sau afirmarea. Kant în Critica socotinței curate, cu următoarele cuvinte închipuiește principiul contrazicerei: Nu se cuvine subiectului acel predicat care i se împrotivește. Însă această formulă a lui Kant // nu lămurește în deplin natura principiului contrazicerei; pentru că poate fi ca predicatul cel ce acum se împrotivește subiectului altă dată să i se cuvină și fiindcă, după spusa lui Kant, nu se cuvine subiectului acel predicat ce nu se nărăvește cu dânsul, din contra ar urma cumcă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a urmărei. Din neîncetată punere, contrapunere și încopciere se nasc toate șirurile cugetării pentru că numai aceste trei lucrări se repetă de-a pururea în cugetare și se pot repeta fără contenire. Însă fiindcă punerea și contrapunerea sunt numai părți ale contrazicerei și legea încopcierei ne arată o urmare necoruptă, acele trei lucrări se pot reduce la conceptul contrazicerei și a urmărei ne-ntrerupte sau consecuența. Deci îndepărtarea contrazicerei și consecuenței sunt cele de obște criterii ale adevărului; căci prin aceste se poate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lucrări se repetă de-a pururea în cugetare și se pot repeta fără contenire. Însă fiindcă punerea și contrapunerea sunt numai părți ale contrazicerei și legea încopcierei ne arată o urmare necoruptă, acele trei lucrări se pot reduce la conceptul contrazicerei și a urmărei ne-ntrerupte sau consecuența. Deci îndepărtarea contrazicerei și consecuenței sunt cele de obște criterii ale adevărului; căci prin aceste se poate judeca unirea și încopcierea cugetărilor noastre fără de cari nu-i adevăr. Adevărul adecă nu este alta decât
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se pot repeta fără contenire. Însă fiindcă punerea și contrapunerea sunt numai părți ale contrazicerei și legea încopcierei ne arată o urmare necoruptă, acele trei lucrări se pot reduce la conceptul contrazicerei și a urmărei ne-ntrerupte sau consecuența. Deci îndepărtarea contrazicerei și consecuenței sunt cele de obște criterii ale adevărului; căci prin aceste se poate judeca unirea și încopcierea cugetărilor noastre fără de cari nu-i adevăr. Adevărul adecă nu este alta decât împreună-glăsuirea înfățoșărilor și cunoașterilor noastre cu legile, - atuncea se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
va numi adevăr material sau metafizic. Adevărul logic așadar nu se poate altmintrelea judeca decât prin aceea, când cercetăm noi la tot șirul cugetărilor noastre dacă au urmat punerea, contrapunerea // și încopcierea întocmai după așezatele principiă; adică de este fără contrazicere și consecuente. În acest caz sunt cugetările noastre în privirea cătră forma sa adevărată. Cu adevărat că numai după adevărul formal nu se poate face oblu încheiere cătră adevărul cel material. Dar însă și aceea este știut cumcă cugetările cari
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sa adevărată. Cu adevărat că numai după adevărul formal nu se poate face oblu încheiere cătră adevărul cel material. Dar însă și aceea este știut cumcă cugetările cari după materia lor așa sunt alcătuite, cât se împrotivesc legilor cugetărei fără de contraziceri și neconsecuențe nu se pot părechia laolaltă, nu pot fi adevărate nici în privirea materiei lor. Despre cele mai de frunte lucrări ale minții Fiindcă mintea în înțelesul cel strâns luată ca o putere a cugetărei, mai cu samă în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și spuse pe ton conciliant. - Tovarășe comandant... Însă Onel nu cedă fiind o problemă vitală, - Să îmi spuneți de unde plătesc oamenii acum, când am terminat canalul! Comandantul replică scurt, - Onel.. iar ai băut! Stai jos! S-a așezat Onel fără contraziceri... fiindcă adevărul era dublu! În așteptarea marii ședințe, împreună cu mai mulți colegi, Laur sosise acolo mai devreme și au degustat în biroul lui Onel niște vin aromat, cu miros de căpșunică, roșu, curat de la mama lui, direct de la sursă... un
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
copii / au scris pe perete prostii / au scris aici aceste porcării / cu creta verde, pixul gri". Vitalitatea acestui mecanism generativ este teribilă. Percutante ca focul automat al unei puști mitralieră, poemele scuipă, pe de-o parte, asociații textuale hilariante prin contrazicerea oricărui orizont de așteptare, și pe de alta imagini crude, sadice, de o dubioasă frumusețe: "doresc să scriu poemul în care la sfârșit / să vină cineva cu un cuțit / visez să scriu poemele din care / să iasă cineva și să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
medii culturale este considerat nepoliticos și periculos să contrazici sau să spui "Nu" oricărei persoane aflate într-o funcție superioară. În unele culturi, aceeași constrîngere este valabilă și între persoane aflate pe poziții egale; poate exista o anume reținere față de contrazicerea fățișă. De exemplu, poporul Semai din Malaezia "dezaprobă contrazicerea reciprocă fățișă" și pune la cale diferite planuri pentru a evita acest lucru. Dentan (1970:109), un antropolog american care a lucrat în mijlocul populației Semai în anul 1960, a fost nevoit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau să spui "Nu" oricărei persoane aflate într-o funcție superioară. În unele culturi, aceeași constrîngere este valabilă și între persoane aflate pe poziții egale; poate exista o anume reținere față de contrazicerea fățișă. De exemplu, poporul Semai din Malaezia "dezaprobă contrazicerea reciprocă fățișă" și pune la cale diferite planuri pentru a evita acest lucru. Dentan (1970:109), un antropolog american care a lucrat în mijlocul populației Semai în anul 1960, a fost nevoit să adopte aceleași strategii pentru a evita certurile. Buna
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sunt ai lui Dumnezeu, întrucât El i-a creat și-i ține în existență pe toți, chiar dacă rătăcesc în afara adevărului, sau necunoscându-L și nerecunoscându-L pe El, sau opunându-se în chip voit lui Dumnezeu. Aceștia trăiesc într-o contrazicere cu Dumnezeu, nu primesc toate darurile Lui, trăiesc o viață sărăcită, strâmbă, chinuită. Neștiind pe Dumnezeu ca Stăpân al său, subiectul nu I se supune, iar aceasta îl face să nu primească iubirea Lui și puterea și bucuria ce-i
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]