466 matches
-
Buletinul Muzeului Militar Național "Ferdinand I"", serie nouă, nr. 15, București, 2007. Angelesco, G., Georges, Etude sur la Dobrogea au point de vue de l' organization des pouvoires publics, Editeur Arthur Rousseau, Paris, 1907. Arbore, Al., P., Din etnografia Dobrogei. Contribuțiuni la așezarea tătarilor și turcilor în Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București, 1920. Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică-istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913. Barnea, I., Ștefănescu, Ștefan, Din istoria Dobrogei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. Burada
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Joseph Campbell, The Power of Myth (Împreună cu Bill Moyers), Doubleday, New York, 1988. 487. Ion Lungu, Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, Editura Minerva, București, 1978. 488. Liviu Rotman, Școala israelito-română (1851- 1914), Editura Hasefer, București, 1999. 489. Constantin C. Giurescu, Contribuțiuni la studiul originilor și dezvoltării burgheziei române până la 1848, București, 1972. 490. Leon Volovici, „Jurnalul lui Mihail Sebastian și «teroarea istoriei»”, dialog consemnat de Gabriela Adameșteanu, În Revista 22, nr. 27, 8-14 iulie 1997, pp. 12-13. 491. Tudor Pamfile, Sărbătorile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reconstituire riguroasă a indicilor demografici, o imagine de ansamblu privind aspectele medico-sociale ale timpului se întrevede destul de rar din descrierile contemporanilor. În fruntea acestora situăm cunoscuta lucrare apărută în 1805 la Sibiu, Beiträge zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fürstentums Moldau (Contribuțiuni la o descriere statistico-istorică principatului Moldovei), a doctorului Andreas Wolf, originar din Sibiu care a petrecut în Moldova, ca medic, mai mulți ani. Mai puțin cunoscută este lucrarea, de mică întindere, publicată în 1816, la Petersburg, în "Veseobșcii jurnal vracebnoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
București, 1909; Poezii populare. Din diferite regiuni locuite de români, București, 1910 (în colaborare cu Ovid Densusianu). Ediții: Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I-II, București, 1916. Repere bibliografice: M. Popescu-Spineni, Contribuțiuni la istoria învățământului superior. Facultatea de Filosofie și Litere din București de la început până în prezent, București, 1928, 174-176; Perpessicius, Opere, IX, 80-81; Istoria învățământului din România, București, 1971, 212, 318; Dimitrie Macrea, Studii de istorie a limbii și lingvisticii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
dânșii părăsește țara și Antonie (mai pe urmă mitropolit), fostul eremit și fondator al bisericii de lemn din Horecea. 30 de ani mai târziu apar rușii pentru ultima dată ca dușmani în locurile noastre de aici, asuprind țara prin 142 contribuțiuni. Însă sosirea oștirii austriece (1 septembrie 1774) redă nu numai Cernăuțului, ci întregii țări lung dorita pace... Cernăuțiul dezvoltându-se dintr-un oraș cu 2000 de suflete la impozanta metropolă de azi cu 60.000 de locuitori”... * Din Dicționarul enciclopedic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limba română, franceză sau în germană. Din cele 17 comunicări doar următoarele sunt prezentate în limba română: „Problema căldurii proprii a pământului” de N. Steleanu, Cernăuți; „Distrugătorii pădurilor Bucovinei. Fam. Ipidae „de Orest Marcu, asistent la Institutul zoologic, Universitatea Cernăuți; „Contribuțiuni la cunoașterea faunei Macrolepidopterelor din Basarabia” de Alexe Alexinschi, licențiat în științele naturii; „Despre Citellus în România orientală” de Constantin Cehovschi, șef de lucrări la Institutul zoologic Universitatea Cernăuți; ”Contribuțiuni la distrugătorii pădurilor din Bucovina - Fam. Ipidae” de dr.O.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ipidae „de Orest Marcu, asistent la Institutul zoologic, Universitatea Cernăuți; „Contribuțiuni la cunoașterea faunei Macrolepidopterelor din Basarabia” de Alexe Alexinschi, licențiat în științele naturii; „Despre Citellus în România orientală” de Constantin Cehovschi, șef de lucrări la Institutul zoologic Universitatea Cernăuți; ”Contribuțiuni la distrugătorii pădurilor din Bucovina - Fam. Ipidae” de dr.O. Marcu, asistent la Institutul de zoologie, Universitatea Cernăuți, „Terminațiile nervoase din mugurii terminali și alte aparate de la pești și amfibii” de Constantin Cehovschi, șef de lucrări la Institutul zoologic, Universitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că preoțimea ortodoxă a Bucovinei mai cu seamă, de un timp în coace, nu numai că a început a se interesa cu tot dinadinsul de cultura morală și intelectuală a poporului, încredințat păstoriei sale sufletești, ci încă sprijină și prin contribuțiuni bănești instituții care tind la răspândirea culturii naționale” (Foaea... nr.9,10 și 11, Anul III, 1867, p.312). Dar presa, ziare ale vremii, existau? În Foaea... nr.1 și 2 pe ianuarie și februarie 1868, făcând o „ochire peste
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și politice, căci după prelungirea luptelor efective a urmat "războiul diplomatic" (Constantin Kirițescu, O viață, o lume, o epocă. Memorii, Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 231). 21 Catherine Durandin, op. cit., p. 140. 22 Ion Rusu Abrudeanu, România și războiul mondial. Contribuțiuni la istoria războiului nostru, Editura Socec, București, 1921. 23 "Războiul mondial și desrobirea românilor subjugați", în Ioan Lupaș, Istoria Românilor, ediția I, Institutul de Arte Grafice "Ardealul", Cluj, 1921, p. 212. 24 Paraschiva Kiss și Sabin Mureșan, Istoria românilor pentru
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din Constituțiune, care tratează despre Senat: «Articolul 68. Membrii Senatului se aleg câte unul de fiecare județ de proprietarii de moșii al căror câști anual este cel puțin de la una mie galbeni în sus. Venitul se dovedește prin rolurile de contribuțiune.» Articolele 69, 70 și 71 să se suprime ca unele ce nu mai înseamnă nimic dacă se modifică articolul 68 după cum îl propunem. Articolele 72 și 73 trebuie să rămână cum sunt, iar la articolul 74, punc tul al 5
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întreaga viață atât de diversă a mitologiei noastre.” P. a dedicat o mare parte din cercetările sale adunării de date și informații despre civilizația sătească, despre ocupațiile și cunoștințele poporului: Industria casnică la români. Trecutul și starea ei de astăzi. Contribuțiuni de artă și tehnică populară (1910), Agricultura la români (1913), Cromatica poporului român (1914). Socotite „primele lucrări pe aceste teme în etnografia românească”, aceste studii, deși descriptive, „servesc și azi ca puncte de sprijin în abordarea unor probleme sau compararea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
de seamă reviste.” SCRIERI: Carte pentru tineretul de la sate (în colaborare cu Mihai Lupescu și Leon Mrejeriu), Bârlad, 1907; Povestire pe scurt despre neamul românesc, Bârlad, 1907; ed. Chișinău, 1919; Industria casnică la români. Trecutul și starea ei de astăzi. Contribuțiuni de artă și tehnică populară, București, 1910; Sărbătorile de vară la români, București, 1910; Agricultura la români, București, 1913; Cromatica poporului român (în colaborare cu Mihai Lupescu), București, 1914; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Însemnări cu privire la moșia, satul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
a traducerilor din slavă („Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, „Cercetări literare”, 1934, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, „Biserică Ortodoxă Română”, 1934), studierea literaturii postbizantine ce s-a dezvoltat în Balcani și în spațiul românesc (Contribuțiuni la studiul cronicilor rimate, „Cercetări literare”, 1936, lucrare răsplătita cu Premiul „Ioan Bianu” al Facultății de Litere din București, Din vechile schimburi culturale dintre români și iugoslavi, „Cercetări literare”, 1939, Legăturile românești cu mânăstirile Hilandar și Sfanțul Pavel de la Muntele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
Candrea, a Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, a cărui a doua parte, cu date istorice și geografice, a redactat-o. Dar, din tot ce a scris A., cu migală și paciență, cea mai importantă rămâne o adevărată lucrare de benedictin, Contribuțiune la bibliografia românească (I-III, 1921-1928), cea dintâi bibliografie a literaturii noastre, pe autori, cu trimiteri la opere și scrieri critice. Acesteia i-au urmat, de-a lungul anilor, studii speciale despre unii autori, despre curente și reviste, iar bibliografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904; Istoria literaturii române pentru școalele normale, București, 1910; Indicațiuni bibliografice pentru literatura română. Sec. XVI-XIX, București, 1912; ed. 2, București, 1914; Istoria literaturii române, București, 1913; ed. îngr. și introd. Paul Lăzărescu, București, 1998; Contribuțiune la bibliografia românească, I-III, București, 1921-1928; Bibliografia și organizarea unei bibliografii științifice la noi, în Omagiu lui Mihail Dragomirescu, București, 1928; Bibliografia României, București, 1928-1929; Viața și activitatea lui Spiru Haret, București, 1936; Între cinism și ipocrizie, București, 1936
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
Viscolul, publicată sub titlul Rătăcirea de „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1854. SCRIERI: [Versuri], în Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, îngr. C. Loghin, Cernăuți, 1938, 6-9. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 219-220; Loghin, Ist. lit. Bucov., 28-31; Liviu Marian, Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XIX-lea, Chișinău, 1927, 47-50, 86-92; Din istoria pedagogiei românești, III, București, 1967, 204-232; Dicț. lit. 1900, 587-588; Păcurariu, Ist. Bis., III, 190-192. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
lase cartea din mână). După eșec, nu mai recunoaște că cel care a câștigat concursul, un domn Meșederu, a fost superior. Preocupări mnemotehnice Nu încetează să se pregătească și să scrie, elaborând pentru revista Convorbiri literare studiul "Edelweisz o rememorare (contribuțiune la psihologia experimentală)", un fel de aide-memoire pentru reamintirea numelui unei flori. Reamintirea este un proces asociativ la care participă cu grade de conștientizare diferențiate imagini auditive, motorii și vizuale, în care explică cum se produce reamintirea numelui uitat al
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Librariei " Bendit ", Folticeni. Gruber Eduard (1893), L'audition colorée et les phénomènes similaires, în Revue scietinfique(Revue rose), Tome LI, 30 année 1er semester, Paris. Gruber, Eduard (1888), Stil și gândire, Iași, Șaraga, 1888. Gruber, Eduard (1888), Edelweisz. O rememorare (Contribuțiune la psichologia experimentală), în Convorbiri Literare, No 8, i, 1 noembrie 1888, Anul XXII, București. Gruber, Eduard (1893), Questionnaire psychologique sur l'audition colorée, figurée et illumine, în Revue philosophique de la France et de l'étranger, dix huitième année, XXXV
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
eul, „unitate sintetică decupată dintr-un total masiv și continuu”, are tendința permanentă de a se reintegra în acel tot, prin imitație, afectivitate, prin comunicare verbală, gestuală, grafică. SCRIERI: Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice), București, 1916; ed. București, 1925; Contribuțiuni la filosofia magiei, București, 1916; Frumosul ca înaltă suferință, Oradea, 1921; Zvonuri din necunoscut, București, 1921; Sub nimbul familiar, Arad, 1925; Casa cu nalbă (1915-1916), București, 1926; Tradiția și rolul ei social, Oradea, 1929; Pasul umbrelor și al veciei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 292-293; Ion Horia Rădulescu, Contribuțiuni la istoria teatrului din Muntenia (1833-1853), București, 1935, 74-82; Brădățeanu, Drama, 56-58; Dicț. lit. 1900, 422. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
normală și patologică a malformațiilor congenitale bucomaxilo-faciale. Teză de doctorat I.M.F., București, 1968. 52. Mc Collum, D.W., Richardson, S.O., Swanson, L.T. Habilitation of the Cleft Palate Patient. New Engl. J. Med., 254, 1956, 299. 53. Constantinescu I., Florin Contribuțiuni la aplicarea audiometriei vocale în limba română. Teză de doctorat, 1962, Autoreferat, p. 4-7. 54. Claparede, Ed. Psihologia copilului și pedagogia experimentală. Editura didactică și pedagogică, 1975. (Traducere) 55. Damaschin, D., Golu, M. Unele probleme privind importanța teoretică și practică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 224-225; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 200-220, 324-326; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 122-131, 143-161, 167-172, II, 156, 500-505; Giurescu, Contribuțiuni; Em. Panaitescu, Cronicarul Radu Popescu și „Istoriile domnilor Țării Românești”, București, 1908; Pușcariu, Ist. lit., 146-149; P.P. Panaitescu, În jurul lui Mihai Viteazul. Răspuns d-lui Iorga, RIR, 1937, 1-2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 34-37, Ist. lit. (1982), 30-33; Alexandru A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Panaitescu, Cronicarul Radu Popescu și „Istoriile domnilor Țării Românești”, București, 1908; Pușcariu, Ist. lit., 146-149; P.P. Panaitescu, În jurul lui Mihai Viteazul. Răspuns d-lui Iorga, RIR, 1937, 1-2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 34-37, Ist. lit. (1982), 30-33; Alexandru A. Vasilescu, Contribuțiuni la biografiile cronicarului Radu Popescu și compilatorului Constantin Căpitanul, în În amintirea lui Constantin Giurescu, București, 1944, 533-546; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 239-250; I. Ionașcu, Mărturii relative la cronicarul Radu Popescu, București, 1945; Eugen Stănescu, Cronica „Istoriile domnilor Țării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. III, fasc. 2; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în restimpul de la 1504-1717, Cernăuți, 1897, 185-195; N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Giurescu, Contribuțiuni, 5-8, 20-22; Ilie Minea, O versiune a cronicii lui Stoica Ludescu. Manuscrisul lui Șerban logofătul, CI, 1925, 2-7; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 497-500; Al. Ciorănescu, Un act al lui Stoica Ludescu, RI, 1934, 7-9: Călinescu, Ist. lit. (1941), 33-34
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
voievod, CL, 1875, 12; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 72-75; Iacob Negruzzi, Cântecul sau „stihuirea” lui Grigorie Ghica vodă, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXII, 1909-1910; N. Drăganu, Pagini de veche literatură, DR, 1923-1924; Pușcariu, Ist. lit., 208-209; Emil Turdeanu, Contribuțiuni la studiul cronicelor rimate, CEL, 1936; Alexandru Ciorănescu, „Occisio Gregorii Vodae” - cea mai veche piesă de teatru în românește, RFR, 1937, 8; Ion Breazu, Versuri populare în manuscrise ardelene vechi, București, 1939, 87-88; Călinescu, Ist. lit. (1941), 57, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]