454 matches
-
efectiv realizată. V. praxeogramă, presupoziție. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SCHIMB. Termenul schimb este polisemantic, cunoscînd două accepțiuni, una generală și una specializată, cea din urmă fiind atribuită domeniului analizei conversaționale. În sens general, schimbul desemnează activitățile discursive produse între doi sau mai mulți interlocutori, fiind, așadar, sinonim cu interacțiune sau cu dialog. În sens tehnic, schimbul reprezintă unitatea dialogală minimală a conversației, ce cuprinde cel puțin două intervenții, produse de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cinci unități distincte: interacțiunea, secvența, schimbul, intervenția și actul de vorbire. Schimbul de replici se află la mijlocul structurii ierarhice, în care interacțiunea este unitatea superioară, iar actul de vorbire, în accepțiunea sa pragmatică tradițională, este unitatea de bază a edificiului conversațional. Datorită acestei poziționări, schimbul este atît o unitate componentă a secvenței și, implicit, a interacțiunii, cît și unitate superioară intervenției și actului de vorbire. Lucrările recente oferă o structură modulară în care schimbul, alături de intervenție și act, reprezintă unul dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
schimbului nu este o condiție nici suficientă, nici necesară pentru a fi posibilă încheierea schimbului. V. act de vorbire, dialog, dialogism, dialogal, dialogic, discurs, secvență. KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN SCRIPT v. SCHEMĂ SECVENȚĂ (conversațională). În cadrul analizei conversaționale termenul secvență este încadrat în structura ierarhică alcătuită de școala de la Geneva și reprezintă unitatea intermediară dintre interacțiune și schimb. Secvența se definește ca fiind un ansamblu de schimburi ce se caracterizează printr-o coerență semantică și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o condiție nici suficientă, nici necesară pentru a fi posibilă încheierea schimbului. V. act de vorbire, dialog, dialogism, dialogal, dialogic, discurs, secvență. KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN SCRIPT v. SCHEMĂ SECVENȚĂ (conversațională). În cadrul analizei conversaționale termenul secvență este încadrat în structura ierarhică alcătuită de școala de la Geneva și reprezintă unitatea intermediară dintre interacțiune și schimb. Secvența se definește ca fiind un ansamblu de schimburi ce se caracterizează printr-o coerență semantică și/sau pragmatică accentuată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
printr-o coerență semantică și/sau pragmatică accentuată. Această caracteristică a tematicii unitare a secvenței a determinat analiștii să o considere, alături de interacțiune, ca parte a modulului referențial. Modulul referențial, în cele mai recente studii, cuprinde unitățile superioare ale modulului conversațional, unitățile inferioare (schimbul, intervenția și actul de vorbire) fiind încadrate în modulul conversațional. Delimitarea secvențelor este de cele mai multe ori problematică, cel mai ușor de identificat și, de aceea, cel mai intens studiate fiind secvențele inițiale și secvențele finale/de încheiere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a secvenței a determinat analiștii să o considere, alături de interacțiune, ca parte a modulului referențial. Modulul referențial, în cele mai recente studii, cuprinde unitățile superioare ale modulului conversațional, unitățile inferioare (schimbul, intervenția și actul de vorbire) fiind încadrate în modulul conversațional. Delimitarea secvențelor este de cele mai multe ori problematică, cel mai ușor de identificat și, de aceea, cel mai intens studiate fiind secvențele inițiale și secvențele finale/de încheiere. Secvențele încadrante ale interacțiunii sînt foarte ritualizate, avînd o funcție relațională și o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind delimitate în funcție de criteriul referențial (topografia, cronografia, prozopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul). Producerea textului descriptiv se bazează, în aceeași viziune, pe efectuarea a patru operații: ancoraj referențial, prin intermediul unei teme, aspectualizare, punerea în relație și expansiunea prin sub-tematizare. Textul dialogic, conversațional, a făcut obiectul cerectărilor pragmatice, de analiză conversațională, pe de o parte, antrenînd în sfera de investigație și palierul oral al limbii, mai mult sau mai puțin ignorat de teoriile textuale, iar, pe de altă parte, aducînd în atenție problema
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etopeea, portretul, paralela, tabloul). Producerea textului descriptiv se bazează, în aceeași viziune, pe efectuarea a patru operații: ancoraj referențial, prin intermediul unei teme, aspectualizare, punerea în relație și expansiunea prin sub-tematizare. Textul dialogic, conversațional, a făcut obiectul cerectărilor pragmatice, de analiză conversațională, pe de o parte, antrenînd în sfera de investigație și palierul oral al limbii, mai mult sau mai puțin ignorat de teoriile textuale, iar, pe de altă parte, aducînd în atenție problema raportului dintre conversația reală, ca proces empiric și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contribuie decisiv mijloacele non-verbale; în plus, se poate constata că, dacă la nivelul textului scris, continuitatea este dominanta structural- semantică, la nivelul textului oral, discontinuitatea structurală (anacolutul) și chiar semantică se instituie în normă specifică. Perspectiva sociologizantă privilegiază urmărirea stategiilor conversaționale, ca modalități de acțiune și interacțiune socială, în vederea prescrierii unor reguli care să eficientizeze comunicarea. Preocupările mai noi ale filozofiei limbii, ale sociolingvisticii, pragmaticii sau ale antropologiei, converg către descoperirea mecanismelor de structurare a unor texte și către hermeneutica acestora
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Coco, Reformulation et conversation: de la sémantique du topos aux fonctions interactionnelles, Acta Universitatis Upsaliensis, Uppsala, 1999. O'Keeffe, Anne, Investigating Media Discourse, Routledge, Londra, 2006. Olariu, Florin-Teodor, Dimensiunea ludic-agonală a limbajului. Prolegomene la o abordare interacționistă a structurilor conversaționale, Editura Universirății "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2007. Oléron, Pierre, L'argumentation, Presses Univertaires de France, Paris, 1983. Oprea, Ioan, Elemente de filozofia limbii, Institutul European, Iași, 2007. Oprea, Ioan, Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992. Oprea, Ioan, Nagy, Rodica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Paul GRICE (1913-1988), specialist britanic, profesor la Universitatea din California. Studiile sale de filozofie a limbajului au fundamentat dezvoltarea pragmaticii ca disciplină de sine stătătoare, mai ales prin investigarea nivelului semantic (integrînd implicaturile) al limbajului și prin lansarea teoriei maximelor conversaționale. Lucrări: Meaning, în "The Philosophical Review", 66, 1957, pp. 377-88; Utterer's Meaning and Intention, în "The Philosophical Review", 78, 1969, pp. 147-77; Logic and conversation, în Cole, P., Morgan, J. (eds.), Syntax and semantics, vol. 3, Academic Press, New York
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
colab. cu Brădeanu, Adina, Dragomir, Otilia, Surugiu, Romina) Femei, cuvinte și imagini, Polirom, Iași, 2001; (colab.) Lexicon feminist, Iasi, Polirom, Iași, 2003; Analiza discursului. Ipoteze si ipostaze, Tritonic, București, 2004. Harvey SACKS (1935-1975), sociolog și antropolog american, fondatorul metodei analizei conversaționale. Lucrări de referință: (în colab. cu Schegloff, E., Jefferson, G.) A simplest systematics for the organisation of turn-taking in conversation, în "Language", 50, 4, 1974, pp. 696-735; (în colab. cu Garfinkel, Harold) On formal structures of practical action, în McKinney
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cîte un povestitor în fiecare poveste, într-o proporție mult mai mare decît dacă am întîlni un vorbitor în mod obișnuit. Deoarece narațiunile sînt, relativ la obișnuitele replici, texte lungi și personalizate sau valorizate, există o modalitate prin care, în timp ce remarcile conversaționale îți reflectă cine ești (identitatea și valorile tale), în cursul oricărei narațiuni textul naratorului îl descrie pe acel narator. În scurte fragmente de conversație o persoană poate fi capabilă, prin intonație și mimică de exemplu, să ,,treacă” drept o persoană
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism Frecvența discuțiilor Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu Părinți, rude apropiate (%) Profesori (%) Nu, niciodată 17,2 24
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
gen subliniază rolul dialogal al construcției identitare în rețelele sociale, în care semnificația este construită în interacțiunea cu "celălalt", printr-o negociere comună, contextuală a sensului. Virulența și expresivitatea descrierilor narative ad-hoc evocă nevoia de rost și de clarificare identitară conversațională pe care jocul interpersonal dintre cercetătorul specializat, cel naiv și subiectul analizat o poate lămuri mai adînc și mai autentic decît investigația standardizată, cu metodologii cantitative. Toate aceste simptomatologii identitare mărturisesc despre ceea ce am putea califica, în analogie cu descrierea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) (72d). (72) a. Mecti, adunca, unu exemplu face.PS.3SG astfel un exemplu a provari lu primu modu INF încerca.INF
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
externe; - prezenta scurgerilor auriculare (otita medie supurată) și în caz pozitiv, de când datează otoreea. Depistarea tulburărilor de auz*). Vorbirea corectă a copilului este cel mai bun test că acesta aude corect. Se cercetează acuitatea auditiva prin metoda vocii șoptite sau conversaționale. Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversaționala de la distanță de 4-5 m și vocea șoptita de la distanță de 0,5-0,8 m**). De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalată de părinți sau de educatori, iar
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
pozitiv, de când datează otoreea. Depistarea tulburărilor de auz*). Vorbirea corectă a copilului este cel mai bun test că acesta aude corect. Se cercetează acuitatea auditiva prin metoda vocii șoptite sau conversaționale. Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversaționala de la distanță de 4-5 m și vocea șoptita de la distanță de 0,5-0,8 m**). De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalată de părinți sau de educatori, iar copilul mare și-o semnalează singur. Depistarea tulburărilor vestibulare care
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
auditiva = deficiență medie; - între 71 - 90 dB pierdere auditiva = deficiență accentuată; - peste 90 - dBpierdere auditiva = deficient,a gravă; Calculul deficientei auditive se face după cum urmează: se calculează media aritmetică la fiecare ureche, pe curbă aeriană a audiogramei tonale pentru frecvențele conversaționale (500, 1000, 2000, 4000 Hz), după care se înmulțește cu 7 deficitul de la urechea cea mai bună și la produs se adaugă deficitul de la urechea cea mai slabă, totalul impartindu-se la 8. Pentru a ușura înțelegerea acestui calcul, se
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
externe; - prezenta scurgerilor auriculare (otita medie supurată) și, în caz pozitiv, de când datează otoreea. ● Depistarea tulburărilor de auz**) Vorbirea corectă a copilului este cel mai bun text că acesta aude corect. Se cercetează acuitatea auditiva prin metoda vocii șoptite sau conversaționale. Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversaționala de la distanță de 4-5 m și vocea șoptita de la distanță de 0,5-0,8 m***). De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalată de părinți sau educatori, copilul mare
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
pozitiv, de când datează otoreea. ● Depistarea tulburărilor de auz**) Vorbirea corectă a copilului este cel mai bun text că acesta aude corect. Se cercetează acuitatea auditiva prin metoda vocii șoptite sau conversaționale. Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversaționala de la distanță de 4-5 m și vocea șoptita de la distanță de 0,5-0,8 m***). De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalată de părinți sau educatori, copilul mare semnaland-o singur. ● Depistarea tulburărilor vestibulare care duc la deficiențe
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
de personalul mediu sanitar, cu excepția examinării copiilor de 6 ani, care se efectuează de medic. ***) Subiecții care nu percep vocea șoptita de la 5-6 m se considera că au un grad ușor de deficiență auditiva dacă la aceeasi distanță aud vocea conversaționala. Anexă 8e) EXAMENUL dezvoltării neuropsihice a copilului cu vârsta cuprinsă între 4 și 7 ani Urmărește cunoașterea dezvoltării psihice în general și a principalelor aspecte ale dezvoltării celor 4 domenii comportamentale (motor, cognitiv, verbal, social-afectiv) în vederea stabilirii diagnosticului de normalitate
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
asupra formei majore a acestor acte de discurs legate, în special cea a Întrebării, care implică o structură minimală de textualitate ilocuționară legînd un act de discurs dominant de Întrebare cu un act de discurs reactiv de Răspuns. În analiza conversațională, cuplurile întrebare-răspuns, cerere/ofertă-refuz, scuză-minimalizare, salut-salut etc., se numesc "perechi de adiacență". (Levinson 1983: 303-306). Referințe și lecturi recomandate: - Jean-Michel ADAM: "Rhétorique de l'appel: de Gaulle et Pétain, en juin 1940", Linguistique textuelle, Paris, Nathan, 1999: 139-155. - Jean-Michel ADAM
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
8): Faza chestionării + Faza rezolvării + faza concluzivă Regăsim aceeași structură în trei faze în lucrările lui M.-M. de Gaulmyn (1986) și ale lui E. Gülich (1990), care reiau "side sequences" ale lui Jefferson (1972). Gülich numește "secvențele laterale" "secvențe conversaționale explicative" care, în interacțiunile orale, se dezvoltă în trei faze stăpînite de copii încă de la vîrsta de zece sau unsprezece ani. Împreună cu de Gaulmyn, ea definește cele trei faze în modul următor: Faza 1. Constituirea unui obiect de explicat (recunoscut
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]