454 matches
-
între 17 și 35 de ani. Cursurile școlii de vară vor avea loc zilnic, metoda folosită implicând și o componentă susținută de studiu individual. Persoanele care vor obține în mod constant rezultate de peste 70% pe parcursul școlii vor dobândi un nivel conversațional, bazat pe cunoașterea a aproximativ 1 200 de cuvinte în limba olandeză. Ele vor putea continua pregătirea din octombrie și vor obține nivelul necesar pentru studiu într-o universitate olandeză sau flamandă până în mai anul viitor“, precizează echipa Babel Center
Agenda2006-23-06-general8 () [Corola-journal/Journalistic/285033_a_286362]
-
știri ale televiziunilor din România au ajuns veritabile colecții de acte și fapte antisociale, proiectate în figura telespectatorului cu un sadism ce l-ar umple de oroare pe Divinul Marchiz însuși. Destrăbălarea sexuală ca formă de duioșie, accidentul ca formulă conversațională, crima ca divertisment de masă au devenit moneda curentă a canalelor de televiziune românești. Spectacolul e grotesc în sine, chiar dacă n-ar avea această componentă psihiatrică: cu un cinism desăvârșit, atrocitățile din categoria celor de mai sus sunt prezentate, de
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
Amazoanele. O poveste, de Adriana Babeți, și Punct și de la capăt, de Gabriel Chifu, despre care au vorbit Nicolae Manolescu, Vasile Dan, Gheorghe Mocuța și Cornel Ungureanu, li s-a adăugat, spontan, Ion Mureșan, cu o spumoasă autoprezentare a „eseurilor conversaționale” din volumul Oglinda aburită. Ziua, neobișnuit de densă, a fost încheiată de un recital de poezie. Excelent organizată și condusă de poetul Vasile Dan, girată de președintele Consiliului Județean Arad, dl. Nicolae Ioțcu, întâlnirea a prilejuit, pe un ton care
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
din amintire) țin de côté-ul fabulistic (și duhul moralizator) al(e) acestui ludic posac și cam schematic. Vocația a ceea ce numim "natură" (care-i una de extracție citadină) e cvasi-lipsă la Marin Sorescu, ce excelează, ca și Preda, în auditiția conversațională. De unde, opera-i majoră, La Lilieci, spiritul căreia e unul (cum s-a mai spus) moromețian... În paranteză fie spus (nu fără pietatea cuvenită unuia ce nu mai este printre noi): s-ar putea să n-am "organ" pentru Sorescu
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
străine organizate de Societatea Elinf, după o nouă tematică. Cursurile de perfecționare și specializare în limbile engleză, germană și italiană se desfășoară pe trei nivele, la un tarif de 850 000 de lei/nivel, iar la absolvire se atinge nivelul conversațional. Informații și înscrieri - la sediul din Piața Regina Maria nr. 1, et. II (tel. 499 613) - în incinta Facultății de Electro veche. ( L. R.) Preschimbare Membrii Fundației Naționale a Revoluției din Decembrie 1989 și ai asociațiilor de revoluționari semnatare ale
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
despre cum să răspunzi la telefon. —Bună, Kieran, eu sunt. — Îmi pare rău, în această dimineață nu vă pot face un copil, dar v-aș putea oferi un aparat pentru exerciții abdominale sau alte glumițe ironice cu subînțeles. —Abilitățile mele conversaționale au fost epuizate aseară, așa că nu sunt capabilă de nici o replică inteligentă, m-am scuzat eu. Aș putea să vorbesc cu Mark? Kieran ezită. — Îmi pare rău, Jen, dar e la o întâlnire cu un client. —Nu te cred, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
erotice dintre Sophie și Titi Ialomițeanu. Doi ani mai târziu, după ce în „După-amiază în grădina cu trandafiri“ perspectiva s-a deplasat cu totul de la un ego la altul, iar în „Terasa cu clematite“, grupul de personaje s-a reunit iarăși conversațional, decăderea Profesorului în ochii sticlind de complicitate ai amanților este evidentă. Personajul va crește, de acum încolo, din propria interioritate avidă, acceptând absolut totul, pentru a avea ce procesa. Idealism, dar și sado-masochism, voyeurism, gustul plin și proaspăt al propriei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de remarca asta. Și Mercedes e destul de drăguță, spuse Kelvin. Nu prea are multe de spus, totuși, zise Gerry, vorbind din punctul de vedere al cuiva care era în aceeași situație. Kelvin rânji către Gerry. —Pe mine nu calitățile ei conversaționale mă interesează. Au chicotit și și-au dat coate, aprobând mizeria care tocmai fusese lansată. —Pasează scrumiera, Kelvin, îi întrerupse Jack. În timp ce Kelvin se conforma, Jack oftă supărat: —Ultima dată când am spus asta cuiva, persoana respectivă s-a întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să construiască un model interdisciplinar și sintetic de analiză a discursului jurnalistic și a manipulării, care să organizeze preocupările, perspectivele și conceptele predilecte din științele limbajului într-un ansamblu coerent. Alături de contribuția disciplinelor amintite, sunt asimilate achizițiile științifice ale analizei conversaționale și analizei discursului, care, pe de o parte, extind aria conceptului de discurs, și, pe de altă parte, îl analizează în calitatea acestuia de ansamblu text-context. Pornind de aici, cercetarea aceasta încearcă să nu neglijeze nici specificitatea textului, nici pe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
un înțeles al conceptului de discurs prin identificarea caracteristicilor acestuia la diferite niveluri de analiză. I.1. Conceptul de discurs Conceptul de discurs este revendicat ca obiect de studiu de mai multe discipline cu frontiere problematice ca: retorica, pragmatica, analiza conversațională, analiza discursului. Delimitarea unui sens clar se lovește, astfel, de diversitatea abordărilor, de parțialitatea acestora și de instrumentele metodologice imprecise. Înțeles ca eveniment comunicativ unic, determinat spațio-temporal, discursul a fost studiat încă din antichitate. El avea sensul de cuvântare, iar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
având un rol referențial, comunicațional și acțional. Pragmatica ar fi, din această perspectivă a discursivității, o lingvistică a uzului, examinând efectele diverselor componente ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și ea cercetările asupra discursivității. Această perspectivă s-a dezvoltat, în Statele Unite, la sfârșitul anilor '70, ca un curent în cadrul etnometodologiei 5, preocupat de studiul schimburilor verbale reale, cotidiene. Discursul este definit ca "tot ceea ce este produs al
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
este definit ca "tot ceea ce este produs al unei interacțiuni predominant lingvistice, care poate fi dialogal sau monologal, oral sau scris, spontan sau fabricat, în anumite dimensiuni lingvistice, textuale și situaționale"6. Astfel, termenul de discurs este utilizat, în analiza conversațională, într-un sens larg, care depășește concepția standard asupra discursului monologal, prin evidențierea locurilor sociale ale discursului și prin extinderea ariei discursivității asupra dialogului. John Gumperz 7, un reprezentant de seamă al curentului, consideră că a vorbi înseamnă a interacționa
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
telegrafice, monologale asupra comunicării, perspectivă care acredita o secvențialitate emițător-receptor a schimburilor verbale. Prin contrast, relația emițător receptor este considerată că fiind una de determinare reciprocă, în care fazele de emitere și receptare sunt simultane și determinate reciproc. Concepția analizei conversaționale asupra comunicării dă prioritate studiului formelor dialogale ale producției discursive, în care însuși monologul este un caz particular al dialogului. Se extinde domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
studiului formelor dialogale ale producției discursive, în care însuși monologul este un caz particular al dialogului. Se extinde domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra comunicării și pe cele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra comunicării și pe cele monologale asupra discursului, oferind astfel baza pentru lărgirea conceptului de discurs prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a limbajului non-verbal și a problematicii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
importante pentru toate științele care analizează limbajul. În plus, multiplicarea parametrilor condițiilor de producere a discursului prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a limbajului non-verbal și a problematicii imaginii colocutorilor, reprezintă o extindere necesară a ariei discursivității realizată de analiza conversațională. În această perspectivă, discursul se individualizează printr-o serie de caracteristici. Dominique Maingueneau propune un număr de opt trăsături specifice acestuia 12. Astfel, în primul rând, discursul mobilizează structuri de ordin transfrastic, ce rezultă din regulile de organizare ale unui
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
în folosirea interviurilor de majoritatea abordărilor este faptul că toate surprind cel puțin fragmente din povestea vieții persoanei care vorbește. Metodele utilizate pentru a colecta date variază de la structurarea maximă și listele de întrebări standardizate la întrebări deschise și abordări conversaționale de tipul doar-pornește-reportofonul-și-cere-i-persoanei-să-vorbească, cum le numea Studs Terkel (1972). Fiecare are scopul său și este rezultatul discuției a două persoane. Deși ar putea părea că există o anumită doză de structurare în cele aproximativ două sute de întrebări oferite în continuare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
poate afla în comuniune prin intermediul messengerului sau al telefonului, ci pur și simplu într-o discuție mediată tehnic, tehnică ce dă posibilitatea fie locutorului, fie interlocutorului să creeze o falsă identitate, de multe ori anonimă și străină de problema abordată conversațional. Tehnica poate determina o amputare a sensului discuțiilor dintre oameni. Cei antrenați într-o conversație mediată tehnic nu pot comunica în ansamblul ei, întrucât nu au acces la comunicarea nonverbală, iar cea paraverbală este bruiată de tehnica în sine. Îmi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
încărca conținut și pot primi feedback. Utilizatorul poate alege timpul, tipul și cantitatea de informații trimise și primite; informația trimisă este transformată de către receptor, iar transformarea este transparență; comunicarea este asimetrica. Emițătorul și receptorul dețin un control similar; comunicarea este conversaționala. Au fost analizate, în primă fază, rețelele sociale, blogurile și instrumentele video, fluxurile de informații interactive asimetrice, precum abonarea la RSS, si fluxurile de informații interactive simetrice (chat-room-uri sau dezbateri online). În etapa următoare, s-a efectuat o analiză critică
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
site, desi absența răspunsurilor sale este o caracteristică negativă, pot defini direcția comunicării înscriindu-se în three way, chiar dacă la cota cea mai joasă. Intervențiile prin comentarii ale vizitatorilor site-ului se înscriu în categoria de continut autonom. Comunicarea simetrica, conversaționala, a fost în cea mai mare parte de tip dialog. Discursul, prestația candidatului, caracteristicile persuasive ale site-ului au avut rezultatul scontat, chiar dacă Antonescu nu a ajuns președinte prin numărul de voturi în clasamentul confruntării candidaților la președinție. În schimb
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
and opportunities of Social media. www.sciencedirect.com. KARLSEN, Rune, Campaign communication and the Inernet: Party Strategy în the 2005 Norwegian Election Campaign, în Journal of Elections, Public Opinion&Parties, vol. 19, nr 2, Măi, 2009, pp. 183-202. KELLEHER, TOM, Conversațional Voice, Communicated Commitment, and Public Relations Outcomes în Interactive Online Communication, în Journal of Communication, nr. 59, 2009. LILLEKER, Darren G., MALAGON, Casilda, Levels of Interactivity în the 2007 French Presidential Candidates' Websites, în European Journal of Communication, 2010, 24
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
one another". 295 Daekyung Kim, Thomas J. Johnson, A Victory of the Internet over Mass-media? Examining the Effects of Online Media on Political Attitudes în South Korea, în Asian Journal of Communication, 16: 1, 2006, pp. 1-18. 296 Tom Kelleher, Conversațional Voice, Communicated Commitment, and Public Relations Outcomes în Interactive Online Communication, în Journal of Communication, 59, 2009, p. 176: "the human voice of the public". 297 Jennifer Stromer Galley, On-line Interaction and why candidate avoid it, în Journal of Communication
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
parteneri de antrenament) pentru bărbații politicieni? Pentru început, voi defini talk-show-ul drept „emisiunea de televiziune care constă în punerea în scenă a unui spațiu deliberativ, în care un jurnalist-moderator și un număr variabil de invitați ș...ț abordează, în registrul conversațional și convivial, o temă de interes public” (Zeca-Buzura, 2005, p. 133). Poate fi vorba de o interacțiune verbală desfășurată în direct sau înregistrată, care are loc, cel mai adesea, într-un platou de televiziune. Scopul explicit al discuțiilor dintre invitați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
cu demnitate. Parafrazând, "ca un măr acru în gură". Dacă ar exista meseria de poet, cum ar arăta fișa postului pentru o zi de muncă? "Urăsc toate meseriile", zic împreună cu Rimbaud. E adevărat, am scris mai demult un mic "eseu conversațional" intitulat "Poet de tren". Dar nimeni de la SNCFR nu l-a luat în seamă. Dacă te-ai fi numit altfel, ai fi scris aceeași poezie? Adrian, dragule, tu vrei să mă ademenești întru medievala dispută a realiilor. Uite cum stă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ciulească organul perceptiv și la ceea ce merge prost în Vestul Decadent & Cacoșim, neuitând, la recăderea în cloacalul Autohton, să adulmece și ce iaște convenabil la noi: de nu ar fi decât o natură ceva mai puțin poluată, o mare disponibilitate conversațională a omului de rând, un încă sporit interes pentru istorie, geografie, lumea străină, o rată realarmantă încă a voiorismului, egotismului, intertămâierilor și interfelațiunilor reciproc dezavantajoase, o prezență suportabilă a gândirii unice și/ sau a corectitudinii politice, atât de tiranizantă pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]