5,860 matches
-
mai cerea „școli cooperatiste, institute și societăți pentru progresul ideii cooperației, legături cooperatiste internaționale”. Toată această activitate, credea N. Ghiulea, nu poate fi lăsată pe seama statului, „din cauza concepției capitalist-burgheze care stăpânește ordinea noastră social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și asociațiilor culturale, „deoarece cooperația este un puternic instrument cultural și social de educație. Educația cooperatistă, credea economistul clujean, este una din cele mai bune și mai complete educații sociale, înrâurirea ei asupra maselor este una din cele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
îndrumător al vieții economice și socio-culturale a maselor, a reprezentat „cea mai importantă manifestațiune colectivă pe teren economico-social a țărănimii, a meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai departe. Autorul acestei pledoarii propune, ca mijloace practice, „introducerea cooperației în programele școlare”, pentru ca legile solidarității să fie învățate nu teoretic, ci practic. Se vor învăța astfel principiile cooperatismului, tehnicile de organizare, sfera de aplicare a spiritului cooperatist. „Micul cooperator” va învăța legile viețuirii în „dreptate și solidaritate”, iar mai târziu va dobândi cunoștințe teoretice despre „principiile cooperației și aplicare în practică”. Proba însușirii spiritului cooperatist va fi activitatea în cooperativa școlară, formă de organizare superioară tuturor celorlalte asociații școlare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
apatie, persoanele se vor apropia efectiv; iar cooperativa școlară va aduna „tot prisosul de energie” al copiilor. Cooperativa va fi mijlocul prin care se va realiza educația intelectuală, educația morală, prin care se va naște o „conștiință colectivă a clasei”, cooperatorii - creând regulamente - contractând răspunderi și devenind colaboratori ai cadrelor didactice. „Cooperativa poate schimba atmosfera școlii, renovând concepția de curățenie, de muncă și de disciplină.” (Ionescu-Pașcani, 1925, p. 28) La baza organizării cooperativelor școlare „trebuie așezată libertatea cea mai desăvârșită”, organizarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
p. 253). Cooperația școlară, credea pedagogul bucureștean, trebuie să se orienteze după următoarele „principii conducătoare”: a) „Cooperația școlară trebuie să oglindească în mic cooperația adultă... Numai așa vom putea crea cadrul de viață cooperatistă, în care vom forma pe viitorii cooperatori”; b) „Cooperativa școlară trebuie să îmbrățișeze cât mai mult din întreaga viață școlară”; ea trebuie să aibă funcțiuni multiple, să încadreze cooperatist culegerea și valorificarea plantelor medicinale, grădina școlii, atelierul școlar, librăria școlii, bufetul; c) „Cooperația școlară urmărește, în primul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
amică” o sfătuiește cu infinită precauție (Stoian, 1942, pp. 260-262). Totul conceput deci pentru „schimbarea mentalităților”, pentru o „revoluție în suflete”, prin mijloace educative. Numai formarea copiilor în spiritul idealurilor cooperatiste va face ca adulții de mâine să devină niște cooperatori activi, conștienți de posibilitățile și rolul lor social - acesta a fost crezul pedagogilor preocupați de educația cooperatistă a maselor. Bibliografietc "Bibliografie" Anzieu, Didier, Martin, J. Yves, 1969, La dynamique des groupes restreints, PUF, Paris. Bârsănescu, Ștefan, 1983, Medalioane, Editura Junimea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
asociere a acestora la nivel teritorial și național. Societatea cooperativă este o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societățile cooperative sunt organizații voluntare care se constituie pe baza liberului consimțământ și sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor și care sunt de acord
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societățile cooperative sunt organizații voluntare care se constituie pe baza liberului consimțământ și sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume responsabilitățile calității de membru cooperator. Societatea cooperativă ia ființă în scopul promovării intereselor economice și culturale ale membrilor cooperatori. Societățile cooperative sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanți aleși sunt
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
pe baza liberului consimțământ și sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume responsabilitățile calității de membru cooperator. Societatea cooperativă ia ființă în scopul promovării intereselor economice și culturale ale membrilor cooperatori. Societățile cooperative sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanți aleși sunt răspunzătoare în fața membrilor cooperatori. În societățile cooperative constituite de către persoane fizice și înregistrată în conformitate cu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume responsabilitățile calității de membru cooperator. Societatea cooperativă ia ființă în scopul promovării intereselor economice și culturale ale membrilor cooperatori. Societățile cooperative sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanți aleși sunt răspunzătoare în fața membrilor cooperatori. În societățile cooperative constituite de către persoane fizice și înregistrată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2005, membrii au drepturi egale de vot
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ființă în scopul promovării intereselor economice și culturale ale membrilor cooperatori. Societățile cooperative sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanți aleși sunt răspunzătoare în fața membrilor cooperatori. În societățile cooperative constituite de către persoane fizice și înregistrată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2005, membrii au drepturi egale de vot, fiecare având un singur vot, indiferent de numărul părților sociale deținute; Societatea cooperativă este un agent economic cu capital
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
mod echitabil la constituirea proprietății societății cooperative, exercitând asupra acesteia un control democratic. Cel puțin o parte a acestei proprietăți este indivizibilă. Patrimoniul societății cooperative are o parte divizibilă partea patrimoniului care cuprinde valoarea părților sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
asupra acesteia un control democratic. Cel puțin o parte a acestei proprietăți este indivizibilă. Patrimoniul societății cooperative are o parte divizibilă partea patrimoniului care cuprinde valoarea părților sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părțile
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părțile sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi. Membrii cooperatori
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părțile sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi. Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensație limitată în bani sau în natură, din profitul stabilit pe baza situației financiare anuale și a contului de profit și pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
purtătoare de dobânzi. Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensație limitată în bani sau în natură, din profitul stabilit pe baza situației financiare anuale și a contului de profit și pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societății cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
stabilit pe baza situației financiare anuale și a contului de profit și pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societății cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societății cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societății cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și capital, în temeiul contractului individual de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și capital, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și capital, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea cooperativă al cărei membru este; c) comerciale cooperatiste pentru livrările de produse și prestările de servicii efectuate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
muncă și capital, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea cooperativă al cărei membru este; c) comerciale cooperatiste pentru livrările de produse și prestările de servicii efectuate de membrul cooperator pentru societatea cooperativă în calitate de agent economic independent. În numeroase rânduri în cuprinsul Legii nr. 1/2005 găsim reluate prevederi ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale sau găsim trimiteri la acest act normativ. Aspectele relevante de practica judiciară și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
creată o Federație a Partidului Muncitorilor Socialiști Francezi. Jules Guesde se află în legătură cu K. Marx ale cărui idei încearcă să le răspîndească în Franța, dar este adevărat sub o formă schematică și dogmatică. Federația va dispare foarte repede datorită plecării cooperatorilor, a pozitiviștilor și a radicalilor, apoi, în 1884, și a anarhiștilor. În anul următor, partizanii lui Paul Brousse, "posibiliștii", organizați într-o Federație a lucrătorilor sociali, încearcă să obțină "ceea ce este posibil" și chiar mai mult împotriva Statului considerat autoritar
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
asociere a acestora la nivel teritorial și național. Societatea cooperativă este o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societățile cooperative sunt organizații voluntare care se constituie pe baza liberului consimțământ și sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor și care sunt de acord
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societățile cooperative sunt organizații voluntare care se constituie pe baza liberului consimțământ și sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume responsabilitățile calității de membru cooperator. Societatea cooperativă ia ființă în scopul promovării intereselor economice și culturale ale membrilor cooperatori. Societățile cooperative sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanți aleși sunt
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]