497 matches
-
împănezi* copacul cînd vrei să-l desfaci, că pe ceea lume și Dumnezeu îți bate pene pe la încheieturi. Să nu ții la casă, în ogradă, plopi și brazi, că sînt copaci de pagubă. Copcă Să nu iei niciodată de pe jos copci, căci faci a sărăcie. Copil Se crede că, dacă un copil mic leagănă un leagăn deșert, în acea casă în curînd se va naște un nou copil. Se crede că, dacă dă cineva mîna de sărutat peste prag, acela va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sto fe aduse din Italia, Spania, Franța, Anglia și Imperiul Otoman le sporesc valoarea. Predominante sunt țesăturile din mătase, cașmir, lână, bro da te cu fir de aur sau argint. Lor li se adaugă o serie de podoabe, nasturi și copci, de aur sau diamant, blănuri de hermină, jder, nurcă, vulpe. În București, ca și în celelalte mici târ guri din țară, negustorii străini țin prăvălii specializate în astfel de mărfuri atât de necesare pentru cucoanele de boier și fiice le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
culpabilă, medicul se poate apăra de răspundere penală, civilă și disciplinară. Astfel, într-o speță, C. se adresează unei clinici medicale pentru o liposucție. În timpul examinărilor preliminare, doctorul observă două cicatrici și C. îi spune că sunt ca urmare a copcilor care au fost necesare în urma unui accident. Doctorul îi explică faptul că organismul ei s-ar putea să nu reacționeze pozitiv în cazul intervențiilor chirurgicale și că ar putea să rămână cu cicatrici, însă C. consideră că aptitudinile și cunoștințele
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
printr-o formă de ascetism fizic și de vizionarism oniric, accederea într-un spațiu privilegiat, al libertății neagresate decât de vitalitatea unei naturi desfășurate atât pe orizontală, cât și pe verticală: "m-am prezentat/ dimineața/ înalt/ încheiat la nasturi și copci/ în aerul rece// în fața plutonului/ după o noapte plină/de vise pregătitoare/ fără vin sau femei// (o imagine mărită microscopic/ a unei molecule/cu bastonașe infuzori plasmă ocrotitoare// un ocean de libertate/ cât hăul/ unei lacrimi// o imagine vie)// bucurie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
grabă în poiană, micul grup este îndrumat de copilă spre locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să spunem așa, fără a jigni pe cineva...Glonțul tras de „teroriștii” din clădirea vecină cu ministerul, îi sfârtecase adânc brațul drept fapt care a dus la o masivă pierdere de sânge. A fost imediat operat și cusut cu 12 copci. În jurul lui, un număr nepermis de mare de tineri militari răniți foarte grav. Unuia i se amputaseră ambele picioare, altuia o mână iar vecinul lui de pat rămăsese fără ambii ochi, întru „gloria” nepieritoare a „părintelui revoluției române”, cel cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
gentilomii de mahala a lui Nicolae Filimon (1861), Duduca Mamuca a lui B.P. Hașdeu (1862), Noapte bună a lui Duiliu Zamfirescu (1886), Un doftor a lui Ion Agârbiceanu (1905), Haia Sanis a lui Mihail Sadoveanu (1908) sau Soleima (1907) și Copca Rădvanului (1910) pentru a aminti doar două din nuvelele cu parfum oriental ale lui Gala Galaction. Acestea sunt operele ce abordează înainte și apoi relativ concomitent cu Mara lui Slavici tema amorului contorsionat cu străinul/necunoscutul de lângă mine. E interesant
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Gore tocmai zice că i-ar suci gâtul cu mâna lui, fiindcă tulbură liniștea la orele prânzului. Parcă nu mai are lumea chef nici de muzică, nici de șpriț, ceea ce este foarte grav. Acesta este semnul că ne ducem pe copcă. E semn rău, Gicule. Gore ia halba și varsă câteva picături pe jos. Pentru morți... Gicu nu varsă nimic din berea lui. Lasă că morții sunt mai fericiți, la loc cu verdeață și răcoare, nu mai au nevoie de nimic
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
beau destul, dacă mor, să mor sătul? Aplic-o În compania noastră, te susținem prin frig și zloată, prin căldură și praf, prin apocalipse și vremuri tracasate! Gore, ascultă-mă pe mine, când o face Dumnezeu harșt ne ducem pe copcă, unii cu picioarele Înainte, alții În somn, unii beți - privește sugestiv către Gicu, dar acesta nu observă -, cum ne-o fi scris, problema gravă este că dau faliment ăia cu armaghedonul din valea lu` meghido, că acolo era cu război
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
poate observa, intemperiile Își fac de cap. Vijeliile sunt pe noi, iar aceste momente de caniculă vor fi urmate, inevitabil, de furtuni Îngrozitoare. Copaci căzuți, canale care refulează, geamuri sparte, tot tacâmul. Cod portocaliu. Plus că leul se duce pe copcă, udrea merge la bonjovi, Încă nu ne-am asigurat locuințele, iar amenzile, he, he, sunt și ele În creștere. Eu nu-mi asigur casa! Gicule, e obligatorie, nu te mai Încontra cu statul fiindcă pierzi. Statul sunt eu, eu plătesc
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
reciproc. Arta are voluptatea ocolișurilor. Roiesc mulți în jurul ei, deși arta nu a fost niciodată un cașcaval îmbietor. Cota adevărată a unui scriitor o dau reeditările. Și în artă e important ca atunci când ești sub gheață, să - ți facă cineva copcă, să poți respira. Bine că unii scriitori importanți nu au scris jurnale. Numai așa au rămas la înălțimea operelor pe care ni le - au lăsat. În formula chimică a unui artist intră și câteva procente de disperare. Fiecare generație ia
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în chip de notă se numește predicat, și de aceea în toată judecata trebuie de nu mai multe, cel puțin două înfățoșări neapărat să fie de față. // Mai pe urmă însă împreună-legarea înfățoșărilor celor ce sunt în județ se numește copce sau legătură (copula) și se obicinuiește a se închipui prin verbul "a fi" (sunt), ești, este ș. a. m. d., sp[re] ex[emplu], într-acest județ: omul este muritoriu subiectul este omul, predicatul muritoriu iară împreună-legarea acestora este copce. Fiindcă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numește copce sau legătură (copula) și se obicinuiește a se închipui prin verbul "a fi" (sunt), ești, este ș. a. m. d., sp[re] ex[emplu], într-acest județ: omul este muritoriu subiectul este omul, predicatul muritoriu iară împreună-legarea acestora este copce. Fiindcă propoziția nu este alta decât județul spus în cuvinte, pentru aceea și însăși propoziția are materie și formă și se alcătuiește din subiect, predicat și copulă, însă aceste părți nu se pun totdeuna toate de față într-o propoziție
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-o prin încăpere. Abia atunci îl zări pe sclav. Lăsă sulul și-i făcu semn cu mâna. - Scoală-te, Auta! îi zise blajin. Spune-mi despre călătoria ta. Auta sărută întîi legătura de mătase a sandalei Marelui Preot, prinsă în copci de diamant, apoi se ridică și veni lângă jilț. La un semn al bătrânului, se așeză pe o blană de leopard pe lângă măsuță. Marele Preot îi cercetă ochii. În ochii sclavului, în mijlocul fiecărui iris, juca o luminiță ciudată. Nu mai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
s-a mișcat, vorbind, sunetul însă a răsunat de undeva dinspre piept. Ochii lui Auta alergară asupra ființei străine. Părea speriat. Ființa înțelese și se opri, arătîndu-i pe pieptul ei un fel de cutiuță mică pe care Auta o crezuse copcă; rosti cu același glas de harpă cuvântul cer și Auta își dădu seama că sunetul vocii vine de acolo. Ființa își arătă globul de pe cap și apoi din nou cutiuța din încheietura hainei pe piept. Sclavul bănui că prin glob
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
își dădu seama că sunetul vocii vine de acolo. Ființa își arătă globul de pe cap și apoi din nou cutiuța din încheietura hainei pe piept. Sclavul bănui că prin glob nu se aude și poate e vreo țeavă deschisă în copca de pe piept, pe unde să iasă sunetul. Văzîndu-l mai liniștit, ființa arătă pământul și zise pământ, și începu să zâmbească din nou. Zâmbi și Auta. Ființa atinse ușor cu mâna un spic, dar nu-l smulse, și zise grâu. Apoi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și Tefnaht se uitară într-acolo și rămaseră înmărmuriți când îl văzură în acea oglindă pe Auta, lângă cort, cum lua din mâna unui slujitor un ulcior cu apă. Străinul de lângă oglindă trase dedesubt un soi de mâner, învîrti niște copci, și se ivi deodată în pătratul alb cerul negru cu stelele lui. Cerul părea că zboară prin minunata oglindă. Apoi zborul se opri și bătrânul recunoscu într-un amestec de stele mărunta stea roșie a războiului. Arătând cu degetul spre
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
uiți la el. Mânerul acela negru din stânga pe care a pus mâna acum, dacă se trage pe jumătate, luntrea se pregătește de zbor, când îl tragi de tot, începe să iasă văpaia care o mișcă; alături e un fel de copcă albastră: apeși pe ea și luntrea țâșnește în văzduh. Celelalte te roagă să le urmărești după mâinile lui, stăpâne, în timpul zborului. Bucuros că pământenii nu se mai înfricoșau, cârmaciul își mânuia luntrea cu multă luare aminte, arătîndu-i lui Tefnaht prin
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
tummo-yoga, „Focul din abdomen”. Adepții sunt testați pentru succes în acest tip de yoga, după cum urmează: șed goi pușcă în zăpadă, lângă un lac înghețat, în toiul iernii, în timp ce asistenții udă niște cearșafuri în apa rece ca gheața, printr-o copcă. Cearșafurile sunt, mai apoi înfășurate pe corpul adeptului, iar acesta trebuie să usuce în întregime fiecare cearșaf, cu ajutorul căldurii tummo generate din interior. Acest proces continuă toată ziua, până când a fost uscat un anumit număr de cearșafuri. În 1966, Uniunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
două hidroavioane afretate de Ellingsworth au decolat din fiordul Kongs și au zburat pînă la paralela de 87° 43' latitudine nordică, unde au făcut o escală tehnică (motorul avionului lui Amundsen se gripase). Cele două avioane au amerizat pe o copcă, dar ghețurile au deteriorat și cel de-al doilea avion. Pînă la 15 iunie 1925 membrii expediției au amenajat o pistă de decolare pe gheață și au continuat zborul cu un singur avion. Acesta a ajuns cu bine în "Țara
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
uită spre fereastră, capul lupului era tot acolo. Se ridică, și, în camașă și cu capul gol, se repezi cu pușca, afară, în ceardac. Lupul, mare aproape cât un vițel, sări peste ceardac fără să-l atingă, și din câteva copci se îndreptă spre lizieră. În grabă, fără să ochească, trase în direcția lui. Lupul se rostogoli în fugă, de câteva ori și, șchiopătând, dispăru în inima pădurii cu ceilalți... „L-am nimerit!... ninsoarea o stat, o să-i iau urma!“, își
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
telefon la nici unul dintre numerele pe care i le dădusem. În stradă, ușurarea mea pentru faptul că fusesem pus În libertate făcu loc În curând Îngrijorării pentru Inge. Eram obosit și m-am gândit că aveam probabil nevoie de câteva copci la cap, dar când am făcut cu mâna unui taxi m-am trezit spunându-i șoferului să mă ducă acolo unde Îmi parcase Inge mașina, În Wannsee. În mașină nu era nimic care să-mi ofere vreun indiciu cu privire la unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Sally. Mi-ai spus întotdeauna că nu ai imaginație. Iar scrisoarea de la părintele Bennett nu se pune, știu că o copiezi din The Catholic Judger, care - și asta rămâne între noi pentru moment - este pe punctul să se ducă pe copcă. Îmi pare rău, Sally, nu se va mai întâmpla niciodată. —Mie îmi pare rău, Ashling. Va trebui să renunțăm la tine. — Din cauza unei mici greșeli? Nu-mi vine să cred! Și avea dreptate să nu o creadă. Adevăratul motiv era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
putea controla. Se uita când la Kelvin, când la Dervla. Cu ajutorul câtorva colaboratori liber-profesioniști, spuse Dervla. Tot ce trebuie să facem noi este să prelucrăm comunicate de presă. —E mult mai bine de când The Catholic Judger s-a dus pe copcă, se adresă Dervla Lisei, interpretând greșit îngrijorarea ei. Asta îmi permite să lucrez la altceva joi după-amiaza. —Și sunt publicații lunare sau săptămânale? Dervla și Kelvin se uitară unul la celălalt cu gurile căscate, dar abținându-se să nu izbucnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vânătăi, falca umflată cât roata carului, iar lovitura care m-a scos din joc îmi slăbise șase dinți. Felcerul acela mi-a spus mai târziu că Blanchard avea nasul spart și că i s-au pus douăzeci și șase de copci la arcadele zdrelite. Din perspectiva daunelor provocate adversarului, fusese o remiză. Pete Lukins mi-a adunat câștigurile și am bătut împreună azilurile până când am dat de unul care părea potrivit pentru o ființă omenească - King David Villa, la distanță de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]