855 matches
-
strategie. Acesta este motivul pentru care gestiunea crizei ar trebui să se bazeze pe o teorie relaționala asupra organizațiilor/ companiilor, unde public/-urile (Gilpin 2008: 9) sunt cel mai important element. Această centrare pe publicuri, care poate (re)câștiga legitimitatea corporatistă, are o dublă consecință: * pe de o parte, ca și în semiotica, se atribuie o importanță deosebită subiecților/ participanților interactivi și percepțiilor acestora; * pe de altă parte, mixul identitar ar trebui să cuprindă un alt triunghi axat pe publicuri, mediu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
WHO, numărul deceselor a crescut. Astfel se poate infera faptul că dizolvarea granițelor dintre natură și societate se dovedește a fi cel mai important oponent. ÎI.3.c. Agricolă Internațional un participant semiotic Pentru Wally Olins 32 (2003: 56), identitatea corporatistă înseamnă modul în care "comportamentul și aparentă simbolizează realitatea, subliniind în același timp realitate". În semiotica, comportamentul și aparentă pot fi traduse prin acțiune și simulacru, cele două pietre de temelie ale imaginii corporatiste. Agricolă Internațional 33, o corporație formată
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Wally Olins 32 (2003: 56), identitatea corporatistă înseamnă modul în care "comportamentul și aparentă simbolizează realitatea, subliniind în același timp realitate". În semiotica, comportamentul și aparentă pot fi traduse prin acțiune și simulacru, cele două pietre de temelie ale imaginii corporatiste. Agricolă Internațional 33, o corporație formată din șase companii (Comcereal, Aicbac, Europrod, Conagra, Agriconstruct, Bâc Prinț), a prezentat întotdeauna o dublă identitate: * La nivelul producției, poziționarea pe piată este un indice al imaginii corporatiste (Vos, Schoemaker 2006: 66). Agricolă Internațional
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
două pietre de temelie ale imaginii corporatiste. Agricolă Internațional 33, o corporație formată din șase companii (Comcereal, Aicbac, Europrod, Conagra, Agriconstruct, Bâc Prinț), a prezentat întotdeauna o dublă identitate: * La nivelul producției, poziționarea pe piată este un indice al imaginii corporatiste (Vos, Schoemaker 2006: 66). Agricolă Internațional deține 17% din piață cărnii de pasăre, acoperind atât piața internă, cât și cea externă. Are 3.000 de angajați proprii și 10.000 de angajați de la companiile partenere. Agricolă internațional este un lider
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
națională, companiile private au fost nevoite să-și apere reputația. Studiul de caz pe care il propunem este campania Bio-securizat realizată de Agricolă Internațional și Agenția Tempo Advertising, și în consecință elementele narative prin care compania a (re)construit imaginile corporatiste materiale și mentale. ÎI.3.d.1. Campania Bio-securizat un semn al responsabilității sociale Considerăm că la nivelul de profunzime al oricărei comunicări de criză se află ideea "cetățeanului corporatist" (Oprea 2005: 47), un atribut esențial al responsabilității sociale corporatiste
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
corporatiste materiale și mentale. ÎI.3.d.1. Campania Bio-securizat un semn al responsabilității sociale Considerăm că la nivelul de profunzime al oricărei comunicări de criză se află ideea "cetățeanului corporatist" (Oprea 2005: 47), un atribut esențial al responsabilității sociale corporatiste. Criză gripei aviare este un exemplu clar al comportamentului responsabil (non)social. Starea de dezordine și confuzie generată în România pe parcursul unui an (2005-2006) ar fi trebuit să angajeze toate tipurile de publicuri în procesul de gestiune a unor acțiuni
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a fost metonimic reprezentată de Gheorghe Antochi, presedintele Agricolă Internațional. Desemnarea unei persoane unice ca purtător de cuvânt este, de fapt, primul pas în orice gestiune a crizei. Această strategie s-a dovedit benefică, deoarece a demonstrat simbolul coeziunii autorității corporatiste. Reclamă televizată a fost structurată pe mărturiile angajaților, pe echipamentul de protecție, pe tehnologia modernă biosecurizată de procesare a cărnii de pui, toate acestea fiind un semn indice al implicării sociale în ceea ce privește sănătatea populației. Următorul sistem semiotic care trebuie luat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ale căror reprezentări (non)verbale se vor concentra pe contextualizarea mesajului unei mărci de încredere. Această compoziție este, de fapt, o modalitate de a influența publicurile implicate prin alegerea adecvată a variabilei sursă (președintele companiei drept sursă credibilă a identității corporatiste). Campania de relații publice a fost susținută de o campanie de publicitate cu titlul "Eu răspund!" Reclamă cu durata de un minut a fost construită pe un element narativ principal și pe cinci sub-elemente narative ale căror actori au fost
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de o secvență temporală nonverbală a etapelor din cadrul fluxului de producție a cărnii de pui, semn al unor fapte care pot fi verificate. Alături de poziționare și politici (Vos, Schoemaker 2006: 66), această realitate este un prim indice important al imaginii corporatiste. Imaginile reprezentate dezvolta din punct de vedere vizual durată de viață a păsărilor și habitatul social din fermele Agricolă. Intenția reclamei nu este de a stârni compasiune față de compania ale cărei vânzări pot suferi de pe urma acestei crize, ci, dimpotrivă, de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
consumatorilor) și în regulile de output, prin comportamentul publicului intern (ingineri și lucrători), a cărui experiență a fost transformată în practică discursiva în această campanie de relații publice și publicitate. Astfel, se observă clar importantă modelului bilateral simetric în cadrul identității corporatiste care se modelează în jurul unui pivot central. Toate aceste patru sub-elemente narative sunt piese importante care se îmbină în jocul de puzzle identitar al echipei de experți Agricolă, despre care vorbește președintele companiei în finalul reclamei: "Agricolă Bacău vinde peste
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
nivel microdiscursiv sau de la o narativitate literară sau publică spre un nivel macrodiscursiv, unde se vor descoperi pasiuni (de exemplu, frica în situații de criză reale sau ficționale) și ideologii (practici sociale, van Dijk 2000 gestiunea crizei, reprezentări politice și corporatiste ale acțiunii). Anexe reclamă (2006-2007) fotograf: Mario Testino model: Rachel Weisz reclamă (2006-2007) fotograf: Mario Testino model: Ioan Guffrudd FIG. 1 FIG. 258 FIG. 3 FIG. 4 FIG. 5 FIG. 6 FIG. 7 FIG. 8 FIG. 9 FIG. 10 FIG
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Corporate-Level Marketing. An Anthology, pp. 53-65, New York, Routledge Olins, Wally ([1995] 2003), Noul ghid de identitate Wolff Olins: cum se inițiează și se susține schimbarea prin managementul identității, trad. de Ștefan Liuțe, București, "comunicare.ro" Oprea, Luminița (2005), Responsabilitate socială corporatistă, București, "Tritonic" Palmer, F. R. (1990), Modality and the English Modals, 2nd edition, London and New York, Longman Payne, Michael (1997), A Dictionary of Cultural and Critical Theory, London, Blackwell Pease, Allan ([1981] [1992] 1997), Limbajul trupului, trad. de Alexandra Szabó, București
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a credințelor și judecaților noastre morale sau politice. Potrivit lui Raymond Aaron, frica este "o emoție primară [...] subpolitică" (Robin 2004: 8-9). 31 World Health Organization http://www.who.int/topics/avian influenza/en/ 32 Wally Olins este printre primii susținători ai identității corporatiste drept un element important, de care conducerea unei companii ar trebui să țină cont. Este fost președinte al firmei Wolff Olins, o firmă de consultanță în formarea identității și a brandului, pe care a fondat-o împreună cu Michael Wolff în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
realizarea planului strategic al organizației; funcția de management al relațiilor publice; modelul simetric bidirecțional în practicile de relații publice; potențialul departamentului de comunicare de a folosi modelul simetric bidirecțional și funcția de management pentru eficientizare; implicarea în acțiuni sociale; cultură corporatistă; acceptarea diversității. 37 Cercetarea (http://www.praward.ro/pr-award.html) a cuprins analiza de continut a articolelor publicate în perioada septembrie 2005 ianuarie 2006: interviuri cu jurnaliștii, cu mării clienți ai Agricolă, cu medicii infecționiști și veterinari; consultarea Studiului Național
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu cît a fost larg răspîndită și însoțită de nenumărate inițiative în Europa. În Franța, trebuie menționate Lucrările Cercurilor Catolice ale Muncitorilor, fondate în 1871 de Albert de Mun și René de La Tour du Pin, care a elaborat o teorie corporatistă după modelul corporațiilor din Evul Mediu, și uzina creștină din Val-des-Bois a lui Léon Harmel, care a funcționat ca un model și un punct de referință. În Germania, Monseniorul Ketteler criticase în renumita sa carte Die Arbeiterfrage und das Christentum
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a gîndirii catolice sociale prin corporatism, chiar dacă, mai tîrziu, aceasta s-a detașat de el. Din concepția corporatistă privind mizeria muncitorilor, reținem necesitatea transformării modului de organizare al economiei și societății. Mizeria era rezultatul economiei liberale, și deci au decis s-o critice. Dar și socialismul era respins. Acest dublu refuz a dat naștere unui alt program privind
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
delimitată și datorită căreia războiul nu-și găsea explicația, rădăcinile se unesc pentru a se hrăni din același sol"18. Dar creștin-democrații sînt democrați și se diferențiază de mulți dintre catolicii sociali legitimiști, care visau revenirea la monarhia tradițională și corporatistă: La Tour du Pin a ajuns în cele din urmă la Acțiunea Franceză, iar de Mun n-a acceptat Republica decît pentru a se supune papei și a rămas neîncrezător în ceea ce privește democrația. II Învățămintele anului 1848 Revoluțiile din 1789 și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
istoriei catolicismului german, în timp ce o vastă rețea asociativă se forma în jurul Piusvereine. În general, catolicii germani rămîneau refractari la ideile avansate de Lamennais, preferîndu-le pe cele ale lui Peter Reichensperger, care propusese, în 1840, în La question agraire, o formulă corporatistă, cu un parlament ales pe baze profesionale. Cîțiva ani mai tîrziu, Monseniorul von Ketteler a publicat Die Arbeiterfrage und das Christentum, a cărei importanță am arătat-o deja. În aceeași perioadă au luat ființă, mai întîi în Rhenania, la inițiativa
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
doctrina socială a Bisericii pentru a nu strînge voturile tuturor catolicilor". După război, și după atîtea compromisuri, aceasta și-a pierdut creditul. Astfel, codul de la Malines, cartă a catolicismului social belgian, editat în 1927, refăcut în 1934 într-o manieră corporatistă, a fost reeditat în 1948 fără aceste teorii. Totuși, în funcție de teme și de țări, referința la magisteriul pontifical se face mai mult sau mai puțin amplu. În mod special democrația creștină din Italia a pus în aplicare preceptele Bisericii. Două
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un popor organizat în grupuri intermediare autonome, garante ale pluralismului; el insista asupra autonomiilor regionale, pornind de la o reflecție asupra problemelor din Mezzogiorno, reflecție economică și socială care demonstra o remarcabilă stăpînire a problemelor și limbajului economic, dar fără nostalgii corporatiste. Din convingerile sale democratice, Sturzo a extras o analiză lucidă a fascismului pe care a expus-o mai ales în discursul de la Torino din 1923 și în Italy and fascism. La Torino, el a explicat motivele opoziției lui la "Statul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a manifestat printr-o luptă implacabilă dusă împotriva socialiștilor puternici, a căror insurecție a fost brutal reprimată în iulie 1927 la Viena. Dollfuss, ostil parlamentarismului, pătruns de misiunea Austriei catolice, visa la un stat creștin, autoritar, paternalist, cu o bază corporatistă. În martie 1933, a suspendat Parlamentul, a fondat Frontul Patriotic, destinat să înlocuiască partidele începînd din 1934 și să joace rolul de partid unic după dizolvarea Partidului Social Democrat și a Partidului Creștin-Social. Sprijinindu-se în exterior pe Italia lui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Revoluția națională" din primele luni ale guvernului de la Vichy. Portugalia oferă un alt exemplu realizat în condiții diferite. Ca și în cazul Austriei, exprimarea democrației creștine așa cum era reprezentată de popularism, a fost blocată în Portugalia prin soluția autoritară și corporatistă impusă aici de Antonio de Oliveira Salazar începînd cu 1932. L'Estado Novo, mult timp prezentat de mai multe sectoare ale Bisericii catolice ca un model de Stat creștin, a fost organizat de constituția din 1933. El era fondat pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în Portugalia a avut o semnificație apropiată de aceea definită de Leon al XIII-lea și Pius al X-lea, la începutul secolului: democrația, ca apărătoare a poporului, în cadrul unei societăți puternic influențate de Biserică, este o prelungire organică și corporatistă a parlamentarismului liberal: democrației politice bazate pe partide, regimul îi opunea un program de democrație socială bazată pe reprezentarea corporatistă a grupurilor sociale. În Spania exista un curent creștin-democrat rezultat în urma inițiativelor luate la sfîrșitul secolului al XIX-lea, după
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la începutul secolului: democrația, ca apărătoare a poporului, în cadrul unei societăți puternic influențate de Biserică, este o prelungire organică și corporatistă a parlamentarismului liberal: democrației politice bazate pe partide, regimul îi opunea un program de democrație socială bazată pe reprezentarea corporatistă a grupurilor sociale. În Spania exista un curent creștin-democrat rezultat în urma inițiativelor luate la sfîrșitul secolului al XIX-lea, după apariția enciclicei Rerum novarum, de către părintele Gabriel Palau și canonicul Arboleya pe plan sindical, de părintele Angel Ayala, fondatorul în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Volkspartei. Împreună cu socialiștii și comuniștii, el a constituit un guvern provizoriu și a aderat la proclamația Republicii. Noul partid se baza pe tradiția social-creștină dar, de data aceasta, acorda o atenție deosebită democrației. Totuși, structura sa inițială arăta păstrarea temelor corporatiste în Austria: aderarea nu se făcea în mod direct, ci în special prin trei organizații sociale puternice: Arbeiter und Agestelltenbund, liga muncitorilor și funcționarilor; Bauernbund sau liga agricultorilor, Wirtschaftsbund sau liga economiei, ce cuprindea meșteșugari și întreprinzători. Alte structuri cuprindeau
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]