1,198 matches
-
succese în 95% din cazuri (29). Implanturi intracorticale Denumirea lor mai corectă ar putea fi de implanturi subcorticale. După ridicarea corticalei se amprentează suprafața osoasă descoperită. Implantul se confecționează în laborator din titan și se inseră într-un alt timp. Corticala se reface și acoperă implantul (fig. 1.35 b). În țara noastră, E. Popa a fost primul care a publicat date despre implanturile intracorticale (31). Implanturi intraosoase Implanturile intraosoase sunt cele mai des utilizate în protezarea cu sprijin implantar a
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
33: etapa debutează cu verificarea adaptării machetei chirurgicale, după care se trepanează osul în locul determinat cu ajutorul ghidului chirugical, sub irigare continuă, pentru a asigura continua răcire a osului cu necroza secundară (fig. 1.57). Se începe cu freza de trepanat corticală, sferică, după care se folosește freza subțire de ghidaj, care crează traiectul inițial al viitorului spațiu pentru implant. Odată ajunsă în țesutul osos spongios, freza avansează cu ușurință, oprindu-se în momentul contactului cu osul cortical bazal. Poziția și, mai
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
cu freza de trepanat corticală, sferică, după care se folosește freza subțire de ghidaj, care crează traiectul inițial al viitorului spațiu pentru implant. Odată ajunsă în țesutul osos spongios, freza avansează cu ușurință, oprindu-se în momentul contactului cu osul cortical bazal. Poziția și, mai ales, direcția frezajului în os se va face ținându-se cont de poziția viitoarei construcții protetice. Poziționarea traiectului pentru viitorul implant trebuie să respecte, de asemenea, planul mezio-distal. Se trece apoi la utilizarea frezelor cu dimensiuni
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
introduce implantul (tip implant: ALPHA BIO, SPI 3,75 x 11,5 mm), se spală cu ser fiziologic pentru a îndepărta sfacelele osoase. 6. Se efectuează radio-viziografie de control, care evidențiază inserarea implantului la distanță de elementele anatomice de vecinătate (corticala dinților vecini, pachet vasculo-nervos mentonier, canal mandibular) (fig. 1.58). 7. Se aplică obturatorul (opercul de vindecare) care trebuie să fie poziționat la nivelul corticalei osoase superioare. 8. Se reaplică lamboul muco-periostic și se suturează în poziție normală. 9. Se
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
efectuează radio-viziografie de control, care evidențiază inserarea implantului la distanță de elementele anatomice de vecinătate (corticala dinților vecini, pachet vasculo-nervos mentonier, canal mandibular) (fig. 1.58). 7. Se aplică obturatorul (opercul de vindecare) care trebuie să fie poziționat la nivelul corticalei osoase superioare. 8. Se reaplică lamboul muco-periostic și se suturează în poziție normală. 9. Se prescriu antibiotice și antiinflamatorii pe o perioadă de 5-7 zile. Caz clinic 2 Atrofia și resorbția osoasă marcată atât la nivelul cadranului doi, cât și
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
și atrofie, situație clinică ce nu ar fi putut conduce la un confort al pacientului în situația unei protezări totale clasice (fig. 1.72). Protocolul operator urmărește etapele deja cunoscute, în succesiunea lor logică. Se începe cu freza de trepanat corticală, sferică, urmată de freza subțire de ghidaj, creându-se astfel, traiectul inițial al viitorului spațiu pentru implant (fig. 1.73). Se are în vedere respectarea poziției viitoarei construcții protetice și a planului mezio-distal în vederea poziționării traiectului pentru viitorul implant. Respectarea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
poate însemna prezența unei leziuni situate în capsula externă iar deplasarea lor către înafară pledează pentru prezența unei leziuni la nivelul lui Globus-pallidum-sau în-capsula-internă. RAMURILE COLATERALE ALE A.C.I. 1. Grupul central (irigă hipotalamusul anterior și nuclei centrali); 2. Grupul cortical (grupele frontopolar și frontoparietal intern); Porțiunile distale ale a.pericaloasa și a.calosomargiala sunt fixate de coasa creierului și nu sunt mobilizabile așa cum sunt porțiunile proximale, subfalciforme, ale lor, ce se pot fi deplasate de procese expansive intracraniene ! II. Sistemul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are 3 circumvoluțiuni: o circumvoluțiune ascendentă (câmpurile 3, 1 și 2) și două circumvoluțiuni transverse (P1 și P2), care înglobează proiecția corticală a sensibilității, la care se adaugă câmpurile 5 și 7, cu rol important în analiza și sinteza funcțiilor legate de sensibilitate. Circumvoluțiunea parietală ascendentă și cea frontală ascendentă se unesc în partea lor inferioară, ocolind scizura centrală, și formând operculul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
excitație, care se înregistează sub formă de acufene (vâjâituri, țiuituri, diverse alte zgomote) prin lezarea iritativă a ariei auditive; 1.b. Un deficit auditiv din leziunile unilaterale, determinând, rar, hipoacuzie în urechea de partea opusă. Leziunile bilaterale ale ariilor auditive corticale produse în atteroscleroză sau demente presenile poate duce la pierderea auzului bilateral; 1.c. O surditate auditivă pură, foarte rar întâlnită în leziuni în hemisferul dominant, și manifestată de obicei prin surditate verbală; 1.d. Tulburări afazice, care sunt consecința
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Pe fața internă se află cuneusul, delimitat de scizura perpendiculară internă și scizura calcarină. Inferior se află lobul lingular, unit, în partea sa anterioară, cu circumvoluțiunea hipocampică a lobului temporal. Prin ariile 17, 18 și 19 lobul occipital reprezintă extremitatea corticală a analizatorului vizual. Câmpul 17 are rol în percepția luminoasă elementară (aria striată). Această arie se află pe fundul și pe cele două buze ale scizurii calcarine. Câmpul 18 se află pe fața internă a acestui lob, deasupra și dedesubtul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
maculare (bolnavul vede ca prin țeava de pușcă). 1.4. Hemiacromatopsie (pierderea vederii într-o jumatate a câmpului vizual pentru culoare. 1.5. Cecitatea. După un timp de la instalarea hemianopsiei se instalează cecitatea (pierderea vederii la ambii ochi de origine corticală). Spre deosebire de cecitatea periferică, care poate fi unilaterală, cecitatea corticală are următoarele caracteristici: - Anosognozie vizuală (bolnavul nu recunoaște că este orb, își neagă propria infirmitate!); - Ex.F.O. este normal; - Reflexul fotomotor este păstrat; - Reflexul de clipire la amenințare este abolit; - Reflexul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
4. Hemiacromatopsie (pierderea vederii într-o jumatate a câmpului vizual pentru culoare. 1.5. Cecitatea. După un timp de la instalarea hemianopsiei se instalează cecitatea (pierderea vederii la ambii ochi de origine corticală). Spre deosebire de cecitatea periferică, care poate fi unilaterală, cecitatea corticală are următoarele caracteristici: - Anosognozie vizuală (bolnavul nu recunoaște că este orb, își neagă propria infirmitate!); - Ex.F.O. este normal; - Reflexul fotomotor este păstrat; - Reflexul de clipire la amenințare este abolit; - Reflexul de acomodare-convergentă este abolit; - Halucinațiile vizuale sunt prezente frecvent
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
angiography, Am. J. Neuroradiol., 1981, vol. 2, p. 275-276. 25. Pexman J. H. V., Coates R. K.: Amnesia after femorocerebral angiography, Am. J. Neuroradiol, 1983, vol. 4, p. 979-983. 26. Jackson A., Stewart G., Wood A.: Transient global amnesia and cortical blindness after vertebral angiography: further evidence for the role of arterial spasm, Am. J. Neuroradiol., 1995, vol. 16, p. 955-959. 27. Matsouka A., Shitara T., Okamoto M: Transient deafness with iopamidol following angiography, Acta Oto-Laryngologica, 1994, vol. 514, p. 78-80
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
movement of the leg (monoballismus) during cerebral angiography, Am. J. Neuroradiol, 1995, vol. 16, p. 1942-1945. 29. Komiyama M., Tamura K., Nagata Y: Aneurismal rupture during angiography, Neurosurgery, 1993, vol. 33, p. 798-803. 30. Studdard W., Davis D., Young S: Cortical blindness after cerebral angiography, J. Neurosurg., 1981, vol. 54, p. 240-244. 31. Nornes H., Sorteberg W., Nakstad P.: Haemodinamic aspects of clinical cerebral angiography; concurrent two vessel monitoring using transcranian Doppler ultrasound, Acta Neurochir., 1990, vol. 105, p. 89-97 32
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
contracția acestora; practic, mișcarea, percepută cu ochiul liber, este rezultatul glisării filamentelor de actină printre cele de miozină. Repetarea unui act motor conduce la apariția unor engrame sau secvențe ale actului motor. Acestea vor fi memorate și refolosite la comanda corticală. Mișcările unui adult pot fi recompuse în grupaje sau scheme de mișcare. Aceste scheme se repetă și devin treptat precise și automatizate. Acțiunea motrică este un ansamblu de acte motrice astfel structurate încât realizează un tot unitar în scopul rezolvării
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
structura oaselor, articulațiilor, ligamentelor, mușchilor; structura aparatelor și sistemelor care sunt cointeresate la efort (cardiovascular, respirator etc.); * funcționali și biochimici: nivelul activității funcționale a aparatelor și sistemelor solicitate de către efort; nivelul proceselor biochimice în organe și țesuturi; dinamica proceselor nervoase corticale, care intervin nemijlocit în efort; gradul de adaptare a sistemului nervos vegetativ la efort (instalarea predominenței vagale); realizarea unui sinergism optim participării suportului endocrin în efort. Clasificarea calităților motrice Este cunoscut că nivelul inițial al calităților motrice influențează în mod
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cerebrală. Atunci când se manifestă concentrarea excitației, sistemul nervos central va trimite comenzi foarte precise, determinând un răspuns muscular bine coordonat. Astfel, vor intra in acțiune cele mai eficiente grupe musculare pentru realizarea efortului de forță respectiv. De asemenea, concentrarea inhibiției corticale la nivelul unui centru motor va împiedica răspândirea acesteia la centrii învecinați, evitând astfel relaxarea și a altor grupe musculare, eventual implicate în efortul de forță. * Capacitatea de reglare a funcțiilor vegetative de către sistemul nervos central Eficiența activității motrice este
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
regim de îndemânare - capacitatea individului de a efectua mișcări precis coordonate în condiții de viteză (ex. execuția unui lovituri în tenis). Factorii care condiționează manifestarea vitezei * Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale Așa cum precizam anterior, cu cât frecvența de alternare a proceselor corticale fundamentale (excitația și inhibiția) este mai ridicată, cu atât alternanța contracțiilor și relaxărilor la nivelul grupelor musculare agoniste și antagoniste se va realiza într-un ritm mai rapid (Ardelean, 1991, citat de Stoica, 2000, p. 22), aspect esențial în ceea ce privește viteza
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și din mediul ambiant, analizează informațiile, ia decizia de realizare a acțiunii, proiectează acțiunea în funcție de condiții și declanșează acțiunea. După Sbenghe (1987, p. 289) o mișcare voluntară parcurge, de la concepere la execuție, următoarele etape: 1. Luarea deciziei de mișcare act cortical conștient determinat de solicitările mediului înconjurător. El ajunge la conștiința subiectului prin aferențele senzitivo-senzoriale. 2. Elaborarea actului motor în cortex pornește de la informațiile senzitivo-senzoriale. 3. Punerea în acțiune a sistemelor piramidale și extrapiramidale, sisteme ce au rol în transportul comenzii
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mișcare se utilizează învățarea din greșeli, pornind de la “încercări și erori”, pe care individul le corectează prin repetări. Schema de mișcare va fi memorată sub formă de engrame, ce reprezintă secvențe ale unui program motor, memorizate și reutilizate la solicitarea corticală (Sbenghe, 1987). Cu cât engramele sunt mai bine fixate, cu atât activitățile musculare capătă viteză de execuție, intensitate și complexitate. Mișcarea voluntară este constituită prin selectarea și combinarea engramelor memorate. Acestea, după ce au fost memorizate, se pot repeta fără controlul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
-și îmbogățească zestrea motrică. Experiența pe care a deprins-o în timpul vârstei precedente, îi dă încredere în mijloacele practice de folosire pentru a-și atinge scopurile. Energia obținută în mișcare nu este impulsivă, ea fiind începutul de organizare al controlului cortical. Un rol important în mișcare îl are ajutorul dat de familie, care va propune un anumit număr de restricții, dar și de gesturi permise. Mijlocul principal prin care se urmărește formarea unor deprinderi de mișcare este jocul de mișcare, deoarece
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
vârstei preșcolare, programul temporal al desfășurării evenimentelor va putea deveni conștient, ca urmare a dezvoltării percepției temporale. 2.1.5. Percepția temporală și memoria imediată Percepția temporală, posibilă între 3 și 6 ani, implică analiza informației sonore la nivelul analizatorilor corticali și solicită punerea în joc a unei forme de atenție selectivă. După Fraisse “percepția timpului este reprezentată de percepția succesorului unitar”. Intervalul este perceput ca un tot cu 2 limite, corespunzând “prezentului psihologic” sau memoriei imediate. Această formă de percepere
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
situații haotice de energie difuză. Este ceea ce se poate observa în instabilitatea psihomotrică sau în sindromul hiperkinetic. În acest caz funcția de reglare are un rol eficient. Totul are loc ca și cum informația senzorială nu ar putea fi analizată la nivel cortical, pe măsură ce reacția motrică reflexă și declanșează în maniera explozivă și necontrolată. Un sistem de control permite cantității de energie să rămână îndeajuns de stabilă și să fie orientată în vederea ajustărilor menținerii echilibrului homeostatic. 2.3.4.Componenta energetică și cognitivitatea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și să fie orientată în vederea ajustărilor menținerii echilibrului homeostatic. 2.3.4.Componenta energetică și cognitivitatea Sistemul de control Pentru a duce nivelul energetic deasupra nivelului critic și pentru a-l modula în vederea reglării, trebuie făcut apel la o funcție corticală de control. Lucrările lui Thines și Magoun, reluate de Hugelin și Bonvallet au pus în evidență activitatea unui circuit buclat reticulocortico reticular care permite cortexului să frâneze activitatea reticulată. Educarea și antrenamentul sunt susceptibile, între anumite limite, de întărire a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
control. Lucrările lui Thines și Magoun, reluate de Hugelin și Bonvallet au pus în evidență activitatea unui circuit buclat reticulocortico reticular care permite cortexului să frâneze activitatea reticulată. Educarea și antrenamentul sunt susceptibile, între anumite limite, de întărire a sistemului cortical difuz și de reglare a funcționării sistemului reticulat de care depinde nivelul de activitate al organismului. Interesul în antrenamentul de control tonic este un aspect al muncii psihomotoare. Unii autori vorbesc în acest sens de educarea tonusului mental și al
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]