648 matches
-
rămas cu o amintire frumoasă, plăcută despre dragostea pierdută, gândurile sale îndreptate spre trecut țin acum locul chinului istovitor de a se vedea deposedat de clipele de maximă intensitate a trăirii dragostei de altădată. „Primele cuvinte ale Decameronului sunt <<Umana cosa è aver compassione degli afflitti>>114. Alegerea acestor cuvinte în incipitul cărții nu poate fi arbitrară; sugerează, simplu și explicit, că lumea descrisă este una care stă sub semnul omenescului și că valorile acceptate sunt, de asemenea, cele umane.”115
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-l propusese, poziționând-o la sfârșitul colecției sale de povestiri. Attilio Momigliano, pe de altă parte, o consideră o istorisire a prostiei și a brutalității, fiind astfel de acord cu personajul Dioneo, care o prefațează definind atitudinea soțului drept „non cosa magnifica ma una matta bestialità”811. Naratorul italian arată că membrii brigatei au discutat pro și contra pe marginea acestei istorisiri, părerile lor fiind împărțite, ca și cele ale criticilor literari. Nu putem decide clar dacă Grizilda este o sfântă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rămas cu o amintire frumoasă, plăcută despre dragostea pierdută, gândurile sale îndreptate spre trecut țin acum locul chinului istovitor de a se vedea deposedat de clipele de maximă intensitate a trăirii dragostei de altădată. „Primele cuvinte ale Decameronului sunt <<Umana cosa è aver compassione degli afflitti>>114. Alegerea acestor cuvinte în incipitul cărții nu poate fi arbitrară; sugerează, simplu și explicit, că lumea descrisă este una care stă sub semnul omenescului și că valorile acceptate sunt, de asemenea, cele umane.”115
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-l propusese, poziționând-o la sfârșitul colecției sale de povestiri. Attilio Momigliano, pe de altă parte, o consideră o istorisire a prostiei și a brutalității, fiind astfel de acord cu personajul Dioneo, care o prefațează definind atitudinea soțului drept „non cosa magnifica ma una matta bestialità”811. Naratorul italian arată că membrii brigatei au discutat pro și contra pe marginea acestei istorisiri, părerile lor fiind împărțite, ca și cele ale criticilor literari. Nu putem decide clar dacă Grizilda este o sfântă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de "o mie de ani" prin "o mie de locuri". Proliferează calificativul mare, echivalent al ne-mai-întâlnitului, de unde o frenezie vizuală explozivă. E modul poetului de a reproiecta lucrurile la scară fantastică. Într-o astfel de orchestrare simbolică, lumea devine una cosa mentale; vizionarul practică un limbaj de simultaneități unificând realul cu fabulosul. Reactivează astfel pulsiuni din retorica clasică și nuanțe tonale expresionistice. Antinomiile se țin lanț; în "marea Distilerie" a cuvintelor poți sesiza "o tăcere țiuitoare" ori "tunetul liniștii". Navigatorul printre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Jianu"36. Din această greșeală, Augustin Z. N. Pop a căzut apoi în alta, mai mare, cînd a afirmat că "Lotul (a se citi moșia lui Eminovici) de la Ipotești fusese cum se știe arendat lui A. Jianu, care ocupase și cosa de acolo"37. Iar în altă "contribuție documentară" fără document, tot Augustin Z. N. Pop ne spune că "parcela și casa din Ipotești a fost arendată doctorului Jianu între 1849 și 1851"38. Ce valoare științifică pot avea aceste afirmații
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de bună practică în domeniu; coordonarea activității de cercetare științifică fundamentală și aplicativă; protejarea și consolidarea statutului psihologului în Ministerul Administrației și Internelor. • Cadrul metodologic 1) Alcătuirea standardelor ocupaționale În anul 2002, sub coordonarea Consiliului pentru Acreditare și Standarde Ocupaționale (COSA) a început activitatea de realizare a standardelor pentru funcțiile de intrare în MAI, acestea fiind foarte utile în elaborarea de condiții și criterii de selecție particularizate pentru principalele profesii și ocupații specifice domeniului ordinii și securității publice. A devenit astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Personajul malefic din românul lui Sábato, Despre eroi și morminte, alter ego al scriitorului. 28 Sábato folosește un cuvânt care ar avea o traducere greoaie în română, si anume: "cosificación del hombre", în traducere liberă, transformarea omului în lucru material: "cosa" înseamnă în spaniolă "ceva", dar înseamnă și "lucru". 29 Ed. Univers, București, 1999, p. 12. 30 Emil Cioran, Tratat de descompunere, p. 176. 31 Nelly Martínez, Antología Ernesto Sábato, Ed. Librería del colegio, Buenos Aires, Barcelona, p. 35. 32 Ángela Dellepiane
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Juventud, Ș.A., Provença 101, Barcelona, 2000, p. 22. În spaniolă: "¡Válame, Dios, en qué me he metido! (...) Ya no sé lo que decía, que me he divertido mucho, y, en acordándome de mí, se me quiebran las alas pară decir cosa buena". 15 Idem. 16 Santa Teresa, ibid., p. 6: "Vivo sin vivir en mí / Y tan altă vida espero / Que muero porque no muero". 17 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, p. 196. 18 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, p. 197
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
politice, artistice. În 1947 Pasolini s-a înscris în Partidul Comunist Italian, nu fără să fi defășurat o activitate de militant, parțial reflectată în versurile funebre și baroce din "L'usignolo della chiesa cattolica" (1958) sau în romanul "Sognando una cosa" (1962), o idilică evocare a luptelor țăranilor friulani (mama autorului având această obârșie). Tot din acești ani sunt povestirile autobiografice "Acte impure" și "Amado mio", editate postum (1982). În 1949, acuzat de corupere de minori, Pasolini este dat afară din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
terrori io vigilava, / sospirando îl mattin. (vv. 50-55) În queste sale antiche, / al chiaror delle nevi, intorno a queste / ampie finestre sibilando al vento, / rimbombaro i sollazzi e le festose / mie voci al tempo che l'acerbo, indegno / mistero delle cose a noi și mostră / pien di dolcezza; (vv. 67-73) Canto notturno di un pastore errante dell'Asia: Vecchierel bianco, infermo, / mezzo vestito e scalzo, / con gravissimo fascio în șu le spalle, / per montagna e per valle, / per sassi acuți, ed
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anzi l'alba dești. I morți: Gazzelle alle fonti bevevano, / vento a frugare ginepri / e râmi ad alzare le stelle? Mai ți vinse notte così chiara: Era Iddio allora timore di chiusa stanza / dove un morto posa, / centro d'ogni cosa, / del sereno e del vento del mare e della nube. Vicolo: una rete di sole che și smaglia / șui tuoi muri ch'erano a seră / un dondolìo di lampade / dalle botteghe tarde / piene di vento e di tristezza. Avidamente allargo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poi che perir gl'inganni e îl sogno / della mia fanciullezza. Ogni più lieto / giorno di nostră età primo s'invola. / Sottentra îl morbo, e la vecchiezza, e l'ombra / della gelida morte. (vv. 58-68) Îl Sogno: Ahi ahi, che cosa è questa / che morte s'addimanda? Oggi per prova / intenderlo potessi, e îl capo inerme / agli atroci del fâțo odii sottrarre. Or se di pianto îl ciglio, / soggiunsi, e di pallor velato îl viso / per la tua dipartita, e se
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
disse, Elvira, Elvira mia! (vv. 77-81) Deh quanto, Elvira, / quanto debbo alla morte! Ascoso innanzi / non ți fu l'amor mio per alcun tempo; / non a te, non altrui; che non și cela / vero amore alla terra. (vv. 85-89) Due cose belle ha îl mondo: / amore e morte. All'una îl ciel mi guida / în sul fior dell'età; nell'altro, assai / fortunato mi tengo. Ah, se una volta, / solo una volta îl lungo amor quieto / e pago avessi tu, foră
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
gli anni, abbandonato, occulto, / senz'amor, senza vită; (vv. 25-39) La quiete dopo la tempesta: Sì dolce, sì gradita / quand'è, com'or, la vită? / quando con tanto amore / l'uomo a' suoi studi intende? / o torna all'opre? o cosa nova imprende? / quando de' mâli suoi men și ricorda? / Piacer figlio d'affanno; / gioia vâna, ch'è frutto / del passato timore, onde și scosse / e paventò la morte / chi la vită abborria; (vv. 26-36) Amore e morte: Fratelli, a un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ricorda? / Piacer figlio d'affanno; / gioia vâna, ch'è frutto / del passato timore, onde și scosse / e paventò la morte / chi la vită abborria; (vv. 26-36) Amore e morte: Fratelli, a un tempo stesso, Amore e Morte / ingenerò la sorte. / Cose quaggiù sì belle / altre îl mondo non ha, non han le stelle. / Nasce dall'uno îl bene, / nasce îl piacer maggiore / che per lo măr dell'essere și trova; / l'altra ogni gran dolore, / ogni gran male annulla. / Bellissima fanciulla
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
immagini / la stâncă fantasia; (vv. 25-30) Le Ricordanze: În queste sale antiche, / al chiaror delle nevi, intorno a queste / ampie finestre sibilando îl vento, / rimbombaro i sollazzi e le festose / mie voci al tempo che l'acerbo, indegno / mistero delle cose a noi și mostră / pien di dolcezza; (vv. 67-73) Ahi, mă qualvolta / a voi ripenso, o mie speranze antiche, / ed a quel caro immaginar mio primo; (vv. 87-89) Ahi Nerina! În cor mi regna / l'antico amor. Se a feste
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
senso del reale, e ci porta, ancoră più decisamente, a quei poeți veristici la cui vocazione tematico-stilistica è sensibilmente condizionata da una creatività tutta risonanze auditive e musicali. I riecheggiamenti leopardiani sono i primi a rivelare questa particolare attenzione alle cose concrete, collocate nell'alone fantastico dell'evocazione: vedi quel gettarmi a terra (Mai ți vinse notte così chiara), che richiama, con un ricalco sensibilissimo, e qui per terra mi getto della Seră del dì di festa; oppure îl telaio batteva
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tradizione del Decadentismo malato, sibbene quella ben più sana e producente, di origine anche romantică, che, come é stato recentemente notato per îl Pascoli, raccoglie e accorda lungo tutto l'Ottocento șino ai primi anni del Novecento (...) l'attenzione alle cose concrete e precise e insieme la capacità di evocarle musicalmente, Pietro Mazzamuto, op. cît., p. 44. 8 Rosario Castelli, "Quasimodo e îl sentimento della solitudine", Nell'antico linguaggio altri segni, Salvatore Quasimodo poeta e critico, îngrijit de Giorgio Baroni, XXI
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Riccardo Bacchelli, Leopardi e Manzoni, commenti letterari, Mondadori, Milano, 1960. 102 Segio Solmi, op. cît., p. 135. 103 Renzo Negri, op. cît., pp. 109, 112. 104 Segio Solmi, op. cît., p. 130. 105 Nella poesia di Leopardi c'è qualche cosa di fondamentale che io chiamerei îl colore della terra e che conduce, più che ad agevoli definizioni retoriche, a fantasticare di lontananze originarie. La conoscenza di lui ci è ostacolata dal fatto che non possiamo collocarlo, se non parzialmente, în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a nome mio. Ți accoglierà a braccia aperte. Astfel va fi primit Quasimodo la 'Circoli'. La rândul său, Angelo Barile îi răspundea lui Quasimodo în 27 martie 1931: Mi faccio una gioia di conoscerLa e di discorrere con Lei della cosa che sopra tutto ci interessa e ci occupa. Ella să già quanta ripercussione abbiano în me alcune delle Sue musiche în Eugenio Montale, Lettere a Quasimodo, introducere de Sebastiano Grasso, Bompiani, Milano, 1981. Cfr. 'Campo di Marte' Trent'anni dopo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
l'aria che spira per me non è buona; così vuole Ungaretti che ci ha trasportati tutti nella sua orbită. Pugliatti-Quasimodo, op. cît., p. 47. 139 Ungaretti è arrabbiatissimo con Oboè sommerso che ritiene la traduzione di Îl porto sepolto. Cose da pazzi! Idem, p. 48. 140 Le tue poesie dell'Italia ('Italia letteraria', ÎI, 28 decembrie 1930: Autunno, Alla notte, Riposo dell'erba) avevano qualcosa di ungarettiano, che è stato assai notato. Senza che una sola parolă sapesse di imitazione
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poesie dell'Italia ('Italia letteraria', ÎI, 28 decembrie 1930: Autunno, Alla notte, Riposo dell'erba) avevano qualcosa di ungarettiano, che è stato assai notato. Senza che una sola parolă sapesse di imitazione, c'era qualcosa che richiamava alla memoria le cose migliori del Porto sepolto; una affinità profonda di "posizione". (...) I rimedi? Nessuno: scrivi come senti, mă non pubblicare în riviste che le cose tue più autonome. În un libro può darsi che certe impressioni svaniscano; în Acque e terre solo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
notato. Senza che una sola parolă sapesse di imitazione, c'era qualcosa che richiamava alla memoria le cose migliori del Porto sepolto; una affinità profonda di "posizione". (...) I rimedi? Nessuno: scrivi come senti, mă non pubblicare în riviste che le cose tue più autonome. În un libro può darsi che certe impressioni svaniscano; în Acque e terre solo due o tre cenni fugaci m'hanno fatto pensare a Ungaretti, tanto che io non ho voluto rilevare îl fatto, Eugenio Montale, op.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Achille Loria și Nietzsche. 209 Io potrò sempre supporre che un cattivo genio (...) abbia adoperato tutta la sua capacità a ingannarmi; e penserò che îl cielo, la terra, l'aria, i colori, le figure, i suoni e tutte le altre cose esteriori non siano che illusioni e fantasmagorie di cui egli și è servito per tendere reti alla mia credulità, René Descartes apud Salvatore Quasimodo, 1967, op. cît., p. 103. 210 Quasimodo-La Pira, op. cît., p. 173. Citatul este preluat dintr-
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]