565 matches
-
pentru prima dată focul pe pământ. IARBA FIARELOR Toată lumea auzise de iarba fiarelor, Însă nimeni nu o găsise vreodată. Toți oamenii din aceea țară știa că iarba fiarelor poate deschide orice lacăt. Unii flăcăi povesteau că atunci când au fost la cosit, neștiind căn iarba mare până la brâu crescuseră și câteva fire de iarba fiarelor, au rămas fără coasă: când să mai tragă o brazdă, li s-a rupt coasa În iarbă. Grăjdarii de la curtea Împărătească au dus armăsarii la păscut și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pentru a munci în ferme eco nu doar pentru că în țările lor nu mai au asemenea exploatații agricole, ci și pentru a lua un contact mai bun cu specificul cultural al țării noastre. Pentru munca prestată, inclusiv smuls de buruieni, cosit sau cules de plante medicinale, turiștii nu sunt plătiți, dar primesc masă și găzduire gratuită, relatează Digi 24. Este și cazul a doi studenți din Franța, care au părăsit pentru două săptămâni forfota Lyonului pentru munca eco de la ferma din
Turiștii străini în România, fericiți că smulg buruieni și cosesc by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63844_a_65169]
-
păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia este aceea că aproape toți termenii de origine autohtonă (sau traco-dacă) nu depășesc, prin conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație specială dacă termenii din această categorie sunt raportați
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
târfa aceea de neam nobil, care, de la Ravena sau de cine știe unde, stârnise totul. Se gândea, în schimb, cu îngrijorare, la gospodăria sa: la grăpatul câmpului de grâu din care trebuise să se oprească, la scroafa ce stătea să fete, la cositul, uscatul și strânsul fânului, ce avea să înceapă curând. Un lup urlă de undeva, dintre munți, un altul îi răspunse imediat, ca un ecou. Răsucindu-se sub învelitoarea de lână, Odolgan căscă și trase un vânt zgomotos. Zilele erau deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
combaterea foametei, epidemiilor, organizarea transporturilor, aprovizionărilor, dar și îmbunătățirea asistenței sociale’. În ciuda unor condiții grele, armata română se refăcea. Nicolae Iorga, referindu-se la acest aspect, nota: ,,Încetul cu încetul neasemănata putere de refacere a acestui neam, de atâtea ori cosit și călcat în picioare, începea să se manifeste. Înainte de a se ridica această iarnă aspră, fără pereche, care parcă voia să ne ție nesfârșit supt tristul ei giulgiu, semnele de încredere apărură, fără ca, din Apusul de care ne legaserăm, să
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
familia mea era destul de grea, mai ales că numai noi ne ocupam de lapte. La prânz dormeam, la 14.00 ne trezeam și mergeam să cosim iarba, la 19:00 ne întorceam acasă. Până atunci ugerele deja erau pline. Și cositul era destul de dificil. Iarba cosită vara, o puneam la uscat pentru iarnă. Fânul îl puneam în casă, în camerele noastre, ca să se usuce. În paralel, mă duceam și la școală. Îmi era foarte greu, dar nu am lipsit nici o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
înlocuită prin presare fără legarea baloturilor; renunțarea la nivelatul anual de întreținere a solului, prin folosirea cultivatoarelor și grapelor cu discuri cu bară de nivelare); - înlocuirea unor lucrări cu altele care necesită un consum mai mic de energie (ex. înlocuirea cositului și a greblatului plantelor furajere, prin folosirea vindroverului cu lățime mare de lucru);reducerea volumului unor lucrări care pretind un consum mare de energie, fără a elimina lucrarea respectivă (ex. reducerea adâncimii arăturii pentru însămânțarea cerealelor păioase cu 3 cm
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
ea se poartă cu mine-acum cam urât.” Și-a mai prins băiețelul ceva să își mai spună: că răzbunarea la nimic nu-i bună. „Hrana” lui Ghițulică Toată lumea are, astăzi, multă treabă: tata și bunicul s-au dus, dis-de-dimineață, la cosit, iar mama și bunica sunt plecate la oraș, după cumpărături, căci, acum, după ce au făcut curățenie în casă, vor să schimbe perdelele, să mai ia niște pături, să cumpere niște carpete, un covor (în locul celui vechi și cam uzat) și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
o fi făcut foame... Care noi? Eu și surioara mea, că noi am rămas ai casei în ogradă. Așa!? Face nenea Gheorghe și-l privește cu luare-aminte. Dar ceilalți unde-s? Cu treburi, fiecare. Bunicul și tăticul sunt duși la cosit, iar mămica și bunica sunt la oraș. Și, ce i-ați dat purcelului de mâncare? mai vrea să știe nenea Gheorghe. Între timp, el și băiețelul au sosit în ograda bunicului și, acum, se află chiar lângă cotețul lui Ghițulică
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
se păstrează încă, putem menționa: ocupațiile, meșteșugurile, instalațiile tehnice, arhitectura construcțiilor, obiceiurile, portul și cântecele tradiționale. 1. Ocupațiile sunt atractive prin modul lor de practicare, ustensilele folosite și prin simplitatea executării lor. Interesul turiștilor este dat, adesea, de următoarele activități: - cositul fânului, adunatul și realizarea căpițelor; - creșterea animalelor, inclusiv activități legate de hrănire, muls, îngrijit etc.; - pescuitul, ca sursă de procurare a hranei, întrebuințând o gama largă de tehnici și unelte (undița, năvodul);albinăritul, ocupație specifică populației de pe acest teritoriu, încă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
-i fi afectată verticalitatea. Peste ani, când avea să fie gospodar la el acasă, om cu familie și copii, prin 1941 - 1944, cănd Antonescu cerea disciplină, Întorsul miriștilor În fiecare toamnă, iar plecatul la câmp, la culesul fasolei, a florii-soarelui, cositul nutrețurilor și transportul acestora erau legate de prezență plugului, cotigei și tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei”, formate din autoritățile primăriei, ai jandarmeriei locale, suplinite cu premilitarii Înarmați, tată, desi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acra, si o fiertura de arpacaș ori un fel de ghiveci călugăresc constând din cartofi, varză și gulii, fără un strop de ulei ori de grăsime; vară ni se dădea, aproape În fiecare zi, spanac. (Spanacul era adus În camioane, cosit cine stie de unde și introdus direct În cazane, fără a mai fi spălat. Când eram „hrăniți” cu spanac, era mare Înghesuiala a delegaților trimiși de brigadieri să ia mâncarea În niște ciubere speciale; toți voiau să ia mâncarea din partea de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mașină denumită Cotton Gin. A fost atunci o perioadă de mici descoperiri și invenții care au dat un imens impuls vieții. La 1831, Cyrus Mc. Cormick a venit cu secerătoarea, la 1846, prima mașină de cusut, s-a extins apoi cositul cu coasa, apoi o mică mașină pentru fabricat lumânări, iar Benjamin Franklin în 1742 a venit cu prima sobă de gătit - încălzit. Țăranii noștri, ca și cei din Balcani, găteau pe la 1935-1940 încă pe pirostrii, ghemuiți jos, depunând o muncă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
LUMINIȚA SĂNDULACHE COSITUL De la poala pădurii și până la cimitirul din sat, câmpul se întinde neted, cu iarba deasa unduind mătăsoasa în bătaia vîntului. Soarele arde puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci, încinși cu un chimir lat de piele. Brațele lui erau groase ca niște trunchiuri. Era cam stângaci la treburi, dar la cosit era fruntaș. Lama și mânerul cotit al coasei păreau jucării în mâinile lui. Coșea întotdeauna cu mișcări ample, într-un ritm egal care-i dădeau forță princiara a meșteșugului bine făcut. Nicolae, vecinul lui, purta pantaloni negri, roși în genunchi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-se”. Curând își făcură solemn cruce, mulțumind lui Dumnezeu pentru bucățele oferite și se grupară în două echipe, una de-o parte a fâneții, cealaltă de partea opusă, pentru a putea clădi căpițele înaintând din ambele direcții. Lui moș Gheorghe, cositul i se pare cel mai frumos lucru din lume. Îi place să simtă mirosul fanului cosit, să audă coasă fâsâind prin fâneața înaltă, să adune brazdele ușurele cu grebla mare de lemn, dar mai ales îi place să înalte căpițele
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
palmele lui nu mai sunt destul de puternice ca să aducă fan prea mult. Până la următoarea capita, potrivește fânul în furca, cântărindu-l cu grijă, curățându-l ușor de scaieți. Îi place muncă la câmp, îi plac durerile de sale din urmă cositului, ele fac parte din ritualul acestuia și îi place mai ales somnul din acea noapte, care vine imediat, afundându-l în vise. E pământul lui, moștenit din moși-strămoși și i se pare firesc să-l muncească cu dragoste. Când ajunge
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
paznicilor tari. De două ori a fost chemată, în aceste expediții, și Vidra, cățelușa, într-ajutor, ca să găsească țapul cât după urmă de sânge, cât după putoarea pe care o lasă ca un fum subțire în urma sa. A fost de cosit fân, de săpat crumpene, de dres împrejmuiri. Nana Floarea l-a lăsat în voia lui pe Culi, în vara aceea. S-a fost el și la Sebeș, să vândă pieile de lup și de jder; s-a întors și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
65 de ani! - Puiule, la bătrânețe mersul pe jos e sănătate curată! Îți aduci aminte când participam pe timpuri la DACIADĂ? Ei, vei alerga, vei mărșălui, că altă treabă nu ai de făcut în oraș. Nu prășit, nu secerat, nu cosit!... - Da, Mami, îmi aduc aminte și de DACIADĂ și CÂNTARIADA ROMÂNIEI și de statul la coadă pentru lapte, pâine, carne și de munca voluntară pe care o făceam duminica la întreținerea culturilor și recoltarea lor toamna pe la ceapeuri și iaseuri
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sărăcie, a teamă și a odecolon. Babulea le Închidea În sipet. Încetul cu Încetul, mirosul se răspândea În toată casa și, odată cu el, și groaza de Siberia. Dincolo de graniță, rareori se zărea țipenie de om. Câteva pufoaice veneau la vremea cositului, coseau iarba dintre cele două fâșii și apoi dispăreau. Niciodată nu răzbătea de acolo nici un glas. Oamenii păreau muți, iar coasa ce foșnea prin iarbă nu se auzea nici ea, de parcă tăișul ei ar fi fost Învelit În cârpe. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zice Domnul, Dumnezeul oștirilor, un neam, care vă va asupri de la intrarea Hamatului pînă la pîrîul pustiei." $7 1. Domnul Dumnezeu mi-a trimis vedenia aceasta. Iată, făcea niște lăcuste, în clipa cînd începea să crească otava; era otava după cositul împăratului. 2. Și după ce au mîncat ele cu desăvîrșire toată iarba din țară, am zis: "Doamne Dumnezeule, iartă! Cum ar putea să stea Iacov în picioare? Căci este așa de slab!" 3. Atunci Domnul S-a căit de lucrul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
de grădină, de tot-tot, de semănat legume și flori, de plivit, cules, cosit, toamna de fructe, la vie mai aducem noi câte o grupă de studenți, se bucură și ei, săracii!!! Unde trebuie, plătim noi oameni să te ajute la cosit, de încărcat, tractor, dacă trebuie. Plătim tot. Numai să ai grijă. Să răspunzi de grădină. Nu-mi plac paraginile. Vezi că eu am grijă de pergolă, de cuptor, de casă. De tot ce e dincoace de gard. Dar acolo, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
liniște, fără un suspin, doar șiruri de lacrimi se scurg continuu. Acolo am murit amândoi... Au înnebunit copacii, își spune el și închide ochii... Se uită iar spre grădină, uite că Neli ar trebui să aducă din nou oameni la cosit lucerna, să fie cosită iar, e cald, ce vreme ciudată! Și Tina?, bărbatul se simte strivit deodată, îl înghite pământul, mesajul ăla: mătură după tine și așteaptă 30 de zile... hâmmm, nu s-a născut femeia care să mă supună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
frică! Cum și pensia-i... puțină, Normal, merg la una...mică! LEGAȚI CU...LANȚUL! Mulți nu putem pleca din țară! Și de plecăm, ne-ntoarce iară Legea! Legea de a fi legați, Cu lanțul...Munților Carpați! TOATE...COASTELE Muncind, la cosit pe coastă, O durere are-n coastă, Dar pe cea din a sa coastă O doare în cot de-o coastă Sau de alta! Ce nevastă! BARONI LOCALI Vântu-acesta i...vânt turbat, Bate-așa cum vor străinii! Bun! Petale-a
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
întrebe dacă mâine ai nevoie să ne ajute la secerat>. <Păi, una-i să întrebe și alta-i s-o ia la sănătoasa când mă vede sosind la poartă!> <Ei. Se grăbea, că îl aștepta popa să-l ajute la cosit iarba din țintirim>. <Acuma, spre noapte?> <Apoi când, dacă popa n-o avut vreme până acuma?>... Păi, nici cu popa nu-i treaba curată! Doamne iartă-mă! Nuuu! Îi spovedește nevasta nu știu de câte ori pe săptămână! La două-trei zile o dată
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]