7,769 matches
-
ce Omul descoperi energia ascunsă în sămînța de bază, - forța nucleară. Pură virtualitate genetică: cei din secolele următoare ale mileniului sînt încă plasma în suspensie, în devenire a Speciei, generațiile viitoare încă nenăscute plutind încă în stare potențială în Oceanul cosmic, cum auzea Nichita... nenăscuții cîini pe nenăscuții oameni cum îi latră... Se vor mai naște un Dante?... Un Leonardo da Vinci?... O divină Comedie și o Comedie umană...?... Va mai striga cineva Libertate!... Va mai avea aceasta, în 2891, un
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
Este vorba de un fel de interțipăt, victimele comunicând prin urletul de durere pe care și-l împărtășesc. Unii supliciați sunt mai marcați de țipetele altora (care le intră în carne, în mod amplificat și hiperbolizat, proiectate, parcă, la nivel cosmic), decât de propriile lor urlete de durere. Torționarii păcălesc, uneori, victimele cu țipetele false ale rudelor acestora: există, de altfel, o întreagă tehnică a țipătului înregistrat pe bandă, care trebuie să fragilizeze victima și să o îngenuncheze. Din fericire, majoritatea
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
construit întreaga expoziție: Fînul. Scos din realitatea sa peisagistică și din funcția sa strict furajeră, el este un fel de substanță vitală pentru un ritm existențial nesfîrșit, un flux energetic și moral în funcție de care o comunitate utopică își reglează respirația cosmică și-și fixează ritmurile ceremoniale. Fînul este, așadar, pentru Gheorghe Ilea, un furaj cvasi-mistic prin care el își alimentează reveriile și prin care se convinge pe sine însuși că visul are consistența realității tangibile. Și, în sfîrșit, cel de-al
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
Ce e mioriticul? O anume atitudine metafizică în fața morții, care își găsește expresia tocmai în balada Mioriței. Moartea este privită ca mireasă a lumii, moartea este o nuntă... În Miorița, numai cadrul este baladesc, dar acest cadru închide o poemă cosmică, în centrul căreia stă moartea. Moartea e cântată melancolic-extatic, e acceptată, cu încredere și dăruire, încărcată de sentimentul destinului". Autocitarea și sublinierile îi aparțin lui Blaga, iritat că un "străin" infatuat intră sfidător tocmai în panteonul celor mai originale idei
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
fusese făcut, producând celui ofensat o tulburare nemeritată (atacul la persoană nu e în nici o împrejurare justificat). Oțioasa problemă a priorităților este iarăși reluată, cu o obstinație inutilă. Dan Botta ține la faptul că "solidaritatea sufletului cu spațiul" și "funcția cosmică a destinului uman" în Miorița ar fi ideile sale - numai ale sale. Am arătat că prima e clar de sorginte spengleriană, iar a doua mi se pare de domeniul locurilor comune. La interpretarea baladei Toma Alimoș, există o vagă apropiere
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
ridicol, în ceea ce are mai interesant ar fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaș crede că numai ideile sale au făcut din Spațiul mioritic un mit, și anume: "sentimentul participării la viața frenetică a spațiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", așa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre muzică, publicat inițial în "Gândirea", în intervalul octombrie 1934-mai 1935. Dan Botta pretinde că a relevat primul în Miorița "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul". Solidaritatea culturii cu spațiul e un
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
mai departe pe "viziunea mistică a frumuseții românești", pe nunta sacramentală din Miorița, pe "identitatea orphică - deci originar-thracică, dintre Unduire și Moarte, dintre Dionysos și Hades" ca idei ale sale, acuzându-l pe Blaga că era incapabil "să intuiască funcția cosmică a destinului uman", deși, dimpotrivă, o dovedise cu asupra de măsură nu numai în filosofia sa, dar și în poezia și teatrul său. E adevărat că acestea ieșeau din discuție, când pe Dan Botta îl persecuta numai ceea ce el numea
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
sori,/ Să văd pietrificarea cum se mișcă,/ negura cum se face blondă,/ Carnea seniorală,/ Inima o sondă/ înrădăcinată în ceea ce fără sfîrșit mi-e începutul" (O, farmece). Purtînd sigiliul Creatorului a tuturor celor ce ființează, id est reflexul mirabilului centru cosmic, eul este celest în solitudinea lui imortală, rod al imortalității divine: "Iată plîngînd înlăuntrul ce nu moare./ Inatacabil puzderie a ființelor celeste/ Vin să-l înhațe în paradisiaca veste./ Singurătatea lui nepieritoare" (Iată plîngînd înlăuntrul). După cum revărsarea proteică a aceluiași
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
a creat o regie relativ cursivă, dar nu imbatabilă; la nivel scenic drama se petrece în spațiul cuprins între două registre paralele care evidențiază relațiile dintre personaje, relații proiectate într-o quasi-actualitate, cea a anilor �60 ai secolului trecut. Dimensiunea cosmică a luptei lui Oedipe cu destinul, a relației cu Sfinxul este demitizată și coborâtă la nivelul spațiului convențional, aproape de derizoriu, așa cum nu au imaginat-o George Enescu și libretistul său, Edmond Fleg. Sfinxul - apariție cu alură de femeie fatală purtând
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
2004. Mediatizat de Ștefan Augustin Doinaș ("atâtea și atâtea imagini cu totul noi"), de Gheorghe Grigurcu ("stilistic, Gabriel Chifu operează o conjuncție între suprarealism și expresionism, extrăgând din cel dintâi libertatea halucinantă a asociațiilor, din cel de al doilea suflu cosmic"), autorul a întrunit și acordul criticii academice, prin Eugen Simion, care i-a lăudat inteligența, cultura literară și puterea de fabulație. Mai precis în determinări, Nicolae Manolescu, numind în G. C. pe poetul extazelor și al caligrafiilor, îl recomanda drept
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu poate fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care izvorăsc dintr-o sursă originară, alta decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală prin care este afirmată în mod obișnuit diferența. Efectul, la nivelul instituției muzeale pe care încercăm să o proiectăm, a acestui mod răsăritean de a concepe și exalta diferența, este copleșitor
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
românesc, unde relevă amprenta unui "stil al pământului ca un sigiliu al creației" de oriunde, stil răsfrânt diferențiat - după cum arată autorul - în Divina comedie, Antigona sau Miorița. Un fond tracic se perpetuează în panteismul poeziei noastre populare și în sentimentul cosmic al destinului. Melancolia eminesciană a intrat în rezonanță cu "lumea în eternă unduire". Specificul frumosului românesc se exprimă în "ideea unduirii", imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta e, în mare, articulația și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta e, în mare, articulația și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un ritm al spațiilor - mai adaugă el - e regăsibil la Cantemir; Vasile Conta și-a fondat filosofia pe o teorie a ondulației cosmice, iar concepția istorică a lui Vasile Pârvan "este înfiorată de sentimentul cosmic". Înțelegem că aceștia sunt precursorii de la care se revendică Dan Botta în modul său de a gândi. Se află aici firul ascuns al unei polemici cu Blaga. Germanilor
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un ritm al spațiilor - mai adaugă el - e regăsibil la Cantemir; Vasile Conta și-a fondat filosofia pe o teorie a ondulației cosmice, iar concepția istorică a lui Vasile Pârvan "este înfiorată de sentimentul cosmic". Înțelegem că aceștia sunt precursorii de la care se revendică Dan Botta în modul său de a gândi. Se află aici firul ascuns al unei polemici cu Blaga. Germanilor Frobenius, Riegl și Spengler ai lui Blaga, Dan Botta le contrapune pe
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
interiorizează într-un fond latent de unde acționează în perceperea prezentului; constituie nu numai obiectul privirii, al meditației ci și filtrul prin care trece această privire. Menținînd vie amintirea unui trecut anihilat de scurgerea anilor, memoria contracarează efectul distrugător al timpului cosmic, recuperează din uitare o realitate dispărută care modulează viziunea asupra existenței și a propriei ființe. În cărțile lui Julio Llamazares, memoria și dinamica ei complexă punctată de amintire, uitare, respingerea amintirii, se relaționează cu alte două teme majore: timpul și
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
Toate Articolele Autorului PRIMĂVARA Zorile-și ridică pleoapa Din toate negrele adâncuri, Când prin fânețe curge apa Ca laptele din crude sfârcuri. Sub umbra unui nor, departe, Apare-un unghi sucit în negru, Sunt păsări călătoare, ‘n parte, În zborul cosmic, dar integru. E semnu-ntineririi noastre, Cum că re-nvie primăvara; Că miei și iezi zburdă pe coaste, Iar păsări dau concert și seara. Albinele aduc nectar, Țăranii mână boii-n plug, E de la Dumnezeu un har, Hambare-n toamnă cu
PRIMĂVARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382734_a_384063]
-
printr-altul. Despărțirea de caducitatea proletcultistă, fals impunătoare în solemnitatea sa de butaforie de foarte proastă calitate, a fost marcată de agregarea rapidă a altei solemnități, de o defilare a unor vorbe "mari", pretins eliberatoare de prejudecăți, a unor concepte cosmice, încolonate într-un marș, pe domeniile, pînă atunci interzise, ale absconsității și misterelor ultime: "Nichita devine peste noapte un mentor spiritual și, împreună cu discipolii săi, în doar cîțiva ani, schimbă relieful literar al spațiului carpato-danubian. În locul muncitorilor strîns încolonați în jurul
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
urmă, împărți, la rîndul lor, în două tabere adverse, însă nici ei înșiși nu s-ar ști. Nimeni n-ar ști prea bine nici cu cine ține și nici împotriva cui e. Substituțiile, scindările și sciziunile ar putea lua proporții cosmice. Nu întîmplător, această tragedie se petrece în familia regală. Oricînd și oriunde, la Dumas, prezența geamănului îți fură identitatea, însă, încărcîndu-se cu ea, devine propria-i fantomă. Ludovic nu poate să fie decît "geamănul luminii". E Regele-Soare, ce-și trăiește
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
argint, care brăzdează cerul mohorît. Comparația fenomenului cu o cometă e atît de evidentă încît poate chiar rămîne nenumită. Tragediei din familia regală i se pune astfel capăt pentru totdeauna. Sau poate că nu. Fiindcă părăsește contingentul și se proiectează, cosmic, într-un mit. Mitul cometei. Sortit să devină o poveste, spusă de un pescar: Într-o zi, un prizonier, despre care se crede a fi fost...". Dacă vreți să știți mai multe, recitiți-l pe Dumas. La care identitatea e
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Cum îți protejezi ochii de furtuna solară? Porți bochelari! Până și radiațiile tsunami-ului cosmic sunt reduse cu 25 la sută, ajungând la valori normale pentru sezonul cald. La ce se uită ziarele, ca să nu rămână cu ochii în soare, afli citind cele ce urmează: Bianca lui Bote a mâncat la un restaurant din Herăstrău
Ziare la zi: Adevărul despre cremele de plajă, în Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/27976_a_29301]
-
prin profilul unui extraterestru, stilizată. Plutim în aburii unei vrăji țesute de o imaginație exotică. Deschizând însă cartea - și răsfoind-o - vraja dispare și simți cum picioarele se înfig bine în pământ; în pământul planetei noastre, sătulă de atâtea ademeniri cosmice. Toate întâmplările povestite în carte s-au petrecut aievea pe pământ sau imaginate că s-ar fi petrecut - dar tot aici, pe globul nostru de humă. Titlul însă este bine venit, pentru că ademenește cititorul către ceva ce nu va regreta
Povestiri cu sens deplin. In: Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_368]
-
magie, dar mulți bioterapeuți afirmă că ei sunt doar ca niște „baterii“, încărcate cu energie, pe care o transferă pacientului. Talentul lor nu constă atât în puterea vindecătoare, cât mai degrabă în capacitatea de a se putea conecta la energia cosmică. În cele mai multe cazuri, diagnosticele puse de bioenergoterapeuți se verifică în urma analizelor făcute prin metodele tradiționale, iar de multe ori un bioterapeut poate depista o boală înainte ca aceasta să se manifeste, pentru că percepe o disfuncție în câmpul bioenergetic al omului
Agenda2003-5-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280654_a_281983]
-
român Constantin Rădulescu-Motru. A fost unul dintre promotorii psihologiei experimentale în România și a înființat și condus „Societatea română de filosofie“, precum și diverse periodice („Analele de psihologie“, „Revista de filosofie“ ș.a.). Concepția sa, „personalismul energetic“, consideră ca scop al evoluției cosmice formarea și desăvârșirea personalității umane, deasupra căreia postulează personalitatea divină. Luni, 3 februarie Johann Gutenberg Se împlinesc 535 de ani de la moartea tipografului german Johann Gutenberg. A inventat tiparul cu litere mobile (în jurul anului 1440) și a imprimat, în limba
Agenda2003-5-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280643_a_281972]
-
Pagină realizată de LUCIAN SAVA, KARINA TUTINOI Fiesta cerului: în 2003, eclipse de Soare și de Lună deasupra Banatului Lyridele, Perseidele, Tauridele, Leonidele și Geminidele sunt actorii unui senzațional spectacol cosmic de care vor avea parte și românii în Anul Caprei. Ei sunt, în fapt, curenți meteorici care vor face ca stele cât un fir de nisip să străpungă cu viteze de zeci de kilometri pe secundă atmosfera Pământului și pe
Agenda2003-7-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280703_a_282032]
-
până la 100 de meteoriți pe oră ce penetrează cerul pe timp „ploios“, curenții meteorici fac din cer un tavan stroboscopic... ca de discotecă. Nopțile în care și timișorenii vor fi martori, în anul de grație 2003, la astfel de evenimente cosmice sunt: * 21-22 aprilie, Lyridele * 12 august, Perseidele * 3 noiembrie, Tauridele * 17 noiembrie, Leonidele * 13 decembrie, Geminidele. Lovitura de teatru a acestui inimitabil spectacol, steaua absolută a show-ului, va fi însă eclipsa inelară de Soare, anunțată în calendarul celest în dreptul
Agenda2003-7-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280703_a_282032]