628 matches
-
blajinilor.249 Ca simbol al divinității primordiale, Oul de Paști, înfrumusețat, prin vopsire și încondeiere, în Săptămâna Patimilor, este jertfit și mâncat sacramental în ziua de Paști. Oul vopsit era prezent în ceremoniile antice de înnoire a anotimpului, potrivit concepției cosmogonice care compara Universul cu oul generator de viață: chinezii credeau că Cerul și Pământul formează un uriaș ou de pasăre; la sărbătorile de primăvară, vechii perși își dăruiau ouă de diferite culori; la sărbătoarea zeului Ianus, tinerii romani își trimiteau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tonice care să dea echilibru existenței. Conceptul de moarte implică, în poezia lui, nu numai accepția de moarte organică a lumii, provocată de cataclismul atomic, dar și fenomene sociale terifiante în formule alegorice: foamea, mizeria,lăcomia, ura, minciuna, perversitatea... Gândind cosmogonic universul poetului, descoperim zone și elemente ale urâtului, similare morții, și zone și elemente ale frumosului, similare celeilalte dimensiuni a lumii, fața permanentă a luminii, a proliferării, a ceea ce rămâne nemuritor, susținute de un întreg arsenal de sentimente supreme: bine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
plastică o semnalează și Al. Piru; așa au fost posibile cele două cărți spectacol: "Eleusis" (1970) și "Amintiri" (1973). De-altfel Al. Piru și Marian Popa l-au impus pe poet: "Leonid Dimov este singurul poet care-și refuză metaforele cosmogonice, teogonice și sociogonice ce-au îmbâcsit lirica noastră actuală 2." Se mai poate vorbi despre conștiința artistică a lui Leonid Dimov. "Eleusis" este cartea-n care se suprapune versul și imaginea stranie într-o lume inimaginabil de diversă. Cartea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bărbătească și femeiască. În Tracia, "Frunza gorunului se lipise de frunza gorunei/," fagul de fagă, ulmul de ulmă, frasinul de frasină. În acest context, Manimazos, heghemonul, aruncă voinicește o piatră în apă, în aer, în foc și pe pământ, elemente cosmogonice invocate spre a crea un univers nou. Manimazos râde cu un ochi și plânge cu celălalt în măsura în care sămânța prinde sau nu prinde rod. Asemeni tuturor eroilor civilizatori, Manimazos întreprinde o călătorie inițiatică, și izolarea de pământul Traciei va face din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sufletul omului, după ce își parcurge destinul în cer, se reîncarnează într-un animal și o plantă. Ideea o vor lua de-a lungul existenței, învățați ca Orfeus și Pitagora. Drumul lui Manimozos este regresiv, ca și a lui Hyperion, elementele cosmogonice nu sunt încă delimitate, para-pământul, para-focul, para-aerul sunt în stare de nebuloasă, însuși spiritul universal este manifestat în umbre ale sufletelor viitoare. Treptat, Manimazos se risipește în univers, sacralizându-l. Descrierile ne amintesc de Purgatoriul, dar și de Paradisul lui Dante
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
degete, lerui-ler/ în timpane,/ lerui-ler, în dinte" ("Miraj"). Nevroza se transformă într-o stare permanentă, stare de fapt, similară exaltării, provocată de o trăire ascuțită cu toate fibrele. Pentru a-și defini stările, poetul creează cuvinte menite să sugereze principiile cosmogonice al lumii; "Aerburg", "Ferburg", "Terburg", "Focburg" (apa este exclusă ca principiu cosmogonic). Încercările lui N. Stănescu tind spre marea poezie și emoția poetică există în ele; fiecare volum poartă un "ce" melancolic, chiar și atunci când pare a fi fericit; Nichita
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o stare permanentă, stare de fapt, similară exaltării, provocată de o trăire ascuțită cu toate fibrele. Pentru a-și defini stările, poetul creează cuvinte menite să sugereze principiile cosmogonice al lumii; "Aerburg", "Ferburg", "Terburg", "Focburg" (apa este exclusă ca principiu cosmogonic). Încercările lui N. Stănescu tind spre marea poezie și emoția poetică există în ele; fiecare volum poartă un "ce" melancolic, chiar și atunci când pare a fi fericit; Nichita Stănescu este temperamental un romantic: "Azi părul tău e mai decolorat de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
formulat de Victor Hugo (prefață la drama romantică Cromwell, 1827) pledează pentru abolirea constrângerilor formale, pentru exaltarea libertății depline de creație, pentru primatul sensibilității și al pasiunii asupra rațiunii. Izvoarele artei vor fi de acum universul ilimitat al imaginației, mituri cosmogonice, istorie națională, natură primordială, folclorul, fantasticul. Modelul uman al romanticilor este „utopia unui om excepțional“ (G. Călinescu), care se revoltă și schimbă fața lumii (eul suprapersonalizat). Modelul lumii configurează un univers în continuă devenire, cu cicluri cosmice marcate de cosmogonie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
simboluri ale teluricului în prima strofă versus simboluri ale acvaticului și ale celestului în strofa a doua, preponderența imaginilor auditive mai întâi, contrastiv cu dominanta sinestezică a imaginilor din catrenul final, motivul instrumentelor muzi cale, substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În prima secvență, poetica tradițională este desemnată prin două metonimii, fluierul și cimpoiul. Acestea sugerează melodia simplă, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rezonanțele unui descântec stilizat, forțând apropierea celor două lumi întrun spațiu imaginar, ideal, în „oglinda visului“. Cele două întrupări ale luceafărului schițează un basm al nașterii ființei. Aceasta se ivește din noianul apelor primordiale sau din a chaosului văi (motive cosmogonice). Apariția neptunicangelică și uranicdemonică se asociază cu motivul romantic al mortului frumos, dar și cu mitul folcloric al Zburătorului. Fiu al cerului șial mării, al soarelui șial nopții, cel ivit din forma cea dintâi își cheamă iubita în spații nepământene
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ideale pentru luceafăr, Cătălina învață lecția de iubire pământească a celui deo seamă cu ea (omonimia prenumelor subliniază apartenența la aceeași lume a „devenirii întru devenire“). Cea dea treia parte (strofele 65-85, în care se asociază pastelul cosmic și poemul cosmogonic, elegia și meditația filozofică) este centrată asupra planului cosmicuniversal. Rupt din lumea fizică, luceafărul recuperează starea originară, redevine Zburător, iar călă toria sa în spațiul sideral devine și o călătorie în timp, spre momentul mitic al genezei. Nașterea lumilor e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a ființei umane imperfecte și tot urâtul existențial. Această viziune modernă despre locul și menirea artistului în lumea contemporană ni se co munică prin sintaxă poetică originală, prin inovații stilistice și prozodice, prin limbajul unic care „atribuie cuvântului o forță cosmogonică și existențială“ (Al. George). - VARIANTA 8 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Matei Vișniec, Ultimul Godot) 1. sinonime: himeră - iluzie, fantasmă; să vorbim - să comunicăm, să dialogăm 2. În replica selectată, punctele de suspensie au rolul de a reliefa discursul aluziv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unele reușite cum ar fi Mortua Est (ritmul și tensiunea dramatică a meditației sunt intacte), Rugăciunea unui dac, Scrisorile, tabloul vivant al Weltanschauung-ului eminescian, agrementat cu fosforescenta ironie și satiră romantică, bine susținut de traducător în articulațiile sale filosofice, cosmogonice, plastice ș.a.m.d., Rugăciune, prozodie devoțională prodigios conservată. Practic, acolo unde Sauro Albisani s-a identificat prin succesive variante cu veșmântul conotativ original, cu tensiunile imaginației și transparențele vizionare, cu prozodia imperativă, copleșitoare a poemelor, traducerea "sună" bine, are
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
structură duală în care se configurează lumea dinaintea nuntirii, în miracolul creației universale. La început, poemul are trăsături de baladă și un motto care face trimiterea la imaginea Duhului Sfânt, înainte de coborârea în materie. Se rețin câteva motive poetice (motivul cosmogonic, motivul sferei, motivul timpului nedivizat), tema destinului, antiteza dintre lumea profană (banală) și lumea sacră, caracterizată prin existența principiului, prin cunoaștere, desacralizarea miturilor și resacralizarea acestora prin intermediul poeziei. "Oul viu" semnifică imaginea eternă a increatului. În ou, poetul imaginează o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
el, semințele au "supreme puteri" și închid o viață virtuală, simbolizând principiul cosmic. Contemplarea naturii înseamnă contemplarea permanențelor. L. Blaga a dat poeziei de dragoste un sens înalt, înțelegând dragostea drept un mod de a participa la absolut. În poemul cosmogonic (și erotic) Lumina, iubirea este reprezentată de lumina care vine în suflet din fluxul vital cosmic. Există în opera lui Blaga și o poezie de aderare la realități care-i dau senzația permanenței, a ieșirii din timp ("satul" și "muntele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
liric (subiectivitatea), sinestezia: "Lumina ce-o simt/ năvălindu-mi în piept când te văd". Tema poeziei este iubirea, "iubita" fiind asociată cu "invadarea luminii". Iubirea generează mișcarea cosmică, "un sentiment al ființării". În poezia lui Blaga, "lumina" este o metaforă cosmogonică, iubita este asimilată "purității luminii", sentimentul sublim al iubirii este proiectat la nivel cosmic. Lumina sugerează absorbția spre absolut a ființei îndrăgostite. Poezia construiește un mit ce restructurează identitatea paradisiacă a ființei, o recuperare către "situații mitologice și sublime, cum
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care sunt traduse concepțiile dinainte în articolele politice" (E. Simion), criticul încercând o interpretare obiectivă, departe de orice exagerări. La baza multor articole stă voința schopenhaueriană. În opera lui Eminescu, temele fundamentale sunt: facerea și desfacerea, geneza și extincția, fundul cosmogonic și fundul eschatologic. De aici derivă toate atitudinile (miturile) poetului: lunatismul, somnia, uranismul, neptunismul, borealismul, idealul artemidic (idealul femeii virile), vocația uranică (G. Călinescu). G. Călinescu a făcut o "diagramă poetică" și a identificat o serie de simboluri: luna, cristalul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de singurătate și dezamăgire, tonalități tragice, chemarea iubitei dintr-un trecut fantomatic (Și dacă, Pe lângă plopii fără soț, S-a dus amorul, Despărțire, Sonete). Din această perioadă reținem motivul păsării singure (De câte ori, iubito), consemnările violente ale prăbușirii idealurilor (Scrisorile), motivul cosmogonic, motiv care evocă începutul vieții macrocosmosului (Scrisoarea I), alături de motivul apocalipsei care sugerează sfârșitul (tristețe infinită, dispariția luminii, căderea astrelor, moartea timpului). Universul poetic al Scrisorilor aduce în prim-plan un joc de contraste, între lumea eroică, ideală, de odinioară
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
armonie și la fantezia detaliului. Prin reluarea temelor, obține de fiecare dată: efecte de sunet, mișcare, culoare, iar supratema (tema timpului, a permanentei deveniri) revine obsedant, în ton elegiac. În poeme, omul este cuprins în spectacolul cosmic, în trei ipostaze: cosmogonică, sarcastică, elegiacă (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac, Luceafărul, La steaua). Modelat de un spirit romantic al veacului, Eminescu a văzut istoria în diferite feluri: panoramă a deșertăciunilor (Memento mori), mister al etnogenezei (Decebal, Strigoii), spațiu al pasiunilor grele (Gruie Sânger
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
explică nașterea lumii prin mișcarea atomilor; c. Stingerea Soarelui și a universului după Byron, ideea identității, de la Heraclit; d. ideea de timp și cea de veșnicie sunt antitetice, la Eminescu, eternitatea este o negație a timpului la Schopenhauer; e. Teoria cosmogonică, susținută de Kant și Laplace; f. Credințe populare românești cu privire la facerea lumii. Alcătuit din 156 de versuri, distribuite în cinci tablouri, acest poem cosmogonic dezvoltă o temă pe care o găsim și în alte opere eminesciene: Luceafărul, Sărmanul Dionis, Rugăciunea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de veșnicie sunt antitetice, la Eminescu, eternitatea este o negație a timpului la Schopenhauer; e. Teoria cosmogonică, susținută de Kant și Laplace; f. Credințe populare românești cu privire la facerea lumii. Alcătuit din 156 de versuri, distribuite în cinci tablouri, acest poem cosmogonic dezvoltă o temă pe care o găsim și în alte opere eminesciene: Luceafărul, Sărmanul Dionis, Rugăciunea unui dac, Povestea magului călător în stele, Memento mori, Gemenii, Mira. Poetul integrează omul naturii și spațiilor ei cosmice, în această meditație filosofică despre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar sunt egali în fața morții: " Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții/ Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții". Portretul savantului simbolizează superioritatea omului de geniu preocupat să descifreze tainele universului. Tabloul al treilea reprezintă o viziune cosmogonică, inspirată de Vedele indice. Acum, bătrânul dascăl descifrează cele trei momente ale cosmogoniei: Facerea, Evoluția, Viitorul. Aspectele reliefate sunt grandioase, sublime, încât: "Te simți dintr-o dată martor ocular al creației, ești prins în hora sferelor cerești și asculți pitagoreica lor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
stăpânește raza ta și geniul morții". Aspirând spre Absolut, creatorul de adevăr și frumusețe poetică exprimă dimensiuni dramatice tulburătoare. Limbajul poetic se caracterizează prin următoarele trăsături: îmbinarea limbajului popular cu cel intelectual (gene ostenite, colb, ferești); expresia intelectualizată în tabloul cosmogonic: "pe când ființă nu era, nici neființă"; expresii livrești: "precum Atlas în vechime", antiteza compozițională: tabloul cosmogonic și cel satiric; antiteza la nivelul vocabularului: Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi"; epitetele morale și ornante: "mișcătoarea mărilor singurătate", "galbenele file
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dimensiuni dramatice tulburătoare. Limbajul poetic se caracterizează prin următoarele trăsături: îmbinarea limbajului popular cu cel intelectual (gene ostenite, colb, ferești); expresia intelectualizată în tabloul cosmogonic: "pe când ființă nu era, nici neființă"; expresii livrești: "precum Atlas în vechime", antiteza compozițională: tabloul cosmogonic și cel satiric; antiteza la nivelul vocabularului: Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi"; epitetele morale și ornante: "mișcătoarea mărilor singurătate", "galbenele file", "timpul mort"; comparațiile dau expresivitate ideilor filosofice: "ca și spuma nezărită"; personificări: "luna varsă peste toate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
frumoasă, agresivă, tânără, jucăușă. Sentimentul de dragoste este personificat, se creează o sugestie a începutului, a dragostei adolescentine care sperie. În primele două strofe, iubirea la fel ca Logosul, trimit spre începuturi, universul se rotește de-a dura ca oul cosmogonic, iar îndrăgostitul se află în centrul lumii. Iubirea reorganizează lumea după legi proprii, ca într-un joc de cercuri, simbolizând perfecțiunea. Comparația "ca o strângere de ape" amintește de geneză. Expresivitatea poeziei este strâns legată de particularitățile limbajului. La nivel
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]