624 matches
-
Realitatea nefiind Întotdeauna adevăr. Și viceversa. Adevărat este Însă muncitorul român, de exemplu, agitat și-n același timp visător ținînd În mîini de regulă un ciocan, secera s-a prăfuit, unealtă cu ajutorul căreia rezolvă orice tip de problemă, de la cele cosmologice pînă la cele familiale, oarecum din aceeași categorie, legate de vacă, mamă, grindă sau nevastă. Concomitent, acest muncitor posedă cu briliant dramatism și ceea ce-aș numi parfum isteric, mai ales vara. Prin mijloacele de transport În comun, de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
jupiteriană a celui mai vulcanic satelit al ”planetei roșii”, dar și contextul ciclic în care Universul se construiește/de-construiește pe sine, piere și reînvie la nesfârșit. Lucrarea reconfirmă peferința foarte tânărului compozitor pentru construcțiile monumentale, complexe, cu substrat simbolic, cosmologic. Absorbiți în actul acestei ”Geneze”, cei trei instrumentiști au depășit limitele obișnuite ale actului interpretativ. În timp ce Sorin Petrescu și Doru Roman se convertiseră în purtătorii de sens ai prefacerilor explozive din Univers, Ion Bogdan Ștefănescu părea că reinstituie supremația Logos
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
ori a vântului la actul de mai sus prezintă o valoare simbolică, deoarece nașterea unei noi lumi, personificată prin nașterea unei ființe, nu se poate face la Întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei apare adesea În legendele românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi arhitecți ai lumii. În toate mitologiile, potopul distruge o lume care devenise irațională. Pământul este conținut de apă. Aerul este reprezentat ca suflare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se constituie un anumit tip de discurs, ca specializare a limbajului natural (cf. Sălăvăstru, 1995:144): Uzaj Mod Informativ Evaluativ Incitativ Sistemic Designativ Apreciativ Prescriptiv Formativ Științific Mitic Tehnologic Logico- mate- Matic Fictiv Poetic Politic Retoric Legal Moral Religios Gramatical Cosmologic Critic Propagandistic Metafizic Am putea spune, prin urmare, că practica discursivă din orice domeniu cognitiv (fie el științific, filosofic, religios, etc.) sau din orice situație de comunicare valorifică limbajul natural adaptându-l domeniului sau situației respective. 1.2. Limbaj - limbă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
atom ar fi vid ! Prin anii ‘60-’70 fizicienii începeau să construiască ceea ce este cunoscut în prezent ca fiind Modelul Standard al particulelor elementare și forțelor, model agreat și în prezent. Acest model a constituit fundația pentru dezvoltarea unui model cosmologic al Universului, permițând oamenilor de știință să afle vechimea și istoria sa. Totuși, modelul standard este departe de a fi considerat o teorie completă, o dată pentru că nu include fenomenele gravitaționale (descrise de teoria relativității generalizate a lui Einsteină, apoi pentru că
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
este organizată în jurul rozasei încadrate de componente verticale și orizontale ale structurii. Să reținem că poziția centrală a ferestrei nu este una pur formală. Adolf Reinle a arătat că acest motiv arhitectonic derivă din ilustrațiile tratatelor medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de desene circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă diferite raporturi între sistemul compozițional centric și cel excentric
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
picioarele noastre“ (para possin horatai). Expresia ek peraton gas (respectiv ek peraton ges), ab ultimis seu extremis terrae finibus et limitibus, apare și la Alceu, respectiv la Thucydide, dar spre deosebire de cazurile anterioare, în care „limita“ este prezentă în cadrul unei gândiri cosmologice pozitive, preocupată deci de limitele reale ale corpurilor planetare, aici ea devine un indice poetic al depărtării. Pentru Thucydide, perșii, întrucât sunt o apariție insolită față de raza geografică pe care se mișcau grecii în mod obișnuit, par să vină de la
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
desparte spațiul finitului de ne limitat (apeiron). Ca atare, expresia „limita universului“ (peras kosmou) survine apoi în legătură cu Empedocle<ref id=”1”>Aët. II, 31, 4 (DK 31 A 50).</ref>, și imaginea aceasta ne apare ca definitiv constituită în cadrul viziunii cosmologice eline într-un text mai târziu, aparținând lui Epicur, în care limita este elementul fundamental al definiției cosmosului. Era desigur firesc ca în vocabularul filozofic peras să ajungă să desemneze limita corpurilor în general. Aristotel relatează că la pitagoricieni se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
imposibilul atingerii ei. „Încercarea“ limitei ca limită care trebuie atinsă este elementul dinamic al scenariului peratologic în momentul nașterii lui. Această marcă a începutului va rămâne o constantă în universul spiritualității eline, pe care o vom regăsi deopotrivă în gândirea cosmologică a presocraticilor, în conceptul aristotelic de prudență (phronesis), ca modalitate comportamentală care face din cunoașterea limitelor proprii un reper existențial suprem<ref id=”1”>Vezi, în acest sens, P. Aubenque, La prudence chez Aristote, Paris, 1976 (ed. I, 1963), în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Andre Lefevre: La Religion, 1892) în : 1-Zoolatrie (cultul direct al animalelor: foca, balena, la eschimoși; pisica, boul Apis, la egipteni); 2-Mitologie zoologică (fauna ideală: elefantul alb, caii lui Achile, licornul); 3-Fytologie (cultul lumii vegetale: bradul de crăciun, la germani, arborele cosmologic, în India); 4- Litholatria (cultul lumii minerale: piatra de la Kaaba, aeroliți, dolmene); 5-Hidrolatrie (cultul apei, al izvoarelor, fluviilor, mărilor, Gangele, Nilul); 6-Pyrolatrie (divinizarea focului: cultul Vestei, Prometeu); 7-Animismul: a-viața morților: umbra, fantoma, dublul sufletului, transmigrația, metempsihoza; b-ritul funeraliilor: mormântul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care catolicismul privește lumea naturală în iconomia divină 8
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția simbolică a imaginii și profunzimea sa. Depășind psihanaliza freudiană și având ca punct de plecare psihologia, Jung restaurează semnificația spirituală a imaginii. A traduce imaginile, cu funcțiile sale cosmologice, antropologice și psihologice, în termeni concreți, este o operație lipsită de sens; acestea înglobează, desigur, toate aluziile concrete, evidențiate de Freud, dar realul pe care încearcă să-l semnifice nu lasă să se epuizeze prin asemenea referințe la concret 10
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sidney, "filozoful popular potrivit", în vreme ce alte probleme țin mai degrabă de istoria sensibilității și a sentimentelor decât de istoria gândirii. Uneori aspectul ideologic și cel pur emoțional se întrepătrund, în atitudinea lui față de natură, omul este profund influențat de speculații cosmologice și religioase, dar și direct de considerații estetice, convenții literare și poate chiar și de schimbări fiziologice în felul lui de a vedea. *20 Sentimentul peisajului, deși influențat și de călători, de pictori și de grădinarii peisagiști, a fost schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
De exemplu, la populațiile Kikuyu din Kenya șefii claselor superioare de vârstă sunt depozitarii autorității politice. La populația Ochollo din Etiopia, problemele curente se discută în adunări plenare. Pe de altă parte, dispozitivele puterii trec adesea prin ritualuri și reprezentări cosmologice, ceea ce face ca antropologia politicului să fie inseparabilă de studiul reprezentărilor. Marc Augé a propus, de altfel, conceptul de ideologică pentru a desemna configurațiile care articulează simultan raporturile de putere și raporturile de sens. Instituția regală prezintă adesea o dimensiune
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ocultarea stelei Aldebaran din constelația Taurului și devorează cărțile de astronomie existente în vremea lui (Pitagora, Cleomedes, Cicero, Pliniu cel Bătrân, Plutarh, Filolaus, Heraclit, Ecfantos și Platon). Astfel sesizează contradicțiile dintre teoriile lor și părțile cele mai slabe ale concepțiilor cosmologice. În timpul șederii la Universitatea din Padova i se cristalizează ideile despre cosmologia heliocentrică. Nicolai Copernic Se instalează în castelul din Lidzbark, unde începe să concretizeze teoria heliocentrică. În anul 1514, la vârsta de 41 de ani, Copernic rezumă forma inițială
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
atom în parte. Colaborează cu laureații Premiului Nobel (Niels Bohr, Max Planck și Ernest Rutherford 192), în cuantificarea orbitelor electronilor, asemănătoare dinamicii planetelor. Stabilește deflecția luminii de către corpuri masive, aplică teoria relativității la structura universului și afirmă existența unei constante cosmologice. În paradigmaticele sale descoperiri, acest geniu universal a avut momente de incertitudine, amplificate de reacțiile opozante (o lege spiralogică). Moare cu incertitudini legate de teoria cuantică, datorită incongruenței ei cu teza relativității. Declară: God doesn't play with dice ("Dumnezeu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mișcarea contrarevoluționară a rușilor albi de la Marea Neagră. Plecat în Statele Unite ale Americii, devine ofițer în servicul de informații și conduce misiunea Alsos în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 210 John M. Kovac (1970), fizician și astronom american, conduce cercetarea cosmologică a Centrului Astrofizic Harvard-Smithsonian" Devenit profesor de astronomie și fizică la Universitatea Harvard, elaborează ideea inflației cosmice, pe baza măsurătorilor cosmice care au ca rezultat cuantizarea undelor gravitaționale, sau, cu alte cuvinte, cuantificarea gravitației, așa cum o cere dualitatea corpuscul-undă. 211
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ori a vântului la actul de mai sus prezintă o valoare simbolică, deoarece nașterea unei noi lumi, personificată prin nașterea unei ființe, nu se poate face la întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei apare adesea în legendele românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi arhitecți ai lumii. În toate mitologiile, potopul distruge o lume care devenise irațională. Pământul este conținut de apă. Aerul este reprezentat ca suflare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al victoriei ignoranței asupra cunoașterii. Judecarea lui Giordano Bruno de Inchiziția romană Basorelief de Ettore Ferrari în piața Campo dei Fiori din Roma Al doilea exemplu este Giordano Bruno. Ptolomeu, în cartea sa "Geografia", elaborase, pe baza observațiilor astronomice, sistemul cosmologic în care pământul este centrul universului, sub controlul absolut al lui Dumnezeu 3. Teoria, adoptată de misticismul religios, e una dominantă (de la începutul secolului al II-lea până în secolul al XVI-lea). Astronomul polonez Nikolaj Kopernic ajunge la concluzia că
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Cartea românească") rezultate dintre cele mai interesante. Fragmentele publicate în "Ateneu", "Cronica" și "Convorbiri literare" (în ciuda unor nejustificate rezerve polemice) o atestă. Chiar și în paginile (pentru noi, neacceptabile) în care Eminescu este văzut ca anticipator, stilistic vorbind, al viziunii cosmologice einsteiniene tensiunea intelectuală este excepțională, lectura menținându-se în limitele unui interes statornic. Însă Th. Codreanu este și un prozator interesant. Recenta sa premiere de către Editura "Junimea", pentru microromanul Marele zid, e pe deplin îndreptățită. În ciuda spațiului fatalmente limitat al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale operei sunt tensiuni firești, ce asigură coeziunea întregului, Theodor Codreanu își propune să încercuiască și să precizeze nucleul din care derivă și în care se adună ele. Este motivul pentru care examenul operei e precedat de acela al viziunii cosmologice, socotită decisivă în fundamentarea viziunii stilistice. "Această paradigmă cosmologică propusă de Eminescu citim stă la întretăierea erei kantiene cu cea einsteiniană". Și mai departe: Putem astăzi afirma fără greș că Eminescu este creatorul primului model cosmologic modern, locul lui în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu își propune să încercuiască și să precizeze nucleul din care derivă și în care se adună ele. Este motivul pentru care examenul operei e precedat de acela al viziunii cosmologice, socotită decisivă în fundamentarea viziunii stilistice. "Această paradigmă cosmologică propusă de Eminescu citim stă la întretăierea erei kantiene cu cea einsteiniană". Și mai departe: Putem astăzi afirma fără greș că Eminescu este creatorul primului model cosmologic modern, locul lui în istoria stilurilor fiind comparabil cu al lui Dante care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de acela al viziunii cosmologice, socotită decisivă în fundamentarea viziunii stilistice. "Această paradigmă cosmologică propusă de Eminescu citim stă la întretăierea erei kantiene cu cea einsteiniană". Și mai departe: Putem astăzi afirma fără greș că Eminescu este creatorul primului model cosmologic modern, locul lui în istoria stilurilor fiind comparabil cu al lui Dante care făcea joncțiunea între modelul cosmologic platonician și cel kantian, prefigurându-l prin zguduitoarea priveliște a Infernului". Evident, o formulare așa de categorică pune pe gânduri. Autorul invocă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stă la întretăierea erei kantiene cu cea einsteiniană". Și mai departe: Putem astăzi afirma fără greș că Eminescu este creatorul primului model cosmologic modern, locul lui în istoria stilurilor fiind comparabil cu al lui Dante care făcea joncțiunea între modelul cosmologic platonician și cel kantian, prefigurându-l prin zguduitoarea priveliște a Infernului". Evident, o formulare așa de categorică pune pe gânduri. Autorul invocă însă pe Boltzmann, pe Heisenberg, pe Georgescu-Roegen, pe Schrödinger și pe mulți alții spre a ne convinge că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a ne convinge că dreptatea e de partea sa, ba nu se sfiește să declare că "în privința cosmogoniei pentru care a optat, se poate spune că gândul lui Eminescu se aventurează mai departe decât al lui Einstein, al cărui model cosmologic propriu-zis cel pseudostatic n-a rezistat ultimelor concluzii ale științei". Intuirea universului pulsatoriu și în rotație e doar unul din argumentele aduse în discuție. Altele discută formulări ale poetului ca deschideri spre identitatea numerică, spre mecanica cuantică, pe scurt ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]