613 matches
-
într-o revistă că se fac multe analize, că ești supus la multe încercări - teste le spune - și nu toată lumea rezistă la ele. Așa că nu există nici un pericol ca pământul să rămână pustiu. Ce? Și tu vrei să te faci cosmonaut? îl iscodește Gina. Nu, deloc. Eu aș dori să mă fac actor. Dar nici la această meserie nu e așa ușor de ajuns. Ai dreptate, Viorele, zice Petrică. La urma urmei, și ca să devii cosmonaut și ca să devii actor, ai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
tu vrei să te faci cosmonaut? îl iscodește Gina. Nu, deloc. Eu aș dori să mă fac actor. Dar nici la această meserie nu e așa ușor de ajuns. Ai dreptate, Viorele, zice Petrică. La urma urmei, și ca să devii cosmonaut și ca să devii actor, ai nevoie de multe calități, dintre care, lucrul cel mai important este talentul. Dar ce, numai pentru aceste două meserii este nevoie de el? Talent îi trebuie și strungarului, ca să fie bun și priceput, și profesorului
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
locuri, care devin, în fiecare vară, parcă mai frumoase, alți și alți copii de-o seamă cu ei se jucau de-a plăieșii sau de-a acrobații, de-a aviatorii și artiștii; erau până și temerari căpitani de vas, curajoși cosmonauți ori - de ce nu? - medici cu mâini pricepute și minte ageră. Văzând că poznașii lui n-au de gând să se ntoarcă acasă și, mai ales, pentru că furtuna amenința să vină, bunicul a pornit într-acolo unde se auzea larma cea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de sus, în pahare de plastic, admirând aurul vechi. Haideți, domn’ Tudor, să vedeți ce beau moldovenii, coniac de treizeci de ani (furat din beciurile de la Cricova, de unde știam că nimeni nu scapă teafăr, unde l-au sechestrat sovieticii pe cosmonautul Gagarin o săptămână în hrubele alea medievale, pe care eu mi le-am imaginat în genul vasului din O mie și una de nopți, în care trăiai într-o clipă, cu capul scufundat în apă, câteva existențe). Domnu’ Tudor (Țârțâc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
coborât cu un salt de pe scara modulului lunar, eu am vomitat grișul cu lapte pe bluza menajerei. Tata și mama erau la mare. Așa mi s-a povestit. Se vede că grișul cu lapte nu e o mâncare potrivită pentru cosmonauți. Suntem la începutul lui august și alaltăieri, seara târziu, aerul era încă fierbinte. Contururile blocului nostru se estompau, însă mulțimea de cuburi răspândea lumină. Pretutindeni domnea o liniște neobișnuită. După ce ascultasem o bucată de vreme discuția părinților mei, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pentru a obține figura unui buldog englezesc, cu fălcile atârnându-i mai jos de osul claviculei. Zuzarii au fost înregistrați la primărie ca bardoți și ajunseră animale sacre. Ba chiar Zuzei i se ridică o statuie din bronz în piața Cosmonauților, în locul celei reprezentând-o pe lupoaică alăptându-i pe Romulus și Remus. Copilașii din bronz chirciți sub țâțele lupoaicei erau mereu furați de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al cărei dialect sărăcăcios era italiana din zilele noastre. După ce Zuza fu turnată în bronz în piața Cosmonauților, tanti Cucu, zisă și Piratu’ sau Madona cu trandafiri, se înscrise în Partidul Democrat și contribui hotărâtor la alegerea lui Băse ca președinte al Belgiei Orientului peste câțiva ani. C XIII Jurnalul lui Leo conținea și înregistrarea viselor sale mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
albastre. Și tocmai acum, când, purtîndu-și duminica bluzițele ei pastelate și fustele ecosez prinse cu un mare ac se siguranță cu piatră striată, Gina era atât de feminină; acum când ne plimbam pe traseele noastre de pe Pitar Moș, Bulevard, Piața Cosmonauților și când eu mă simțeam mai capabil să uit și să iau totul de la capăt, ea devenea mai rece, de nerecunoscut. Părea că tot ce face este numai rutină, și o rutină tot mai relaxată. Numai după ce bea ceva începea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
toți cu o bruscă intensitate, ca și cum i-ar fi fost frică să se trezească chiar în acea clipă și să le piardă urma. - Dacă n-aș visa, ați fi știut de Hiroshima și de bombele cu hidrogen, și de Armstrong, cosmonautul care a debarcat în lună astă-vară, în iulie. Tăceau toți, neîndrăznind să se privească între ei. - Deci, asta a fost, interveni târziu doctorul. Ai fost confundat cu altcineva... Ar fi vrut să-i răspundă, dar începea să se simtă obosit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
extreme se structurează pe un liniament special al valorilor epocii contemporane, reeditând nevoia de victorie nu numai asupra celuilalt, ci și asupra sistemului vieții apropiat de sistemul morții. Antrenamentul sportiv manifestă particularități educaționale, dar demonstrează interferența cu activitatea fizică a cosmonauților, cu practicarea unor elemente de periferie, de subordonare a fizicului față de un spectacol de translație spre moarte, care ia mereu în calcul reciprocitatea perspectivei simbolice acționează conștient la faptul că acțiunea sportivului reprezintă o rezultantă a variabilei situaționale și acțiunii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se mai întreabă. Majoritatea s-au mulțumit cu explicațiile biblice și își văd de nevoile lor existențiale, ca și cum nu ar mai exista nimic în afara Pământului. Rar mai privesc oamenii Luna, stelele iar televiziunea îi alimentează cu ce au mai văzut cosmonauții pe acolo pe unde au călătorit ei cu masca la gură. Mai interesant și mai apropiate sunt rokul, eroticul și drogurile. Îndestulează-i cu din ăstea și nu se mai gândesc nici măcar la Lumea de Dincolo... Publicat în Jurnal tardiv
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93043]
-
un avion în picaj” își spune, numai pentru el, Paul. Dar, ce se-ntâmplă? Fiecare dintre cei patru viteji s-a desprins, ca prin minune, de bobul cel nărăvaș. Oare, asta să fie starea de imponderabilitate cu care sunt confruntați cosmonauții? Mai știi! Sau poate zborul acesta al lor neașteptat îi duce spre un final dureros... Se aude o troznitură puternică. Din nămeții de zăpadă în care au aterizat, copiii privesc în jos. Mașina lor s-a făcut mii de bucățele
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o lasă. Deci e adevărat. Nu e castel fals. O fi și Prințul acolo? Ana fuge din ce în ce mai repede. Eu - după ea. Iată și gardul Castelului, iată și poarta. În poartă stă un tânăr chipeș, în costum albastru deschis, ca de cosmonaut, foarte potrivit pentru un zbor în albastrul cerului, până la Calea Laptelui, dus și întors. Ce-am zis? Cine se duce mereu la înțelepții din Calea Lactee? O fi chiar Prințul? Ana îl știe sau nu-l știe pe Prinț, dar Prințul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
foștii săi profesori de fizică de la Colegiu. Cu un gest automat, intră într-o cabină telefonică și căută în buzunar o fisă. Dar, cu sentimentul alarmant al dezastrului iminent, își aminti că e îmbrăcat într-un costum transparent ca de cosmonaut și că banii sunt undeva înăuntru. Se trase înapoi, pe urmă se opri, profund zguduit. Oare ce i se întâmpla? Era noapte într-un oraș plin de lumini, feeric. Stătea în picioare pe un bulevard care se întindea ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ce se întîmplă. La urma urmei acestea erau ființe inteligente. Îl lăsau să trăiască ― ceea ce însemna mai mult ca sigur că-l socoteau prețios dintr-un punct sau altul de vedere. Termină de mîncat și apoi îmbrăcă un costum de cosmonaut. Se simțea încordat dar foarte ho-tărît. Gata în cele din urmă, deschise camera de etanșare și rămase o clipă să se gîndească, cu destulă tristețe, cît de departe se află de Pămînt. Iar apoi păși în jos și ieși afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
aproape normală, conținutul de oxigen nouăsprezece la sută, cel de azot șaptezeci și nouă la sută. temperatura de 74°F. și accelerația gravitațională 1 G. Se opri aici, întrucît cifrele corespundeau cu cele de pe Terra. HEDROCK ÎȘI SCOASE COSTUMUL DE COSMONAUT. POSIBILITATEA REZISTENȚEI NU EXISTA. FIINȚELE CARE ÎN CÎTEVA MINUTE, AȘA ÎNTR-O DOARĂ, ERAU CAPABILE SĂ RECREEZE ÎN JURUL LUI AMBIANȚA TERESTRĂ, ÎL AVEAU ÎN PUTEREA LOR. PĂȘI DIN BARCA DE SALVARE ÎN TĂCEREA DE AFARĂ. ÎN FAȚĂ ÎI STĂTEAU NIȘTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de pe Terango nu au nimic din alura malefică a marțienilor lui H.G. Wells. Cel puțin deocamdată. Știința lui Kala luminează acest univers populat de emisarii celor două civilizații. Savantul terestru deține cheia procesului tehnologic ce va trezi la viață pe cosmonauții aflați în hibernare pe celelalte nave spațiale. Accidental menținuți în stare de criogenie, ei sunt smulși din starea lor de letargie prin utilizarea sofisticatelor instalații de pe navele lor. Hugo Kala își reconfirmă geniul său prometeic - trezirea la viață a celor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aduce la lumină oștirea de primate pe care o vede ca pe o gardă pretoriană diformă și omnipotentă. Jungla uitată de timp este scena pe care se poartă bătălia teribilă dintre cele două minți inițiate în arcanele științei. Oamenii și cosmonauții de pe Terango sunt uniți în acest efort de a stăvili ascensiunea infernalului Argos. Respins în junglă, Argos pare înfrânt, nu înainte de a-și striga gândul de răzbunare. Ceea ce urmează, după acest triumf al științei ghidate de morala solidarității galactice, este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
al Societății St. Odo din Cluny, o insignă a Clubului Vârstei de Aur și o bucată de hârtie care atesta că este membru al Legiunii Americane. Un tânăr negru, cu ochi aparent inexistenți în spatele unor ochelari de soare ca de cosmonaut, studia micul dosar aflat pe piciorul de lângă el. — Aău! exclamă el, rânjind. Da’ văd că ești băgat chiar peste tot? Bătrânul își aranjă din nou, meticulos, hârtiile, fără să scoată o vorbă. Cum de l-au târât aci p-unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
așa de ușor? — Mocofanule! Tu și cu ăl’lalt! — Să taci! Ai făcut pe grozavul! Ești un pungaș și un libidinos. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Îi cunoști pe toți. Ai primit apartament în Piața Cosmonauților! — Huo! — Nu ești om! — Huo! — Ai primit apartament în Piața Cosmonauților! Îi cunoști pe toți. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Ești un pungaș și un libidinos. Ai făcut pe grozavul! Să taci! Să taci! Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ai făcut pe grozavul! Ești un pungaș și un libidinos. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Îi cunoști pe toți. Ai primit apartament în Piața Cosmonauților! — Huo! — Nu ești om! — Huo! — Ai primit apartament în Piața Cosmonauților! Îi cunoști pe toți. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Ești un pungaș și un libidinos. Ai făcut pe grozavul! Să taci! Să taci! Tu și cu ăl’lalt! Mocofanule! — Crezi c-ai să scapi așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ce cântă? ─ Clarinet. ─ Bine, atunci unde ne întâlnim? ─ Te aștept eu în stație la Romană peste cât? O oră? Mă îmbrac repede. O jumătate de oră? ─ Cam așa. O jumătate, trei sferturi de oră. Vin cu 331. Așteaptă-mă la Cosmonauți. ─ Atunci la Cosmonauți. Te-aștept, Iulia. Hai c-am zburat! Te sărut! Iubirea! Poate chiar marea iubire! Iubirea împărtășită! Există putere mai mare, în stare să zguduie sufletul omenesc, să dărâme și să înalțe, să scoată apă din piatră seacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Bine, atunci unde ne întâlnim? ─ Te aștept eu în stație la Romană peste cât? O oră? Mă îmbrac repede. O jumătate de oră? ─ Cam așa. O jumătate, trei sferturi de oră. Vin cu 331. Așteaptă-mă la Cosmonauți. ─ Atunci la Cosmonauți. Te-aștept, Iulia. Hai c-am zburat! Te sărut! Iubirea! Poate chiar marea iubire! Iubirea împărtășită! Există putere mai mare, în stare să zguduie sufletul omenesc, să dărâme și să înalțe, să scoată apă din piatră seacă, să arunce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
urmă, curat și ferit de rele, un prunc. Și el perfect, pur, cristic, venit pe lume În urma unei imaculate concepții. Născut nu din iubire; nici măcar din plăceri vinovate, din păcat. Sănătos. Donatorul era supus analizelor medicale mai ceva decît un cosmonaut. Astronautul, de pildă, putea să aibă Înaintași cu tare psihice; nu conduceau nava neamurile lui demente, dacă existau, și, pe cît posibil, tocmai el trebuia să aibă o anume nebunie, de vreme ce, de bunăvoie, pornea În vînt, fără siguranța că se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
transoceanică, este Dumnezeu binecuvântează America de Petre Barbu. Până când se va ajunge ca avionul să devină un decor familiar acțiunilor personajelor, lumea va practica probabil zborul spațial. Autorii SF de la noi au exersat încă din anii ’50 zborul interplanetar cu cosmonauți eroici, dar aceste texte nu au nici o consistență umană sau literară, nefiind bune nici măcar de adormit copiii. Ele mai păcătuiesc și prin aceea că multe dintre ipoteticele mijloace ultramoderne pe care le stăpânesc personajele au fost rapid depășite de realitate
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]