1,399 matches
-
tresari! Lasă-l să-nnopteze sub geana-ți arcuită și apoi, ia o ramură cu stele dintr-o coastă de-ntuneric. Blând, așează-l pe-a lor lumină... Doar... n-o să plângi?! Doi ochi albaștri vor privi, cum drumul tău cotește --printr-un pumn de aer-- spre pădurea peste care, gândul meu e adormit. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: DE-MI VEI GĂSI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1687, Anul V, 14 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica
DE-MI VEI GĂSI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373247_a_374576]
-
depăși stagnația ideilor. Artă POP este văzută azi că o forță importantă în lumea mai largă a artelor vizuale. Puternic influențat de cultură timpului dar cât și de sociologie, filosofie și consumerism, curentul botezat „Pop Art” (amintind artă populară) a cotit abrupt de la tradiția anterioară. O serie de artiști se rup de la normele acceptate ca să producă o nouă artă, vastă, bogată în mesaje, în simboluri și de aici și puterea ei de seducție a maselor largi. A precedat-o Noul Dada
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
depăși stagnația ideilor. Artă POP este văzută azi că o forță importantă în lumea mai largă a artelor vizuale.Puternic influențat de cultură timpului dar cât și de sociologie, filosofie și consumerism, curentul botezat „Pop Art” (amintind artă populară) a cotit abrupt de la tradiția anterioară. O serie de artiști se rup de la normele acceptate ca să producă o nouă artă, vastă, bogată în mesaje, în simboluri și de aici și puterea ei de seducție a maselor largi. A precedat-o Noul Dada
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
măcar de data asta, să nu fie cu c. în două luntre: mă, ori ești cu sîrbii, și-atunci... ori ești cu americanii, și-atunci... De unde a învățat românul (care de-o întreagă istorie a tot scăldat-o, a tot cotit-o, a tot moșmolit-o, a tot îngropat via pînă cînd... a întors armele), de unde a învățat el, brusc, să fie tranșant? Te crucești! (ca să nu pronunț muscălește: te crăcești!). Te crucești! Dar te și mîngîi cu gîndul că stăm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Jean Poncet est beaucoup plus poétique que la version explicative de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. " Pe coastă-n vreji de nouri/crește luna. " " Sur la côte, en des tiges de nuages/grandit la lune. " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " Sur le coteau, derrière leș sarments des nuages/monte la lune. " (Fièvre) (Poncet, 1996 : 62). Le nom " vreji " fait référence aux branches grimpantes d'une plante (par exemple de la vigne). L'équivalent " sarments " est plus poétique que " tiges ". Un cas particulier est constitué
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cuvintelor cărora le asculți ecoul ani de zile după ce au fost rostite: ... Or, chaque fois que je viens à l’entendre, De deux cents ans mon âme rajeunit... C’est sous Louis treize; et je crois voir s’étendre Un coteau vert, que le couchant jaunit. Puis un château de brique à coins de pierre, Aux vitraux teints de rougeâtres couleurs, Ceint de grands parcs, avec une rivičre Baignant ses pieds, qui coule entre les fleurs; Puis une dame, à sa
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
berbece ale meduzelor, văzură în fața lor o scenă incredibilă. Sprijinită pe cochiliile cornoase ale câtorva semene, o meduză gigantică ieșise aproape cu totul din apă și arăta precum o plasă imensă, rotundă, având în centru gura cu clești înfricoșători. Oksana coti brusc, dezechilibrîndu-l pe Durdrin, dar grupul de meduze reacționă prompt, apropiindu-se foarte mult. Când îi mai despărțeau doar douăzeci de metri de animalul care ieșise acum cu totul din apă și își etala corpul imens, lasîndu-se să se vadă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
spre urmele pe care le lăsa pe pardoseala însîngerată. Era curios dacă ele se decupau clar, ca niște pete albe bine definite, sau rămâneau doar ca o mâzgăleală, o parte neinteligibilă într-un mozaic de pași anonimi. La capătul coridorului coti spre stânga, trecu printr-o încăpere unde fu nevoit să sară peste cadavrele unor clone, iar unul din oamenii săi puse capăt suferințelor evidente ale unui soldat tânăr care îi privea speriat, strigîndu-și nebunia. Kasser își imagină că fusese probabil
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
orășel necunoscut, piața din fața gării ne apare destul de confuză... văd niște clădiri, niște străzi fără vreo semnificație. Dar dacă stăm acolo mai mult timp, în aceeași piață vedem multe lucruri: în colț e o cofetărie, în dreapta e farmacia, lângă ea cotește o stradă care duce la pădure etc. etc. Faptul de a recunoaște un obiect, o persoană presupune și intervenția gândirii. Numai având noțiunea de stejar pot recunoaște acest copac. Identificarea presupune o comparație, observarea de detalii, de pildă frunzele lobate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În minciună tot restu’ vieții. Nici una dintre opțiuni nu mi se pare prea atractivă. Acum ne strecurăm pe Oxford Street, Înaintînd cu greu printre autobuze și pietoni. Ridic gîtul, uitîndu-mă la drumul din față, cînd, deodată, zăresc Mercedesul lui Luke, cotind pe o străduță laterală. — Uite-l! L-am văzut! Pe-acolo a luat-o! — L-am văz’t. Șoferul schimbă dibaci banda și, cîteva clipe mai tîrziu, virăm și noi spre aceeași străduță laterală. Mercedesul e la capătul ei și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am căutat detectivi particulari pe internet - și se pare că sînt miliarde! PÎnă la urmă, l-am ales pe unul pe nume Dave Sharpness, Detectiv privat (Specializat În probleme maritale), am stabilit o Întîlnire și iată-mă. În West Ruislip. Cotesc pe o străduță laterală și În fața mea se află clădirea. Mă uit la ea cîteva clipe. Nu așa mi-am imaginat-o. Mi-am Închipuit un birou sordid, aflat În capătul unui coridor prăfuit, cu un singur bec atîrnînd golaș
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și critică literară, articole de cultură, documente inedite, traduceri. S. apare în condiții grafice deosebite, ilustrată cu reproduceri după picturile unor artiști clasici și contemporani. Colaboratori: Virgil Cândea, Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi, Fănuș Neagu, Valeriu D. Cotea, poeții Aurel Rău, Radu Cârneci, Gheorghe Istrate, Cassian Maria Spiridon, ș.a., prozatorul și dramaturgul D. R. Popescu, criticii și istoricii literari Irina Mavrodin, Al. Săndulescu, Emil Manu, Ioan Adam, Magda Ursache, Vlad Sorianu, Constantin Coroiu, Petre Ursache, Constantin Frosin, Florentin
SAECULUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
STOENESCU, Theodor M. (23.IX.1860, Cotești, j. Vrancea - 17.III.1919, București), poet, prozator și traducător. Învață la București, unde urmează Liceul „Sf. Sava” și, un timp, cursuri la Facultatea de Litere și la Medicină. În 1882 va absolvi, însă, Conservatorul de Muzică și Declamație. Bonifaciu
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă lanul de grâu una cu mâlul luncii? Dar nu! Îngrăditura e
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
VLĂDESCU, G.[eorge] M.[ihail] (2.III.1885, Cotești, j. Vrancea - 29.III.1952, Dumitrești, j. Vrancea), prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Elenei (n. Fleva) și al lui Mihai Vlădescu, funcționar. Studiile secundare le face la Focșani și la Bacău, oraș în care mulți ani și-a câștigat
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
Gheorghe, 5 apartamente, București, str. General Anghelescu 61-a. 1215. Cristodulo Grigore, 4 apartamente, București, str. Temisana 2-4. 1216. Constantin Dicu, 4 apartamente, București, calea Dorobanților 156, str. Luigi Cazzavilian. 1217. Cionga Dumitru, 5 apartamente, Sinaia, Bd. Republicii 5. 1218. Cotea Ionel, 2 apartamente, București, str. Av. Șerban Petrescu 20. 1219. Condu Iulian, 2 apartamente, București, str. Eroului 3, str. Arhit. St. Burcies 7. 1220. Cauli F. Silvia, 8 apartamente, București, calea Rahovei 69. 1221. Camarelli B. Vera, 10 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
mașinismului și a tehnologiei, un Los Angeles ce se zbate în nimicnicia luminii neoanelor și în veselia deșucheată a umanității reduse la o existență larvar-instinctuală: Am apucat-o la dreapta, pe bulevardul Sunset, dar nu spre casă. La Brea am cotit-o spre nord, am trecut peste Highland, dincolo de Cahuenga Pass, până am ajuns în bulevardul Ventura, lăsând în urmă Studio City, Sherman Oaks și Encino. Pe drum n-am avut sentimentul singurătății. Nu-l ai niciodată pe șoseaua asta. Băieți
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
reactorul. Noi stăm sub sălcii cum am sta sub cort Și ascultăm radio-televizorul. Cei tineri povestesc despre metrou. Îl plănuiesc și-n Cluj, îi duc speranța; Noi poate vom citi-n ziar ce-i nou Pe frontul socialismului în Franța. (...). Cotim la stânga: - revărsat șuvoi De tineri, care se îndreaptă-anume Pe drumul universității noi... Cotim la dreapta-au zburat, se vede, Cocoșii de pe fosta prefectură. Tovarășe, de vrei pădurea verde Poftim la deal, căci brazii-nalți crescură! Vrei lucruri vechi? E turnul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cei tineri povestesc despre metrou. Îl plănuiesc și-n Cluj, îi duc speranța; Noi poate vom citi-n ziar ce-i nou Pe frontul socialismului în Franța. (...). Cotim la stânga: - revărsat șuvoi De tineri, care se îndreaptă-anume Pe drumul universității noi... Cotim la dreapta-au zburat, se vede, Cocoșii de pe fosta prefectură. Tovarășe, de vrei pădurea verde Poftim la deal, căci brazii-nalți crescură! Vrei lucruri vechi? E turnul Sân Mihai, Matei Corvin încremenit pe cal... Vrei nevăzutul? Chiar acuma hai Să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
include, de asemenea: b) răspunsuri la întrebarea: de ce intervievatul alege să încheie o etapă la un anumit punct (care a fost una dintre cele patru întrebări puse fiecărui subiect). Această întrebare tinde să obțină referințe clare la un punct de cotit din viața naratorului (vezi McAdams, 1985, 1993). Formele ar putea include de asemenea: c) manierele de utilizare a termenilor care exprimă componenta structurală a narațiunii, de exemplu, răscruce, punct critic, curs al vieții, traseu, progres, a sta într-un singur
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pentru care rămânea un Roșu. Să nu dea peste bande înarmate, a căror culoare varia în funcție de jafuri... Iar pădurea, primăvara, cu frunzele ei abia ivite, proteja insuficient. Călărea deja de o săptămână, urcând mai întâi de-a lungul Donului, apoi cotind-o spre răsărit. Stepa, până atunci monotonă și plană, era acum întreruptă de păduri și vâlcele. Satele se făceau mai numeroase. În primele zile, mergea orientându-se după cursul fluviului, apoi după soare. Pretutindeni era același pământ rusesc nesfârșit. Dar
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
țâșnitură a frânei automate și lasă pașnic să circule în fața tramvaiului un camion cu lăzi, fără să semnalizeze măcar. Am ajuns în centru. Cocleala smoalei îți pătrunde în plămâni ca o inhalație de gudron și amoniac [...]. Ajung în Cișmigiu și cotesc pe o alee singuratică, acolo unde un baldachin împletit din frunze cedează locul unei liziere dese de castani. Pe un bolovan, un student exilat de urgia proprietăresei purică citatele dintr-un curs de drept roman și privește apoi cerul, ca și cum
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mătase. Următoarea era un sutien negru. Bunica mea se apucase de pețitorie. Între timp, Lefty cobora muntele cu un sac de gogoși de mătase În spate. Când ajunse În oraș, o luă În jos pe Kapali Carsi Caddesi, apoi o coti pe Bursa Sokak. Nu merse mult și intră pe poarta boltită, În curtea de la Koza Han. Înăuntru, de jur Împrejurul fântânii de acvamarin, sute de saci țepeni, Înalți până la brâu, dădeau pe-afară de gogoși de viermi de mătase. Peste tot se Îngrămădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cânta Lefty. Dis-de-dimineață, amarul spre-al nimici. Două fete de harem am zărit pe nisip, erau destul de amețite, dar frumoase la chip. Între timp, narghileaua se umplea. La miezul nopții, plutind, Lefty ieși din nou În stradă. O alee coboară, cotește, se Înfundă. O ușă se deschide. Un chip zâmbește ademenitor. Lefty se trezește stând pe un divan cu trei soldați greci, privind la trei femei durdulii, parfumate, ce stau toate pe divanul de vizavi. (Dintr-un gramofon răsună șlagărul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
al mamei sale, Aristos, În loc de Stephanides. Prezentase acest pașaport Împreună cu tichetul de Îmbarcare la capătul pasarelei Giuliei. Apoi se dusese la pupa, după cum era planul, ca să-și ia rămas-bun. În șenal, sirena de ceață se auzi din nou, iar vasul coti spre vest și prinse și mai multă viteză. Fuste tiroleze, basmale și sacouri fluturau În briză. Câteva pălării zburară de pe capete, stârnind țipete și râsete. Ațele atârnau pe cer ca un năvod abia vizibil. Oamenii l-au privit cât au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]