1,458 matches
-
Cotnari (în ) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Cotnari (în ) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care duce spre
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
la Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
comună existau două mori de aburi, patru biserici, un paraclis și două școli cu 86 de elevi (dintre care 21 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3337 de locuitori în satele Cotnari, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului, Zbereni și Zlodica. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. În comuna Cotnari se află cinci monumente istorice
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
3337 de locuitori în satele Cotnari, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului, Zbereni și Zlodica. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. În comuna Cotnari se află cinci monumente istorice de interes național, dintre care două sunt monumente de arhitectură: (secolul al XV-lea); (secolul al XV-lea), ansamblu alcătuit din ruinele palatului domnesc (sfârșitul secolului al XV-lea) și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1493), ambele
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
cinci monumente istorice de interes național, dintre care două sunt monumente de arhitectură: (secolul al XV-lea); (secolul al XV-lea), ansamblu alcătuit din ruinele palatului domnesc (sfârșitul secolului al XV-lea) și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1493), ambele în satul Cotnari. Celelalte două monumente de interes național sunt situri arheologice: o altă biserică catolică aflată în ruină, în vatra satului Cotnari și datând din secolul al XV-lea; situl din jurul curții domnești (secolele al XV-lea-al XVII-lea) și situl
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
-lea), ansamblu alcătuit din ruinele palatului domnesc (sfârșitul secolului al XV-lea) și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1493), ambele în satul Cotnari. Celelalte două monumente de interes național sunt situri arheologice: o altă biserică catolică aflată în ruină, în vatra satului Cotnari și datând din secolul al XV-lea; situl din jurul curții domnești (secolele al XV-lea-al XVII-lea) și situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, care cuprinde vestigii de la începutul secolului al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt) și secolele al II
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
de interes național sunt situri arheologice: o altă biserică catolică aflată în ruină, în vatra satului Cotnari și datând din secolul al XV-lea; situl din jurul curții domnești (secolele al XV-lea-al XVII-lea) și situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, care cuprinde vestigii de la începutul secolului al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt) și secolele al II-lea-al III-lea (epoca romană). În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
sat se găsește în Efemeridele Cibinului care menționează că husiții din Ungaria și Boemia, alungați de regele Sigismund și inchizitorul general, franciscanul Jacob de Marchia, au fugit, în anul 1420, peste munți în Moldova și s-au așezat: sașii la Cotnari, iar ungurii la Faraoani, Valea Seacă, Bacău și prin apropiere. Informația pare să fie adevărată pentru că data coincide cu declanșarea prozelitismului husit în Moldova și aici a existat populație de religie catolică. Este atestat documentar în anul 1420, în timpul domniei
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
de creștini catolici care nu aveau biserică și erau subordonați parohului de Bacău. Alte informații cuprinse în "Efimeridele Cibinului" arată că husiții din Ungaria, alungați de regele Sigismund, au fugit în anul 1420 în Moldova și s-au așezat, la Cotnari, Faraoani și Valea-Seacă. Episcopul Bandini, pe la anul 1640, când a venit să administreze Mirul la Valea Mare, amintește de Valea Seacă, de unde au venit pentru a primi Mirul 44 de persoane. Numele satului arată totodată toponimia locului, adică satul este
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
aliații europeni. La fel, mișcările de Reformă și Contra-Reforma catolicismului au avut efecte mai vizibile la noi prin influențele răsfrânte în Transilvania. Pentru circa doi ani, și în Moldova, prin aventurierul grec Despot Vodă (1511-1563), ctitor al primului colegiu la Cotnari. Cu sprijin militar polonez și de la împăratul habsburgic, Despot a ajuns domn, sub numele de Ioan al II-lea, între 1561-1563 în Moldova. După ce a mărit impozitele pentru haraci, a lăsat și unele urme culturale prin Școala latină de la Cotnari
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Cotnari. Cu sprijin militar polonez și de la împăratul habsburgic, Despot a ajuns domn, sub numele de Ioan al II-lea, între 1561-1563 în Moldova. După ce a mărit impozitele pentru haraci, a lăsat și unele urme culturale prin Școala latină de la Cotnari, cu 150-200 elevi conduși de germanul Johann Sommer (1542-1574). Se pare că a pus în circulație primul taler moldovenesc, după model morav. Dar l-a turnat din odoare bisericești luate abuziv, întărâtând mirenii și preoții ortodocși. Din spațiul grecesc neaoș
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
124, 183, 200 contracultura / 18, 71, 113, 129, 158, 310 contrareforma / 36, 103, 111, 318 convergenții / 15 Coomaraswamy A. K. / 164 Coranul / 80, 136-137, 310 Corbin H. / 10, 135, 137-139 Coreea de N. / 21, 232 Cortina de Fier / 67, 248 Cotnari / 101 Creangă Ion / 90, 316 creație / 193, 200, 202, 204, 206-210, 230, 237, 242, 296-297, 312, 316 creativ / 119, 138, 153, 175, 198, 200, 204, 321 crima de a conduce / 123 Crimeea / 243, 273 criza / 9-10, 15, 37, 64, 75-77
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Lerești, Botiza, Agapiaetc ) • sate turistice pescărești și de interes vânătoresc- specializate pe practicarea acestor vechi îndeletniciri și in care schimburile cu turiștii sunt inclusiv sub aspect culinar ( Murighiol, Crișan, Sf. Gheorghe, Ciocănești, etc) • sate turistice viti-viticole (Recaș, Giarmata, Lerești, Posești, Cotnari etc.) • sate turistice pastorale ( Vaideeni, Jima, Gura Râului, etc) • sate turistice pentru practicarea sporturilor, unde se pot închiria echipamente sportive, fie pentru sporturi de iarnă fie pentru sporturi nautice ( Fundata, Crișan, Uzlina, Bran, etc.) Un alt aspect al acestei dimensiuni
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
lor fac referiri la existența unor vii, podgorii sau localități viticole, făcând aprecieri mai ales asupra vinurilor, fără a menționa ceva despre soiuri. În această perioadă de dinaintea constituirii statului român unitar s-au format vechile podgoriile românești Odobești, Nicorești, Huși, Cotnari, Dealu Mare și Drăgășani, podgorii care au fost menționate și de Dimitrie Cantemir în opera sa "Descriptio Moldaviae" (1716). Tot în această perioadă se formează și statornicesc sortimentele de soiuri pe baza experienței îndelungate a unor viticultori pricepuți și anonimi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
portaltoii specifici podgoriilor României, laboratoare de analiză, stații meteorologice și de avertizare, la Odobești (A. Mihnea) și la Drăgășani (I. Șlepeanu). Baza materială pentru studiul soiurilor de viță de vie se îmbogățește prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în lucrarea "Varietăți de viță proprii românești", prezintă 36 de soiuri, din care 14 românești și 12 străine, franceze și germane, care au dat cele mai bune rezultate, încercând să propună chiar sortimente pentru podgoriile Drăgășani, Dealu Mare, Odobești și Cotnari. O carte completă și complexă din această perioadă este "Tratatul de viticultură" a lui Bernaz D., Billeau A. și Hogaș C. (1937), în care în volumul V face o descriere a portaltoilor, hibrizilor producători direcți și a unui număr de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și au o arie mare de răspândire (exemplu Chasselas doré), iar altele au o zonă de cultură mai restrânsă, limitată (soiuri locale, arborigene) care valorifică mai bine condițiile locale în care s-au format (exemplu Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari); 5. Descrierea botanică a soiurilor , se realizează pe faze de vegetație, după o schemă complexă, ceea ce constituie un criteriu nou, folosit în studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate prezenta umflături sub formă de bășici sau urme de “lovituri de ciocan” (Grasă de Cotnari) etc. 2. Lăstarii tineri și cei adulți reprezintă organe vegetative importante în descrierea soiurilor de viță de vie. Observațiile ce se fac asupra lor privesc următoarele elemente: culoarea lăstarilor este verde, pe partea expusă direct la soare ea devine roșiatică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1. La capătul opus se află soiul Fetească albă a cărui contribuție a fost negativă de - 5,1940, soi cu frunza reniformă și de mărime medie. Cea mai scăzută contribuție la definirea factorului 1, a avut-o soiul Grasă de Cotnari (0,6374) el fiind situat aproape de originea axelor dar îndepărtat de axa 1 (cadranul I). Factorul 2 a fost definit cu preponderență de soiul Fetească regală (4,8553) și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
factorului 1, a avut-o soiul Grasă de Cotnari (0,6374) el fiind situat aproape de originea axelor dar îndepărtat de axa 1 (cadranul I). Factorul 2 a fost definit cu preponderență de soiul Fetească regală (4,8553) și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens negativ de soiurile Berbecel (-4,5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este excentrică într-un sens și în altul, iar forma frunzelor este diferită: orbiculară la Coarnă albă, tronconică la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este excentrică într-un sens și în altul, iar forma frunzelor este diferită: orbiculară la Coarnă albă, tronconică la Berbecel, orbicular reniformă la soiul Fetească regală și orbicular cuneiformă la Grasă de Cotnari. Cea mai mică contribuție la definirea factorului 2 a avut-o soiul Tămâioasă românească (-0,4545) el fiind situat în apropierea originii axelor în cadranul III. 2.7.2. ANALIZA CLUSTER (AC) 2.7.2.1. Bazele teoretice Metoda a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]