586 matches
-
ținut de fusta mamei până ce te-o luat în cătănie... Mai știi?... De era așa, nu mă luau la cavalerie! - s-a îmbățoșat moș Dumitru. Pâcu s-a prefăcut că nu aude răspunsul prietenului său și s-a apucat să cotrobăiască prin chimir după lulea, dar până la urmă s-a lininiștit și a reluat vorba. Spuneam eu - de n-oi fi vorbind eu degeaba - că în toată zarea cât o puteam cuprinde cu ochii nu se mișca nimic decât omătul zburătăcit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ciopârțită pe cap, Cotman a întrebat: Cine l-o fi lovit și de ce? Asta nu se întâmpla dacă nu ar fi vrut să-i ia ceva - a presupus Alecu. Ca urmare, Cotman a băgat mâna în chimirul lui Hliboceanu...A cotrobăit prin toate ungherele, dar nici urmă de punga cu parale... Asta era! Ce anume? - a întrebat Mitruță. Banii... banii au fost pricina atacului... I-au luat punga cu paralele noastre... Lasă asta. Să vedem cum îl putem duce acasă - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Păi...Apoi Vasile... n-o putut să vină, pentru că...Dochiță, n-ai o gură de rachiu, că așa m-o pătruns frigul ista de nici nu pot vorbi - a cotit-o Cotman. Cu ochii numai întrebări și neliniște, Dochița a cotrobăit într-un blidar și a scos la iveală o sticlă cu rachiu pe jumătate goală. Uite aista-i rachiul din care bea Vasile când se întoarce de la drum. A turnat într-un pahar și i l-a întins. Bea, Ioane
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și pe urmă pe ei cu baltagele! Să știți că nu sunteți chiar așa de proști cum se pare la prima vedere. Numai că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, vericilor - a continuat Puicuță monologul. Amnar cotrobăia prin omăt cu coada biciului, dar fără rezultat. Pune-l pe el să umble în patru labe și să scoată pistolul din pământ din iarbă verde! - a strigat Puicuță la Amnar. Nu-i nevoie, că l-am găsit. Uite ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o cinzacă de rachiu acolo. N-au intrat în vorbă cu noi niciodată. S-or fi nimerit și în vreo vineri seara, dar nu i-am băgat în seamă. Acum mai aveau bani la ei? Sunt sigur că i-ați cotrobăit prin chimire. Am găsit doar o parte din banii noștri, care erau însemnați, și i-am cunoscut. Uitați-vă la ei. Polițistul a cercetat banii însemnați. Drept urmare, l-au adus și pe Aizic la cercetare... Domnu’ comisar. Eu am obiceiul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
n-o vrut? - l-a întărâtat moș Dumitru. Apoi ea zicea că popa stă degeaba șase zile și într-a șaptea cântă! Un nou val de râs a cuprins adunarea... Pâcule, eu aș zice că bine-ai face dacă ai cotrobăi tu prin fundul traistei tale cu minciuni și ai dibui una numai bună pentru seara asta. Ce zici? Faci tu așa un pustiu de bine pentru flăcăii aiștia, ca să nu te uite? - l-a rugat în felul lui moș Dumitru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de bine pentru flăcăii aiștia, ca să nu te uite? - l-a rugat în felul lui moș Dumitru. Pe mine nu m-o uitat nimeni niciodată. Doar doamna cu coasa de m-ar uita... Asta da uitare! În timp ce spunea acestea, Pâcu cotrobăia prin chimir... Dacă umblă după hornoaică și după iarba dracului, aista-i semn bun. Poate i se mai agață de dește și o poveste colbăită, uitată prin fundul chimirului de cine știe când - l-a zădărât moș Dumitru. Măi Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pe masa asta, dar nu ca un creștin, cu mâinile pe piept, ci cu ele la prohab, ținându-și urinarul, căci nu i-au mai putut fi descleștate... Mi-am cernut toată viața; i-am dat faldurile la o parte, cotrobăind în cele mai întunecoase unghere, în căutarea greșelii pentru care am fost atât de aspru pedepsit. Mi-am cercetat corpul, să găsesc un semn malefic din naștere, vreo pată cafenie pe omoplatul drept. Nimic. Viața și trupul îmi erau la fel de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
atingerea retinei. Totul dură cât o plesnitură de bici, căci elementele tabloului se mișcară, își schimbară poziția, obturând tunelul efemer în care, pentru câteva clipe, se întâlniseră fluidele celor două priviri. Avea un sentiment absurd de culpă, ca și cum ar fi cotrobăit pe întuneric, știindu-se singur, într o încăpere în care accesul îi era interzis, pentru ca apoi, scăpărând un chibrit, să descopere cu umilință camera populată de oameni care-l priveau nedumeriți și neplăcut surprinși. Fără să-și poată explica de ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și ei de frică, reușind mai mult să incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se ascundeau prin beciuri sau în pădure. Ceilalți, mascați de data asta spre a nu fi recunoscuți, cotrobăiau prin toate cotloanele târgului și răscoleau coclaurii împăduriți să-și astâmpere setea mocnită de dreptate, pedepsind cum le venea mai bine nedreptățile de peste an. După câțiva ani de tăiat la sare, un ocnaș bătrân, și el vietaș, îl puse pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, monoton, lent, dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului Memoria obiectelor limbaj straniu și cod secret, interzis îndeobște pământenilor! Locurile în care, cu predilecție, îi plăcea Bătrânului să cotrobăie erau podurile caselor vechi, cu aerul lor stătut și lumina cernută prin hublouri murdare, cu liniștea lor de temple părăsite în grabă, prin care timpul abia se mai târâie cu foșgăit imperceptibil de cari și molii. îl fascina aglomerarea aparent
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
oglinzii, ceva din el, partea cea mai subtilă și esențială, rămâne acolo, în străfundurile ei nesățioase. Ieși din cadrul oglinzii, dar nu încetă s-o privească zile și nopți în șir, fără întrerupere. Cu ochii injectați și înlăcrimați continua să mediteze, cotrobăind și orbecăind cu gândul în labirintul măruntaielor ei îmbuibate, în căutarea victimelor. Când reuși să topească și să suprime timpul, apele înșelătoare ale oglinzii părură că freamătă și că prind viață. Fragmentate și disparate apăreau pentru o clipă, ca prin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în taină o himeră, o știmă a apelor. Dar nu știa să primească un dar, de bună seamă neprețuit dar periculos; nu învățase și nu se simțea în stare să fie iubit la rândul său. Privirea Despinei sfredelise cochilia solitudinii, cotrobăind și încercând să scoată la lumină carnea flască și neatinsă de soare a melcului, punând sub semnul întrebării însăși putința lui de a supraviețui. Lipsit fiind de organe și funcții vitale independente, care i ar fi putut oferi supraviețuirea, Bătrânul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
formarea unei impresii corecte asupra oamenilor cu care negocia. Ce-i drept, negocierile lui erau întotdeauna purtate cu discreție și rezervă, dar Yoel își imagina că așa se întîmplă și în lumea afacerilor. Niciodată nu a percheziționat și nu a cotrobăit prin locuința cuiva, nu a filat pe cineva printr-un labirint de străduțe, nu s-a încăierat cu "băieți duri", nu a plantat microfoane prin colțuri ascunse. Treburile astea le făceau alții. Misiunea lui consta în a stabili contacte, a
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
regăsesc și în ediția îngrijită de Florian Roatiș, ca și în cea semnată de George Ardeleanu. Ambele reeditări contribuie la mai buna cunoaștere a universului intelectual al lui N. Steinhardt, căruia viața monahală nu i-a anesteziat plăcerea de a cotrobăi prin „pivnițele” cărților autorilor români și străini și, cu atât mai puțin, nu l-a împiedicat să rămână un scriitor care, deși low profile în raport cu valoarea sa, participa activ la viața literară. Așa cum Geo Bogza: un poet al Efectelor, Exaltării
Către o integrală Steinhardt by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4952_a_6277]
-
să devină visul absolut. Cea mai mică îndoială că s-ar putea să nu fie pe de-a întregul chiar așa este spulberată ab initio. Spania, Italia, Germania, Anglia și, de ce nu, Japonia. Cum spuneam, absurdul, ridicolul, grotescul, rîsul, plînsul cotrobăie sufletele celor care, disperați, plonjează în cele mai aberante situații. Ca și în " Audiția", una dintre piesele lui Alexandr Galin cu priză mare la publicul de oriunde, autor cunoscut la noi și prin textele sale "Stele pe cerul dimineții" - cu
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
masa multe luni după aceea, ducînd dimineața ouă și pîine prăjită la etaj pe o tavă, în timp ce fermierul, copiii lui și cu mine mîncam porridge la masa din bucătărie. Toate amintirile mele de la fermă sînt încărcate cu ouă. Pe cînd cotrobăiam prin hambar, odată am găsit mai multe ouă maronii într-o grămadă de urzici din spatele unei căruțe vechi. Priveliștea era surprinzătoare, căci ouăle ne veneau de obicei din cotețele din lemn aflate pe cîmpul din vecinătate. M-am dus agale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
încît femeia cufundată-n gânduri să perceapă, subliminal dar deplin realist, iluzia multidimensională a cartierului încremenit, la ora siestei, într-o lumină metafizică. Pe drum, aproape de intrarea pe Colentina, Coca deschise poșeta din aceeași proastă imitație de piele de șopârlă, cotrobăi puțin, aspirând mireasma de pudră dinăuntru și scoase-n cele din urmă o fotografie cu margini zimțate, de fapt o jumătate de poză alb-negru pe care, încercînd să n-o miște în mers, o privi cu atenție. Nemulțumită, se opri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de mare sărat și amar. Plângă plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o spăl cu lacrimile mele sărate și amare. Rămâne doar durerea! Plângă ACTA EST FABULA Din cele mai negre amintiri Imaginez călăi inchizitori Cotrobăind în suflete de muritori Orbecăind în van după comori. Trăim într-o dimensiune paralelă Impunem reguli care dor Și ne certăm cu valuri mari de ură Și plângem după îngerii ce moră Când credem că viața e dură, Consiliem nebunii
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
neutră. Călin își scoate ochelarii și îi șterge foarte preocupat, ca și cum investește în asemenea îndeletnicire cam toată știința sa. Mama nu mai apare. După ce termină de șters ochelarii, Călin scotocește într-o geantă lungă pe care o ținea între picioare. Cotrobăie. - To’ cu terfeloaga aia umbli după tine? Ridică din umeri. Scoate un fel de fluier. Îi spune bătrânului cum se numește. L-a luat acum din turneul acela la Sfântu-Gheorghe. Tilincă. - Dai banii pe... Mă rog, dacă ție-ți place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
deschid ușa și răcnesc: „Cucoană!”, dau să mă reped la ea și Draga mi-o taie fără drept de apel: ― Ieși afară! Apoi - către Rica: ― Auzi, țățică, ce baragladenă de țărănoi, intră colea, se face că se împiedică și-mi cotrobăie prin fuste. Ieși afară, măi animalule!(nu a inventat Iliescu replica) Mă uit la ea, se uită la mine, pune mâna pe un retevei și zvârr! după mine, ies, n-am ce face și soră-mea râde și-mi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
privind înspre cuptorul de tinichea din colțul încăperii, cineva ar trebui să aprindă focul. La asta chiar că nu s-a mai gîndit nimeni, zice Tîrnăcop, o să înghețăm aici, sare de la locul lui se așază în genunchi și începe să cotrobăie după așchii în lada cu lemne, bîiguie ceva, pufăie, tușește, se aud cîteva pocnituri, flăcăruia dansează unduindu-se ca o femeie cu forme suple și un firicel de fum care se strecoară pe lîngă balamalele ruginite reușește să schimbe brusc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Magheru, garsoniera lui Roja de pe bulevardul Dacia, cazinoul de lîngă intrarea Michelet și barul restaurant al lui Timișoara din Lahovari. Între timp Angelina mai uita de bosumflare, se ridica de la locul ei și încerca să facă ceva util. Începea să cotrobăie prin sertarul în care aduna tot felul de nimicuri și, pînă să dea de lama subțire pe care o căuta, se înțepa în acele de cusut, se julea în șurubelnițe, se zgîria în desfăcătorul de conserve, dar nu scotea nici măcar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
plecând parcă din nimic, și se topeau cu aceeași iuțeală, dar asta trecu Încet ca un glob de lumină, descrise, deci, un cerc și se ascunse după clădirile Înalte ale vechilor silozuri din port. În noapte, doar lumina farului mai cotrobăia În negurile mării, ca o chemare, ca o speranță. Simți că undeva, În fața lui, după un colț, avea să apară cineva, avu acest presentiment, și atunci a apărut ea, femeia aceea, trecând strada, doar câțiva metri, intrând Într-o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dacă tu și Harry ați putea veni la cină la noi în seara asta. Când am menționat „în seara asta“, Mark nici nu se mai gândi să-și afunde urechile în pernă, ci părăsi camera. L-am găsit în bucătărie cotrobăind înnebunit prin dulapuri. Vom găti cu jumătatea ta de obiecte de bucătărie sau cu jumătatea mea? m-a întrebat el țâfnos. Pentru că dacă ai de gând să folosești grătarul George Foreman pentru carne slabă și grăsime redusă sau aparatul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]