711 matches
-
sare pe ușă cu o secundă Înainte ca mașina să se oprească. Așa face mereu, exhibându-și virtuozitatea În fața oricui se nimerește În preajmă. De data asta are un spectator sigur. E cineva acolo În mașină. * Canicula lipicioasă a amiezii cotropite de nori de muște parcă i-ar fi sporit buna dispoziție stăpânului nostru tânăr, Întreținută desigur și de Însoțitoarea lui, care-l aștepta În mașină. N-avea de gând să coboare. Adevărul e că nu-i prea mare lucru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de sinucidere. Toate gândurile mi se risipesc aici, lângă blocul Fabricii Antilopa, unde se termina și Începea orașul. Blocurile și casele se amestecau și păreau că se termină, se risipeau dimpreună cu gândurile mele pe câmpuri și pe terenurile virane cotropite de gunoaie din spatele fabricilor, parcurile de pe malurile lacurilor păreau să se transforme În păduri... Pe urmă n-am mai vrut să știu, dar tot am mai trecut pe aici și iarăși trec. Blocul Antilopei are luminate ferestrele primelor etaje, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Cele mai multe discuții se purtau În jurul războiului pe care-l Însoțiseră de la Început până la sfârșit. Și mă trezeam și eu printre soldați la Cotul Donului, Încercuiți de ruși și mâncând coji de cartofi; mă furișam după un gard când rușii ne cotropiseră satul și Îl Împușcase pe fratele bunicului, luându-l drept un neamț, pentru că avea ochi albaștri; asistam la rănirea piciorului bunicului, fapt pentru care a fost mai multe luni În spital și pentru care a fost scos de pe front etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
-i numeri Și păsările cuib își fac la el pe umeri." (Kalidasa Sakuntala) Într-o astfel de "grotă inițiatică"4 magul este "imaginea contemplativității amare": În decor de insulă și ruină, practicând orfismul de magii al desperării, sau în natura cotropită de somnoroasa jale a morții, călugărul e imaginea contemplativității amare; el, bea din acesceză și mortificare, apa mării, or se îmbată de muzica undelor somnul și visarea, noaptea integratoare desăvârșind această imagine. Monarhul e androginul misterios cu fața ninsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
împlinirea la M. Eminescu în cetatea țară. Finalul din Andrei Mureșanu (tabloul dramatic) este edificator pentru zidul faptă umană urmărit de studiul nostru. "Mai tare e-acea stâncă ce a trecut martiră Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare Ce-au cotropit românii sunt vijelii mărețe, Turbate, mândre, aspre ca orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar stejarul Poporului meu tare ridică ș-azi în vânturi Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză..." Episodul "cetatea Sarmisegetuzei" (ocultat de critică, probabil pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
votarea unei legi sanitare care să oprească aglomerarea oamenilor prin locuințe. Îngrijorarea mare era invazia neîncetată a evreilor din Rusia și mai ales din Polonia. Zilnic intrau în țară mase de evrei, se strecurau printre pichete, veneau peste munți și cotropeau orașele și începeau să se infiltreze la sate. În parlament fierberea era foarte mare. Mulți deputați cereau ca evreii să fie goniți din țară și trimiși înapoi de unde au venit. Kogălniceanu a răspuns că, în adevăr, sunt acum în România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și postmodernism. Inițial, el a definit o anumită mișcare de idei, născută în Franța, ca reacție la structuralismul lui von Bertalanfy, Ferdinand de Saussure, Lévy-Strauss, Parsons, Piaget ș.a. În anii ’40-’50, această abordare științifică devenise un structuralism invadator care cotropea, vertiginos, domeniile științifice umaniste (după ce se instalase, deja foarte confortabil, în științele naturii și științele vieții). Spaima că totul se va transforma în structură a generat reacțiile umaniștilor împotriva acestei agresivități epistemologice. Așa a apărut poststructuralismul inițial. Ulterior, conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vision avec) se arată limpede în aceste avalanșe ale impresiilor individuale ale personajului. Văzute de aproape, detaliile morții lente, clipele terifiante pentru privitor ale spînzurării lui Svoboda fascinează și pietrifică, precum privirea Meduzei. Deși "înfricoșat" și "întărîtat", Bologa se lasă cotropit de o înțelegere "închisă", de dincolo de el, sens față de care, cel puțin în aceste momente de oroare vizuală, gîndirea personajului apare ca un mediu permisiv, pasiv. Mai tîrziu, atunci cînd află motivele dezertării lui Svoboda (neluate în seamă, ori trecute
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în arhivele din Vaslui, documente referitoare la proprietatea lui Th. Râșcanu, apoi la un interviu acordat de acesta ziarului vasluian de stânga „Cronica” pe data de 19 noiembrie 1945. a. Averea funciară Odată cu intrarea Ro ti-comunist pentru eliberarea ritoriilor cotropite de URSS, Ministerul Agriculturii a impus, dată fiind starea de i, rab misterului decesului acestuia, dar și al localității în care a survenit, punând capăt pentru totdeauna, sperăm, „ghicitorilor” diverșilor biografi. Trebuie să precizăm de la bun început că în acest
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în strofele publicate de „Jurnalul”, „Lupta”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Adevărul ilustrat”, „Evenimentul”, „Noutatea”, „Opinia”. Tot de simbolism ține și pasiunea lui pentru flori, în corespondențe ce-l premerg pe D. Anghel. „Grădina” lui e mai totdeauna „în amurg”, cotropită de catifelarea și parfumul liliacului. Al doilea volum, apărut după mai bine de un deceniu, este semnificativ intitulat Petale (1908). Poetul a fost un traducător pasionat, deși nu totdeauna inspirat. L-a atras îndeosebi Paul Verlaine, după care a făcut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]
-
statului nostru să fie alături de popor, să vină singur în inspecție, fără paradă, fără suită, și să cunoască poporul așa cum trebuie, pentru a-i recâștiga încrederea, așa cum a fost în 1968, când a luat poziție fermă față de cei ce au cotropit Cehoslovacia. Atunci îl vom iubi iarăși și îl vom înțelege mai bine pe el și măsurile luate ce ne privează de o mai bună stare materială. Vom face sacrificii pentru depășirea crizei economice, în special energetice, prin care trece omenirea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că veți face cunoscut pe calea undelor că există inimi pline de speranță pentru pregătirea unui viitor mai bun poporului român, popor care, de la nașterea sa și până acum, a fost într-o luptă permanentă cu străinii care i-au cotropit țara, i-au jefuit bunurile și au vrut să-i distrugă ființa națională. Ne-am descurcat și continuăm să existăm. Sperăm să ne descurcăm și de data aceasta și, dacă n-am găsi sprijin și înțelegere, o vom face și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
țara. Este arhetipul unui individ incapabil, un neisprăvit care niciodată nu a făcut ceva util pentru ceilalți, toată viața sa a constat în ,,munca de partid” , minciună și escrocherie, trai de huzur pe spinarea altora. Altă dată Țara Românească era cotropită de turci, tătari, leși, și de alți dușmani care cereau tribut. Mai era și boierimea locală care jefuia norodul cot la cot cu dușmanii externi. Astăzi nu se mai pune problema cotropitorilor externi, dar a rămas mai actuală ca oricând
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
poalele unui munte. Adun crengi, iarbă și-mi fac un pat foarte primitor. Mă așez și constat că mă simt destul de confortabil acum, că am luat în stăpânire o anumită zonă și i-am imprimat amprenta mea. Curând însă mă cotropesc din nou întrebările acelea complicate, de genul: oare și pe lumea aceasta trebuie să mă hrănesc ca pe lumea dintâi? Oare am corp? Și aici se îmbătrânește? Percep în jur tot soiul de foșnete, de mișcări, însă le percep confuz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mică adiere de vânt. Inima era în ei cât puricele, dar nu recunoșteau că le este teamă. Se închipuiau eroi, erau mândri de ei înșiși, dar le venea să plângă când se gândeau că-și lăsaseră casa părintească: îngrijorarea îi cotropea - ce-i așteaptă de-acum încolo? Căutau să se încurajeze zicându-și că nu mai sunt copii, au împlinit optsprezece ani, se cade să se comporte aidoma unor bărbați adevărați, nu ca niște mucoși plângăcioși, ca niște muieri sau cârpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Vogoride, care era nepotul iluministului bulgar Sofronie Vrancearski, fiul lui ștefan Vogoride, care și-a donat toate bunurile pentru edificarea bisericii catedrale din Țarigrad (Constantinopole - azi Istambul). (5) Dorința coloniștilor și a diasporei intelectuale bulgare din Principatele Române, Bulgaria fiind cotropită și Rusia de a se organiza o școală Centrală bulgară în noul oraș Bolgrad, ca centru administrativ și cultural al coloniilor bulgare din sudul Moldovei și al Ucrainei. În anul 1857, președinții a 40 de colonii bulgare au ales comitetul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Tismăneanu din scrierele căruia, prin anii ’80-’90 făcea conspecte. Peste o vreme, îl lua la refec pe dl Gheorghe Grigurcu, din scrierile căruia ar fi putut învăța câte ceva. Mai mult, lipsit de argumente în fața unei analize lucide, dl Cornea, cotropit de instincte de comisar politic, punea mâna la centură și-i striga iritat preopinentului: „Dezbaterea nu continuă!”. Covârșit de importanța serviciilor naționale pe care le-a prestat la Păltiniș (dezăpezirea potecilor și lupta împotriva dictaturii și Securității prin forma supremă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
stalinistă, Germania atacă Polonia, iar pe 17 septembrie Rusia ocupă partea ei răsăriteană. După capitularea Poloniei, în condiții internaționale extrem de încordate, guvernul României oferă sutelor de mii de refugiați polonezi intrarea în țară. În următoarea perioadă, Germania continuă invazia și cotropește, pe rând, Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg și Norvegia, pentru ca apoi să atace Franța, care capitulează în luna iunie 1940. La 26 iunie 1940, guvernul U.R.S.S. adresează guvernului României un Ultimatum, care prevedea ca, în trei zile, să evacueze din
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1661]
-
propriu. Exmatriculat din anul IV de facultate, cu tinicheaua unei excluderi din UTM pe deasupra, în perspectivă „mina”, de nu cumva armata făcută „la trupă”. Aveam 22 de ani și câteva luni. Ca un făcut, în acele zile de profundă descurajare, cotropit de un fel de melancolie a dezastrului, am dat de aceste versuri din Don Carlos, spuse, evident, de protagonist: „Am douăzeci și trei de ani și n-am / Făcut nimica pentru nemurire”. Desigur, nu la „nemurire” mă gândeam eu, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la frații noștri greco-catolici, ne-au chemat la Beiuș, unde am terminat anul școlar la liceul „Samuil Vulcan”. Tot în același an - după 23 august - prin luna septembrie, am revenit acasă în Moldova noastră care suferise mult din cauza războiului, fiind cotropită de armatele rusești. Cu mari greutăți superiorii noștri au redeschis Seminarul și Gimnaziul Franciscan din Hălăucești prin luna decembrie același an. În anul următor, 1945, cu încă vreo 20 de frați am început anul de noviciat, având ca magistru pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
împotriva unei legi atât de nedrepte care nu dă voie unui om harnic să dobândească pământ dacă nu este băștinaș . Doar și el și taică-su Ion au slujit cu credință țara, vărsându-și și sângele pentru a nu fi cotropită de vrăjmași. Gândi cum de a îngăduit Dumnezeu să i se întâmple asemenea mârșăvie, să fie furat pe față prin tot felul de manevre murdare. „Doamne iartă-mă, își spuse în gând, numai diavolul și Anticrist au putut să lucreze
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
campanie gălăgioasă de înzestrare a armatei, și regele și acoliții săi au jefuit fără scrupule fondurile adunate din contribuțiile cetățenilor patrioți, care se gândeau la întărirea armatei pentru a fi capabilă să apere țara de dușmanii ce râvneau să ne cotropească. Totuși viața trebuia să-și urmeze cursul, nu aveau de ales o altă cale și Costache, împreună cu draga lui Maria și numeroșii lor copii, își vedeau de necazurile lor, că nimeni nu putea să-i ajute să scape de ele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să-ți spun că mă tem foarte mult că marile puteri, Germania lui Hitler și Rusia se vor încleșta întrun nimicitor război care nu ne va ocoli nici pe noi, românii; mai ales că avem vecini care gândesc să ne cotropească și să smulgă „hălci” din trupul țării. Mă gândesc la unguri și de ce nu, și la ruși care, de când Stalin al lor a scăpat de dușmanii lui din țară, nutrește și dânsul gânduri de cucerire a Basarabiei. − Nu am de unde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o glumă căzăcească, Marie, n-o lua în seamă. încearcă și ei să vorbească pe românește; − Nu, noi nu suntem cazaci, suntem soldați sovietici, spune cel de al doilea; noi ne purtăm civilizat, nu facem ca aceia ce ne-au cotropit marea noastră patrie sovietică. La noi trupele imperialiste române au făcut prăpăd prin colhozuri, au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din colhozurile noastre. Când au intrat armatele germane și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Orașul și culorile sale ca într-o uriașă țesătură cu rafinamentul pictural al impresionismului, în completare și cu finețea firului din ie transparentă, până la urmă totul oglindit darnic colorat, fidel și infidel după cum invazia solară sau a fulgilor de zăpadă cotropește temeinicia și fragilul orașului, cu străzile lui într-un nesfârșit labirint. Pornim din nou la drum, însoțindu-ne romantica stare a zilelor de mai. DE LA EDUARD CAUDELLA LA CVARTETUL VOCES Auzi cum se naște bucuria, cum sunetul se prelungește în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]