430 matches
-
mișcare multă în mijlocul său... El desfășură frumuseța sa caracteristică în acel moment [ - ] căci o poate... de aceea orașele cu puțină viață, sau reprezintate astfel pe picturi te lasă a presupune ce s-a fi petrecând în caz dacă ar * fi covârșite și, prin acest ideal întuneric, prin acest noian * de posibilități ele par mai frumoase și-și [arată] frumusețea lor obiectivă ochilor noștri... O fereastră deschisă în care sta un om ce-mi inspiră interes pierde orice frumusețe, dar o fereastră
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Prevedea că al doilea sentiment îi va lăsa un gust fad, primul orgasm însă îl socotea inegalabil, tot ce urma, el considera că a reușit încă o înnăditură sau o obligație morală și mai ales sexuală. Îi privi chipul radios, covârșit în desfătări neascunse, ochii închiși de împliniri cumplite îi schimbară supozițiile, femeia aceasta se imprimase adânc în el... își spuse mirat-constatator fără să-și dea seama cu duioșie: - Însă, muierea asta... chiar ține la mine!? Nu se mișcă profesional, mai
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și analizelor, dar prin aceasta e un domeniu limitat, domeniul credinței e îngrădit de libertatea persoanei, dar când aceasta vrea să-l comunice, el se vădește nelimitat. Acest domeniu explică apoi și raționalitatea naturii create. De aceea credința înmoaie, sau covârșește legile cunoașterii naturii. Cunoaște cele cuprinse în cadrul legilor de pe o poziție superioară legilor. Desigur că aceasta e un anumit sens al cunoașterii, pentru că în alt sens și cunoașterea conținutului persoanei și al Persoanei supreme, prin revelație, e cunoaștere. (n.s. 374
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a amenințat cu gheena? Nu le-a făgăduit Împărăția Cerurilor? Nu în fiecare zi răsare soarele Său peste cei buni și peste cei răi? Oare cele ce a poruncit nu sunt atât de ușoare și lesne de împlinit, încât mulți covârșesc poruncile lui prin prisosința filosofiei lor? Ce trebuia să facă viei sale, și n-a făcut? (Is., 5, 4). Dară, zici tu, pentru ce nu ne-a insuflat în chip firesc cunoașterea și virtutea? Deci cine zice acestea, elinul sau
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trup este depășită de bu-curia venirii de dincolo de mormânt. Învierea Mântuitorului a în-semnat venirea Sa de dincolo de moarte ca o bucurie inegalabilă,copleșitoare și putere a plinătății: „Atunci nu Mă veți mai întrebanimic” (Ioan 16, 23): „Pacea lui Dumnezeu care covârșește toatămintea să domnească în inimile voastre” (Filipeni 4, 7). Acestea suntsemnele depășirii cercului cunoștinței binelui și răului, în care omula intrat prin păcatul strămoșesc, ca o „cădere” din plinătatea inimiiși din învierea cu duhul, dar umplere de sine ca „rămânere
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care nu L-au mărturisit șinu-L mărturisesc pierd comuniunea ca lucrare a Duhului Sfânt. CândSfinții Apostoli cheamă: „Stați tari în Hristos” (Efeseni 6, 10 14), einu se referă nici la „eroisme”, nici la „triumfuri”, ci la „darul păciilui Dumnezeu care covârșește toată mintea” (Filipeni 4, 7) ca pu tere a comuniunii prin slava lui Hristos. Numai atunci când i-a aduspe ucenici la această slavă, Mântuitorul i-a trimis la lucrarea desăvârșirii (Efeseni 4, 12), deoarece aceasta este condiția unității cugetului. Fără
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
casei” (Luca 12, 39), dar „casa” care trebuie zidită în Hristoseste „inima”. De aceea, chemarea: „Capetele voastre să le plecațiDomnului!”, are ca urmare faptul că inimile pot să fie „sus” ca o eliberare și împlinire prin „pacea lui Dumnezeu care covârșește toatămintea” (Filipeni 4, 7), ca locaș al bucuriei și lucrării harului, întrucât„Lumina ce se aprinde nu se pune sub obrocul minții”, incapabilăde bucurie, oricâtă dibăcie în calcule ar avea, ci în „sfeșnicul inimiicare astfel luminează tuturor celor din casă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
oameni cuDumnezeu. Bucuria smereniei în Hristos prin „slava” Învierii vin decă orice înfricoșare din partea lumii: „Sculându-se a certat vânturile(din minte) și valurile (din inimă) și s-a făcut liniște mare” (Matei 8,26), ca „pacea lui Dumnezeu care covârșește mintea” (Filipeni 4, 7),ca „înțelepciunea lui Dumnezeu tainică și ascunsă” ignorată de stăpânirile lumești, care „răstignesc pe Domnul slavei” (1 Corinteni 2,7-8): „Am așteptat pe Domnul Care Mă izbăvește de împuținare decuget și de viforul gândurilor” (Psalm 54
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
referim la Frica (2002) lui Costache Olăreanu, roman al cărui titlu inițial, Confesiuni paralele (1978), descifra tocmai această manevră abilă de eschivare derutantă și exasperantă (prin digresiuni, reveniri, adăugiri, retractări) de la coerența și veridicitatea "autobiografiei" ale cărei nenumărate variante îl covârșesc pe receptor și revelează prin inversiunea comică de situații (anchetatorul terorizat de cel interogat), absurdul sistemului bazat pe control prin îndosariere de existențe. Apropiată de utilizarea dată de prozatorii târgovișteni pare ironia din romanul lui Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu, care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caragialiene și urmuziene ale acestei estetici. Dacă la Caragiale banalul și derizoriul pot fi resorturi de reprezentare artistică alături de "enorm și monstruos", aceștia din urmă vor acapara decisiv viziunea urmuziană asupra unei infralumi hidoase anchilozate în stereotipii bizare și vor covârși mai apoi limbajul poetic, jurnalistic și romanesc arghezian. În Cimitirul Buna-Vestire, de exemplu, grotescul dezvăluie înverșunarea de a vedea totul prin ocheanul deformărilor monstruoase sau de a căuta cu interes naturalist hiperbolizarea umanului josnic în surprinzătoare contexte solemne. Democratizarea limbajului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zile noi. Fiindcă era tânăr, renunțarea la apărare și la neîncredere fu o eliberare sublimă. — Toți te iubesc, îi șopti, pe când treceau printr-un ambulacrum, tânărul Helikon, cu ochii săi de culoarea onixului înecați în lacrimi de bucurie. El era covârșit de emoție și îi întoarse privirea în tăcere. La mică distanță, Lucius Arruntius, senatorul cremonez care se opusese alegerii lui Gajus, stătea singur și îi vedea pe vechii săi tovarăși - ingrați - trecând pe lângă el și salutându-l din vârful buzelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Îndepărtară. Inez le făcu semn cu mîna. Ed spuse: — Te duc Înapoi, dar trebuie să facem o scurtă escală. *** Au condus Înapoi spre L.A. cu radioul mergînd, În timp ce Inez bătea ritmul pe brodul mașinii. Ed trecu În revistă scenariile: Stensland covîrșit de acuzații zdrobitoare. O oră de drum pînă la Raincheck Room. Ed parcă În spatele unei mașini de la Șerif, dar fără Însemne. — Durează doar cîteva minute. Stai aici, ne-am Înțeles? Inez Înclină din cap. Pat Keefer ieși din bar. Ed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
luase gura pe dinainte. Mașina rula, condusă cu îndemânare, navigând pe stratul de omăt în două cu apă, derapând ușor ca o pupa de corabie la viraje, oprindu-se în fine undeva unde Bucureștii se terminau, sub impresia imensității Bărăganului, covârșit de noapte. Era un hotel nou, care impunea de la început impresia unei catedrale a opulenței, având o împrejmuire de fier forjat, executată îngrijit, până la o amănunțime de filigran. În interior, devenea și mai evident că totul era șters de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe coapsă, un tricou strâmt, Înflorat. Părul Îi era prins Într-un coc neglijent, cu zulufi săltând peste urechi și obraji. Rujată purpuriu, părea să aibă buzele umede tot timpul. Zâmbea când a intrat. Eu eram În spatele tejghelei, m-a covârșit emoția văzând-o, așa că n-am apucat să ies de-acolo, s-o Întâmpin cum se cuvine. Ea s-a apropiat cu pași mari, s-a oprit un pic descumpănită În fața pultului, a dat mai Întâi să-l ocolească, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
în miere, Lăsând întreagă dulcea lor putere.(...) Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi.” Categoria estetică de tragic presupune un conflict puternic, încordat, între o personalitate de excepție, care luptă eroic, și forțe contrarii care o covârșesc, rezultatul acestei lupte fiind înfrângerea sau moartea personajului care a purtat-o. Tragicul este categoria estetică prin excelență legată de om. Dacă frumosul este o categorie prezentă în toate artele, tragicul nu apare, spre exemplu, în opera arhitecturală; doar ruinele
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de unitate în varietate; - respingător; - determină un sentiment de neplăcere; Exemplu: Notre Dame de Paris - V. Hugo Florile răului - Ch. Baudelaire Flori de mucigai - T. Arghezi Desculț - Z. Stancu 5. Tragicul: - conflict puternic între o personalitate și forțe care o covârșesc; - înfrângerea sau moartea personajului; - personajul luptă pentru o valoare superioară; - prăbușirea unei ordini și înlocuirea ei prin alta; - provoacă admirație, compasiune și groază. Exemplu: Prometeu înlănțuit - Eschil Antigona - Sofocle Romeo și Julieta - W. Shakespeare Cidul - P. Corneille 6. Comicul: - disproporție
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
m mod uzurar; pe cât înainte marea majoritate era lipsită de credite, asemenea și în urmă ea e lipsită de credit. Ceea ce constituie sporirea creditului e înlesnirea de a găsi credite în condiții favorabile, astfel ca dobânda de plătit să nu covârșească folosul normal ce poate avea debitorul ca industriaș și ca mic proprietar; și, dacă aflăm că condițiile sub care în Galiția și in Bucovina debitorul își poate procura credit sânt astfel încît minarea lui ca meseriaș sau ca mic proprietar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de spaimă, nu de surpriză era uimit prințul, ci de faptul că prorocirea se împlinise! Dar nu și-ar fi putut preciza ce era atât de palpitant în acest gând; simțea doar că e uluit până-n adâncul inimii și încremenise covârșit de o spaimă aproape mistică. Încă o clipă și parcă totul se lărgi în fața lui, locul spaimei îl luară lumina și bucuria, încântarea; respirația începu să i se taie și... dar clipa trecu. Slavă Domnului, era vorba de altceva! Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
situațiunile tezaurului publicate de roșii, că jena momentană de la începutul anului 1876, de vreo 16 milioane, a fost cu totul înlăturată prin rămășițele din 1874 și 1875, ce aveau să se încaseze și cari s-au și încasat. Acele rămășițe covârșeau datoria flotantă din acel timp și, dacă s-ar fi dat de roșii la destinațiunea lor, adecă la plata puținelor mandate cari erau în suferință la începutul anului 1876, statul nu ar fi avut nici o datorie flotantă de pe urma conservatorilor, căci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apte să redea, cu un efort rezonabil, o aproximare mulțumitoare a manifestărilor colective de la nivelul vizat de istoricul mentalităților. Cu alte cuvinte, medievistul are la dispoziție suficiente surse pentru a surprinde nuanțele epocii investigate, dar, În același timp, nu este covârșit de numărul lor, așa cum este cazul celui care studiază istoria secolului XX. Se remarcă faptul că studiile de imagologie elaborate de istorici au luat În considerare, Într-o măsură sporită, și alte imagini decât cele etnice și naționale, cultivate predilect
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14). Făcatori de pace sunt: cei ce săvârșesc Domnului, zilnic, jertfa cea fără de Sânge, rugăciuni și posturi pentru ca peste toți oamenii să se reverse „pacea lui Dumnezeu, care covârșește orice minte” (Filip. 4, 7); cei care iartă și prin mijloace înțelepte înlătură neînțelegerile și certurile dintre oameni și îi împacă. Făcători de pace sunt socotiți apoi și cei ce stabilesc armonie între voința trupului lor și voința sufletului<footnote
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a bunului plac; restrânge arbitrariul, înlocuindu- cu norme diriguitoare; introduce răspunderea legală în locul neresponsabilității de mai înainte. Prin Regulamentul Organic se pune pentru prima oară în societatea românească ideea interesului public ca ceva superior celui individual, care, până atunci, totdeauna covârșise pe celălalt. Ideea statului, putem zice, se naște pentru prima oară la Români în concepția ei modernă, ca viața unui tot întemeiat pe norme obștești, adică pe legi” . Punându-se la adăpostul „sistemului constituțional” conferit de Regulamentele Organice, Rusia avea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
text dintr-o cronică a lui Naum Râmniceanu, scrisă către 1800. prestigiul teoretic al Europei era atât de mare încât umplea de admirație până și marea cuviință a zidirilor Evropii (pe care autorul nici nu le văzuse). Acest continent: Asemenea covârșește și cu mulțimea nenumărată a oamenilor întru care totdeauna au strălucit darurile firești și la bunele obiceiuri, și la știința învățăturilor și la iscusința armelor și la tot lucrul cel de folos în viața oamenilor; s-au aflat în Evropa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unii, vanitate goală, orgoliu nemăsurat, și-au amânat ieșirea în lume, respingând condițiile puse atestării tipografice. Juriul, nu mă îndoiesc, a ales bine. Concursul de debut al editurii "Junimea" s-a oprit la cinci autori, nici unul tânăr cu adevărat, nici unul covârșit de speranță. Am bănuiala că, "în absența stăpânilor", membrii juriului au dat dovada de maximă obiectivitate. Ordinea discuției de față nu are nici o legătură cu scara de valori, dificil de alcătuit, de altfel. [...] Theodor Codreanu debutează în proză cu povestirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dovedit a fi vindecabilă în ce privește îmbolnăvirea lui de lume și lumesc, în timp ce lecția privind legile universului l-a provocat cu adevărat și el nu s-a mai putut sustrage provocării. Acesta pare a fi paradoxul fundamental al lui Hyperion: este covârșit de intelect și nu de simțirea umană trezită în el de visul fetei pământene. Orb la anumite mișcări ale individualului, el nu a putut nesocoti legile generalului, cunoașterea universului în mecanismul său intim. Omul faustic eminescian se simte bine atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]