339 matches
-
2005) 71. Crîșmari Igor, fiul lui Dumitru și Ludmila, născut la data de 8 noiembrie 1988 în localitatea Chișin��u, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 15, ap. 93. (345/2004) 72. Crîșmari Ludmila, fiica lui Bivol Ion și Nadejda, născută la data de 30 august 1966 în localitatea Mileștii Noi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 15, ap. 93. (345/2004) Copii minori: Crîșmari
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
Crîșmari Ludmila, fiica lui Bivol Ion și Nadejda, născută la data de 30 august 1966 în localitatea Mileștii Noi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 15, ap. 93. (345/2004) Copii minori: Crîșmari Alina, născută la data de 1 septembrie 1993. 73. Croitoru Gheorghe, fiul lui Valeriu și Margareta, născut la data de 21 iunie 1961 în localitatea Alexăndreni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, Grătiești, Str. Tineretului nr.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
cu implicațiile lor poetice, sunt legate de sărbătoarea Crăciunului. Cetele de feciori, în număr de două (Răsăriteana și Apuseana) se constituie, de obicei, la lăsatul postului de Crăciun, când își aleg prin vot deschis și persoanele care conduc: primar și crâșmar. Cetele au următoarele atribuții: Statutul fiecărui membru al cetei este relevat printr-un semn distinctiv, constând în elemente de port și podoabe specifice. În ajunul Crăciunului, ceața de feciori pornește spre biserică alături de muzicanții dinainte stabiliți, pentru a primi binecuvântarea
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
spre sfârșitul anului, s-a îndreptat către Madrid. În februarie 1582, solicită, fără succes, să ocupe o funcție rămasă vacantă în Indii. Tot în acești ani, scriitorul întreține relații amoroase cu Ana Villafranca de Rojas, soția lui Alonso Rodríguez, un crâșmar. Din această relație a rezultat o fetiță, botezată Isabel de Saavedra, pe care scriitorul a recunoscut-o. Pe 12 decembrie 1584, Cervantes se căsătorește cu Catalina de Salazar y Palacios, într-un sat din provincia Toledo. Catalina era o tânără
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
(n. 21 ianuarie 1821, Hodoni - d. 3 februarie 1907, Budapesta) a fost un avocat, profesor, ziarist, și om politic român din Banat, unul din membrii fondatori ai Academiei Române. Vincențiu a fost fiul lui Gheorghe Crâșmarul, țăran gospodar din Moșnița, care a murit pe când băiatul era încă mic. Bunicul său, Mitra Babeș, neavând copii, l-a adoptat și i-a dat numele său. Mitra Babeș era un cărturar cunoscut și avea legături cu Dimitrie Țichindeal. A
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
venituri însemnate. Astfel, de trei ori pe an, cu prilejul sărbătorilor principale(Paști, Rusalii și Crăciun), iobagii erau obligați să cumpere de la domnii de pământ o cotă oarecare de vin la prețul fixat de aceștia, cotă care era distribuită de către crâșmarul și judele satului. De cele mai multe ori însă, vinul respectiv era de prostă calitate și nu putea fi consumat. Dacă iobagii îl refuzau, cantitatea respectivă era vărsată în fața porții sau într-un vas din curte, ea trebuind să fie plătită. În
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
pe valea Negrei pe urmele turmelor de oi, trecând prin Șaru Dornei, Păltiniș, Dârmoxa, Broșteni, Borca și Sabasa și traversând apoi Pasul Stânișoara (pe Drumul Talienilor) până în Suha (localitate înglobată astăzi în satul Mălini). Ajunsă la Suha, Vitoria află de la crâșmarul Iorgu Vasiliu și de la soția lui, Maria, că au trecut acolo prin toamnă numai doi oieri și nu trei. Cei doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, locuiau în valea Doi Meri și păreau că s-au îmbogățit brusc în
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
negativă, pe motiv că grinzile, scândurile și șindrila sunt de slabă calitate și e pericol ca comunitatea să aducă pretenții pentru repararea bisericii iar, pe de altă parte, alături de biserică se găsesc două case, una a preotului și alta a crâșmarului, totuși, Capitulul permite mutarea bisericii în sat dând aprobarea la 7 martie 1798.
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
o femeie înzestrată cu duhul rău al furtului de lapte de la vacile oamenilor, atârnând deasupra flăcărilor iadului, cu găleata de lapte legată la gât; morarul are legată de gât piatra de moară și „vaităul" cu care a luat uium necinstit; crâșmarului i s-a legat de gât butoiul și sticluța; Sf.Marina îl prinde în Joia Mare pe un drac și îl bate cu maiul de la toacă; deasupra focului stau și „biraiele”, slujbași necinstiți care fac judecată strâmbă. Alături de reprezentările figurale
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
având lângă clădirea hanului un loc pentru depozitarea nutrețului. Clădirea avea o fațadă simplă, cu arhitectură de pilaștri, iar intrarea beneficia de o arcadă dublă, încununată de un fronton clasic. Hanul dispunea de patru odăi pentru musafiri, o odaie pentru crâșmari, una pentru hangiu, două camere de odihnă și grajdul. În partea din dreapta erau camerele de dormit pentru călători, cu intrări separate, iar în stânga erau cârciuma, birtul și locuința hangiului. Sub cârciumă se afla intrarea în pivnița boltită, construită din piatră
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
Au fost folosiți meșteri specializați în construcții (stoleri, lăcătuși și fierari, pietrari și cărămidari). Acest han era stație de poștalioane și loc de popas și de târg pentru negustorii care străbăteau Moldova. Hanul dispunea de odăi pentru musafiri, camere pentru crâșmari și hangii, magazii, bucătărie, crâșmă și cramă de vinuri. În curtea interioară erau grajduri pentru caii de olac (de schimb), ateliere de reparații ale rotarilor și harabagiilor, cantonul pentru întreținerea și repararea drumului și podurilor, precum și locul de pază al
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
fost anexat de Imperiul Habsburgic, teritoriul actualului sat Dănila de pe pârâul cu același nume era o seliște pustie. Acea seliște era cunoscută sub numele de Dănilești, cut al satului Măriței. După unele surse, denumirea satului Dănila ar proveni de la numele crâșmarului Dănilă Julei, care avea o crâșmă pe moșia Mănăstirii Ilișești, de care ținea și teritoriul actualului sat Dănila. În anul 1783 au fost colonizate aici câteva familii de ruteni originare din Galiția, care se ocupau inițial cu agricultura și cu
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
nu s-a menținut, din fericire, nealterat; chiar și în Poezii, dar mai ales în Ne cheamă pămîntul, poetul își corectează inspirația în sens domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip, nu de individualitate. Din aceeași deviere spre domestic provin o cantitate enormă de poezii pe eterna temă a despărțirii poetului de sat, a sfîșierii sufletești pe care opțiunea înstrăinării ar
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]