473 matches
-
aproape religios, cel care a fost investit să păstreze în echilibru drepturile și îndatoririle acestuia, o fundamentală antiteză eșuată, disputa tranșându-se pentru omul modern în favoarea drepturilor, o uriașă eroare cu un echivalent paremiologic românesc pe măsură: "a-ți tăia craca de sub picioare". Viețuirea în afara adevărului și a libertății înseamnă eliminarea posibilității sacrificiale, deci, a iubirii și a modelului christic, ceea ce pentru Eminescu era de neconceput. Pentru el, martirul, eroul și înțeleptul trăiesc în adevăr (ș.a.), fiindcă ei sunt victime sacrificiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 608 Vecinul poate cere că arborii și gardurile vii puși la o distanță mai mică să se scoată. Acela pe a cărui proprietate se întind crăcile arborilor vecinului poate s��-l îndatoreze a le tăia. Dacă rădăcinile se întind pe pământul sau are drept a le tăia singur.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
chem la nivel național, tu ai un alibi că Iliescu a fost Prim secretar." "Păi, cum să mă duc la Nicu să-i spun?" "Te duci. Băi, mă gândesc că e fain, dar e riscant. Ion Iliescu e pe o cracă care moare". A doua zi, m-a luat de-o aripă și mi-a zis să mergem amândoi. Am băut cafeaua la prima oră la el în birou și ne-am dus la tovarășul Nicu. Și Mohora spune: "Tovarășul Prim-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
În decembrie, sunt unele dintre puținele surse de hrană ale păsărilor. Recunoscătoare, dar și stimulate Întru Înmulțire de către subtilul vâsc ce le oferă râvnita vitamină E, păsările Îl ajută În propria răspândire, curățindu-și ciocurile de cleioasele semințe pe alte crăci. Lucru pe care-l fac și elementele neanimate ale Naturii: vântul care, zbenguindu-se printre ramuri, desprinde atât de delicatele fructe pe care le strivește, lipindu-le, de prima cracă; sau ploaia. Și, dacă tot e vorba de răspândire, oare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
propria răspândire, curățindu-și ciocurile de cleioasele semințe pe alte crăci. Lucru pe care-l fac și elementele neanimate ale Naturii: vântul care, zbenguindu-se printre ramuri, desprinde atât de delicatele fructe pe care le strivește, lipindu-le, de prima cracă; sau ploaia. Și, dacă tot e vorba de răspândire, oare ce face omul? Chiar dacă e interesat de vâsc doar ca plantă medicinală, iar În rest Îl distruge ca podoabă de Sărbători sau ca „dăunător“, omul Îl ajută. Cum? Prin orașele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deci vandabile ori, avându-le, economisitoare a câtorva gologani -, mulțime de plozi care visează, În schimbul lor, vreo gumă de mestecat dacă nu cumva vreo țigară ori ceva mai rău, respectiv oameni În toată firea - săraci ori mai degrabă zgârciți -, smulg crăci Întregi dintr’un arbore neînzestrat de Natură cu lemnul tare al stejarului, dar nici cu Înălțimea ramurilor, la neîndemâna vreunui culegător precum acelea ale bradului. Rana rămasă În trupul teiului e poarta prin care lemnul său atât de fragil va
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În care doar 50 - de fapt, mamă fiind, apelând și la ereditatea extracromozomială, mai mult de 50 - % reprezintă teiul sfânt. Dar el e alcătuit din miliarde de celule. Fiecare păstrându-i - ca bază a vieții - Întreaga informație genetică, inclusiv câte crăci are de gând să odrăslească; nu și câte va avea... Deci, să luăm o celulă - dintr’o frunză ori un mugure - și s’o forțăm să devină un organism pluricelular, unul regenerat dar care, cu genomul identic, e tot teiul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vecie... Odă mătușii Nisia Cu graiul blând, cu vorba înțeleaptă, Adesea o vedeam, privirea cum-și îndreaptă Spre cei ce-o ispiteau. Ochi-i mărgăritare scăpărau. Ziua trebăluia prin tindă, prin băracă. Sau prin grădină, să culeagă de pe-o cracă Un măr rotat ori pere pârguite Sau prune de brumă albăstrite. Nu știa să scrie, Nici să citească. Dar nici neadevăruri nu știa să născocească. Cu vorba-i dulce, cu-a ei înțelepciune împărțea blândețe celor plini deamărăciune. În verile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dânsul! Nouă! Opt! Șapte! Șase! Cinci! Patru! Trei! Doi! Un pas... Gata! Încerc să răsuflu mai ușor. Îmi scot opincile. Îmi lepăd obielele. Mă las numai în colțunii de lână. Îmbrăcat și cu bâta în mână, mă prind de-o cracă, la care ajung după trei-patru salturi, mă cațăr ca o pisică, de-a lungul tulpinei, printre crengi printr-o perie îndrăcită și încâlcită de crenguțe și de țepi tari și ascuțiți, ca niște cuie. Reușesc să mă strecor și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Nu-mi mai spune așa, i-o reteză Viorel zâmbitor. Ți-am spus că nu-mi place să-mi spui așa. — Uite, Viorele, se conformează părințelul. Vezi ce bună a fost ideea mea ca să-l punem aici, sub cais? Între crăcile alea o să proptim bulumacu’ mâine dimineață, să agățăm macaraua. Macaraua aia din hangar e bună. M-am uitat la ea. Trebuie doar spălată bine cu motorină, frecată și unsă nițel, că nu s-a mai umblat demult la ea. Motoru-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
afară și să-l băgăm pe celălalt. Nu-i nici o grabă până zici că aduci motoru’ nou. Am făcut rost de-un bulumac țapăn. Vino să-ți arăt. Ridică mâna spre spatele lui, schițând gestul de a-l ghida spre craca de salcâm din iarbă. Viorel se feri de mâna lui nu tocmai curată, care dă să i se lipească de cămașa albă din pânză topită. Oh, nu-i pasă deloc stăpânului nostru tânăr de bulumac, de macara și motor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tot de rugină de pe lanț. Nu era cu mult mai Întremată decât Buceagul, nenorocirea de macara a moșului. Lanțul cu cârligul prins de motor se Învârtoșa și se Întindea, de-ai fi zis că acuma se rupe bulumacul Înțepenit Între crăcile caisului. Ce mai mangialâc a Încropit și dobitocu’ ăsta de Andrei, să cadă dracului pe noi și să ne omoare cu zile tocmai acuma, când să scăpăm de toată porcăria asta. Mai bine-l dădeam jos cu mâinile, n-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ia! decide Andrei plin de năduf. Trebuia să ne fi pus ciocanele pe el și-l dădeam afară una-două. Bucățele-bucățele! Motorul nu ieșea, dar În schimb se săltase botul camionului și toată partea din față de pe borduri și bulumacul dintre crăci se curba imperceptibil. — Mai lasă-l jos nițel, Relule, că-i demolăm caisu’ lu’ moș Victor. Îl las de tot, că nu l-ai desfăcut din toate șuruburile. Pune dracului mâna pe cheia aia, nu-l vezi că-i prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
până la douăj’ de mii și vă-ncărcăm și duceți-vă cu Dumnezeu. L-am pus pe Nelu să dea cu spatele până a măturat toate resturile Buceagului de pe borduri, ca să se potrivească bena Rabei sub macaraua prinsă de bulumacul dintre crăcile caisului și l-am Încărcat cu tuburile de oxigen și cazanul de carbid, cu motorul și patru colaci de fier beton și țeavă câtă a mai Încăput. Mie unul mi se păreau mai mult nimic banii ăia pentru ce ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
stat așa în neclintire, fără să spună o vorbă.. minute în șir. După o vreme.. într-o tăcere deasă că-ți auzeai bătăile inimii, se auzi profesorul murmurând înăbușit, neputându-se stăpâni: „ - Ah, Ciano..! Să-l văd spânzurat de-o cracă !”. Stătea cu spatele la clasă să nu i se vadă lacrimile. „Clasa” era într-o stare de consternare.. În „ora” aceea, profesorul de istorie ne-a explicat, împrejurările și condițiile care au dus, și au pus țara în fața faptului împlinit.. „Diktatul de la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Și ei au plecat Din vărsat de zori, Pe la cântători. Și ei au umblat Văile cu fagii Și munții cu brazii, Până m-au găsit, Bradul cel pocit. Pe min’ m-au ales Pe izvoare reci, Și ierburi întregi, Pe cracă uscată, De moarte lăsată. Ei când au venit, Jos au hodinit, Au îngenuncheat, De-amândoi genunchi Și s-au închinat: Iară s-au sculat, Cu securi au dat, Jos m-au doborât, M-au pus la pământ. Și ei că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
valoarea lor, care va fi egală cu de doua-ori amendă. La aceeasi amendă și valoare vor fi supuși și aceia cari, în pădurile supuse regimului silvic, exceptându-se numai pădurile de salcie și alte specii albe, vor tăia vîrfurile și crăcile arborilor mai groase de 2 cmn. în diametru, măsurat la capătul cel mai gros, pentru a se da iarnă muguri la vite. Dacă arborii vor avea o grosime mai mare de 2 decimetri în circomferința, măsurată la 1 metru și
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
la 10 ianuarie 1969 în localitatea Lazuri, județul Satu Mare, România, fiica lui Bokros Iosif și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, Nurtingen, Schleisierstr. 89. 119. Constantin Anastasiu Salmann, născut la 6 aprilie 1968 în Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Cracă Constantin și Anastasia, cu domiciliul actual în Germania, Schorndorf, Olgastr. 40. 120. Romer Matilda, născută la 27 iulie 1943 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Raportaru Spiru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Furth Bay, Albrecht Durrerstr. 11
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
Articolul 1 Domnul Craca Valeriu Nicolae se demite din funcția de primar al comunei Ghimpați, județul Giurgiu. Articolul 2 Se stabilește data de 6 februarie 1994 pentru alegerea primarului în Circumscripția electorală Ghimpați, județul Giurgiu. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, șeful
HOTĂRÂRE nr. 652 din 29 noiembrie 1993 privind demiterea din funcţie a primarului comunei Ghimpati, judeţul Giurgiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123720_a_125049]
-
urechi, dus cu preșul și cu zăhărelul; ca să obții ce? ceea ce ai obține și dacă ai fi demn. Ce schimbare a survenit în codul tău genetic, de a luat-o razna gena demnității spre slugărnicie? Nici gena care dirijează tăierea crăcii de sub picioare nu-ți mai funcționează normal. Ești o ruină! Te trimit la lada de gunoi a istoriei, via pușcărie. Rămânem numai cu bucuria că nicăieri în Europa deversată spre apus, comisarii ceapiști nu dau mai abitir în nădragi din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se temeau ca odată cu plecarea rușilor din țară să nu se întâmple și la noi ce se întâmplase în Ungaria. Io știam ce s-a petrecut acolo în perioada aceea, cum ofițerii de Securitate din Budapesta... au fost spânzurați de crăcile copacilor și arși de vii... Să comunica la posturile străine, și io ascultam acasă, că aveam un mic aparat... E, asta a fost cauza, sau motivul, pentru care s-au produs acele arestări masive în perioada ’59-’60... Iar motivele
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era vreo sărbătoare, vreo slujbă din asta religioasă că erau mulți preoți... Ne scoteau la muncă și pe ploaie, dar când era potop mare era pericol de evadare, că nu se vedea la doi pași și atunci te ținea „pe cracă”... Și ce să facem și noi? Atunci țineam prelegerile... Pe câte niveluri erau „crăcile”? Craca avea trei nivele. Eu am nimerit în pat cu unu’ Korpas, frontierist, care venit din Germania occidentală. Stăteam sus la cucurigu’, și cum era făcut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la muncă și pe ploaie, dar când era potop mare era pericol de evadare, că nu se vedea la doi pași și atunci te ținea „pe cracă”... Și ce să facem și noi? Atunci țineam prelegerile... Pe câte niveluri erau „crăcile”? Craca avea trei nivele. Eu am nimerit în pat cu unu’ Korpas, frontierist, care venit din Germania occidentală. Stăteam sus la cucurigu’, și cum era făcut tavanul din balegă de cal cu pământ, crescuseră niște ciuperci, pălăria șarpelui, și se
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
muncă și pe ploaie, dar când era potop mare era pericol de evadare, că nu se vedea la doi pași și atunci te ținea „pe cracă”... Și ce să facem și noi? Atunci țineam prelegerile... Pe câte niveluri erau „crăcile”? Craca avea trei nivele. Eu am nimerit în pat cu unu’ Korpas, frontierist, care venit din Germania occidentală. Stăteam sus la cucurigu’, și cum era făcut tavanul din balegă de cal cu pământ, crescuseră niște ciuperci, pălăria șarpelui, și se întorseseră
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în Germania, 85126 Munchsmunster, Fischergasse 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reșița, Calea Caransebesului bl. 13, sc. A, ap. 12, județul Caraș-Severin. 144. Kornacker Narcis Aldrin, născut la 19 septembrie 1969 în localitatea Crucea, județul Suceava, România, fiul lui Craca Constantin și Anastasia, cu domiciliul actual în Germania, 78224 Singen, Rielasingerstr. 33, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bistrița, Str. Bargaului nr. 8, județul Bistrița-Năsăud. 145. Lazăr Camelia Alină, născută la 26 mai 1968 în localitatea Beiuș, județul Bihor, România
HOTĂRÂRE nr. 203 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]