570 matches
-
așa cum se afirmă în articolul-program, „un organ de atitudine”, deschis spiritului critic „atât de absent astăzi în cultura și politica românească”, o continuare a revistei „Ramuri”, menită să cuprindă „o parte din rosturile pe care le-a avut glorioasa revistă craioveană”, „deși cu o altă croială și cu un alt caracter”. Rubrici: „Teatru-cinema-plastică”, „Curente-idei-fapte-oameni”, „Literatură”, „Educație fizică-turism”, „Cronica externă”, „Economie-finanțe”, „Ecouri”. Colaborează cu versuri Radu Gyr, Ovidiu Papadima, V. Ciocâlteu, Eugen Constant, George Silviu, cu proză Liviu Rebreanu, Gib. I. Mihăescu
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
de rasă: Ovid Densusianu. Este consemnată apariția cărții Carpe rosam. Tema poetică a trandafirului în literatura italiană și franceză a Renașterii, aparținând Anitei Belciugățeanu. Traian Mateescu face cronica spectacolului cu piesa Doamna lui Ieremia de Nicolae Iorga, jucată la Naționalul craiovean. Se scrie despre L. N. Tolstoi, Oscar Wilde, Artur Schnitzler, în timp ce Hermann Keyserling și Giovanni Papini sunt subiecte ale altor comentarii, din aceeași serie mai făcând parte însemnările despre Anatole France, Alfred de Vigny, Bernard Shaw. Piesa de teatru Campo
SAPTAMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]
-
V.1871, Craiova - 8.I.1939, București), dramaturg și prozator. Este fiul Emmei (n. Carada), soră a lui Eugeniu Carada, fruntaș liberal și ziarist, și al lui Ion Theodorian, membru în Comitetul Permanent al județului Dolj, director al câtorva periodice craiovene. Urmează cursul primar la Institutul „C. Dima Popovici” din Craiova, condus de mama sa, apoi, tot aici, Colegiul „Carol I” (1881-1885) și Liceul Militar „D. A. Sturdza” (1885-1887), fără a le isprăvi. Pasionat de teatru, pleacă la București cu o trupă
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
1952, la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o părăsește pentru Școala de Literatură „M. Eminescu”, absolvită în 1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
Burlănescu-Alin semnează versuri mai în fiecare număr (Melancolie, La țărmul liniștitei mări, Și când...). Este inclusă și o snoavă de Petre Ispirescu (Advocatul gonit din rai). Se pare că V.O. era redactată în cea mai mare parte de publicistul craiovean C. N. Iovipale, care, de altfel, era și girant responsabil. D. M.
VOCEA OLTULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290615_a_291944]
-
vede tipărit cel dintâi volum de versuri, Zori, în 1889. Ulterior, numele pe care și-l alesese, Petru Vulcan, ca și celelalte pseudonime (Don Petre, Pedro, Picurar’lu de la Pind, Picurarul de la Pind, Vulpe) pot fi întâlnite în „Lumina”, „Revista craioveană”, „Revista școalei”, „Curierul Olteniei”, „Opiniunea literară”, „Vocea Oltului”, „Albina”, editate la Craiova, în „Jiul”, „Familia”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei”, „Românul”, „Soarele”, „Foaia interesantă”, „Viitorul țărei”, „Epoca”, „Valuri” ș.a. În 1897 figurează ca director
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
al Academiei Române. Își ia doctoratul cu teza Haiducul și haiducia în folclor. Între 1975 și 1979 va lucra în calitate de lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Craiova, de unde se transferă ca lector la Facultatea de Filologie a Universității craiovene, devenind în 1990 profesor și decan. În ultimii ani de viață este senator PNȚCD în Parlamentul României. Colaborează la „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
la „Sburătorul”, „Ideea europeană”, „Ramuri”, „Romă”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața literară”, dar și la „Crainicul” (Târgu Jiu), „Renașterea” (Râmnicu Vâlcea), „Universul”, „Curentul magazin”, „Lumea românească”, „Vremea”, „Cuget românesc” ș.a. Din 1922 e cooptat membru în comitetul de redacție al publicației craiovene „Năzuința”, al cărei director va fi în 1928-1929, ulterior conducând hebdomadarul „Săptămâna”, apărut în 1931-1932, tot la Craiova. P.-Ț. a cercetat cu precădere literatura spaniolă, în studii despre Cervantes, Lope de Vega, Unamuno, Manuel Machado, Rubén Darío. În „Pleiada
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
, revistă apărută la Craiova, bilunar, între 1 februarie și 1 martie 1914. Publicația, „scrisă de Emil Gârleanu”, are ca obiectiv principal stimularea vieții intelectuale a localității. Rubrici: „Vești” și „Bibliografie”. Gârleanu, din 1913 director al Teatrului Național craiovean, include în sumar patru proze: schița Sultan, nuvela Geloșii, cât și Pe Bistrița la vale. Pe potecile Ceahlăului și De pe un carnet. Însemnări din zilele mobilizării. Îi aparțin și câteva articole de atitudine: critică felul puțin onest în care francezul
PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289054_a_290383]
-
1989 ia inițiativa înființării publicației „Memoria. Revista gândirii arestate”, al cărei redactor-șef devine în mai 1990, din noiembrie 1991 fiind desemnat și președinte al Fundației Culturale Memoria. Debutul publicistic s-a produs la vârsta de treisprezece ani în revista craioveană „Flamura”. A mai colaborat la „Viața socială”, „Ramuri”, „Pagini dunărene”, „Viața militară”. A fost distins cu diverse premii, acordate de revistele „Ramuri” și „Viața militară” sau de Asociația Scriitorilor din București (pentru romanul Nimic despre fericire, 1984). După perioada de
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
încearcă să scoată în evidență valorile locale. Constantin Brâncuși și Ion Țuculescu sunt creatori care oferă dese prilejuri de afirmare a orgoliului local, lor consacrându-li-se mai multe dezbateri, mese rotunde, numere omagiale. De atenție se bucură și teatrul craiovean. Chiar dacă nu sunt prea numeroase, comentariile pe marginea fenomenului artistic compensează prin prestigiul semnatarilor: Petru Comarnescu, Lucian Pintilie, I. D. Sârbu, Ion Zamfirescu. Mai scriu aici Victor Parhon, Dinu Săraru, Valentin Silvestru, Anatol Vieru. În jurul revistei se formează criticii Al. Fințescu
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
de semnalat serialul Fișe de dicționar filosofic, contribuțiile pe tema Pledoarie pentru o istorie a Olteniei. Redacția a fost, desigur, obligată, mai ales în anii ’80, să umple pagini întregi cu texte politizate conjunctural, dar nimeni nu poate acuza publicația craioveană de exces de zel. Redacția rămâne o prezență distinctă în peisajul revistelor românești, cu rezultate remarcabile, cu un aspect grafic agreabil (exceptând ultimii ani), fiind continuatoarea unei tradiții. V.T.
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
REVISTA CRAIOVEANĂ, publicație științifică și literară apărută la Craiova, la 1 iulie 1890. Din comitetul de redacție probabil că au făcut parte și puținii colaboratori ai revistei, tinerii N. Burlănescu-Alin, Petru Vulcan, Iulian N. Theodorescu și A. Georgescu. Ultimul dintre ei este
REVISTA CRAIOVEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289196_a_290525]
-
cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în presa culturală din țară, diversitatea tematică - de la subiecte de eminescologie, literatură veche, recenzii la cărți aparținând unor autori craioveni până la pledoaria pentru canonizarea lui Mihai Viteazul - fiindu-le caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
PLEIADA, revistă „pentru poezie și artă” apărută la București în ianuarie 1934 (un singur număr), avându-i ca redactori pe N.I. Herescu, Ion Pillat și V. Voiculescu. Continuând „Pleiada” craioveană (1927-1928), publicația bucureșteană include în sumar un studiu al lui Tudor Vianu, Poezia lui Ion Pillat, urmat de un grupaj din lirica autorului (ciclul Scutul Minervei), apoi versuri de V. Voiculescu și Ștefan I. Nenițescu. Aici N.I. Herescu, latinistul care
PLEIADA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288846_a_290175]
-
Revistei oltene”, inițiată de Traian Demetrescu. Este o publicație democratică de interes local, care dorește să suplinească „lipsa unei mișcări literare în Craiova”. Sunt tipărite manuscrise ale lui Traian Demetrescu, redactorii propunându-și să reflecte și influența acestuia asupra poeților craioveni. În sumar intră probleme de literatură, știință, istorie locală. Rubricile „Cronica literară” și „Cărți apărute” sunt semnate de Ștefan Braborescu și I. C. Popescu-Polyclet. Colaborează cu versuri de înrâurire simbolistă sau cu o tematică preponderent socială N. Burlănescu-Alin, N. Vulovici, I. C
NOUA REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288481_a_289810]
-
însușită de alți câțiva scriitori tineri (Virgil Mazilescu, Vintilă Ivănceanu, Iulian Neacșu), care în 1965 constituie în cadrul cenaclului Luceafărul grupul oniric. Refuzați la început de toate periodicele, în 1966 oniriștii reușesc să colaboreze la „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei craiovene „Ramuri”, redactat de M. R. Paraschivescu (sprijinitor și promotor, în epocă, al inițiativelor literare alternative radical înnoitoare, propuse de tineri). După câteva luni suplimentul e interzis. Leonid Dimov, „stâlpul grupului”, și Dumitru Țepeneag își văd, în schimb, editate primele volume
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Cele trei Crișuri”, „Ion Maiorescu”, „Viața literară”, „Curentul”, „Săptămâna culturală”, „Arhivele Olteniei”, „România nouă”, supliment literar, „Universul literar” ș.a., semnând fie cu numele său, fie T. U. sau T. Ulmu. Face parte, în 1924, din comitetul de redacție al revistei craiovene „Flamura”, participând și la conducerea periodicelor „Năzuința” (1926-1929), „Suflet românesc” (1926), „Pleiada” (1927-1928). Figurează, de asemenea, în comitetul de conducere al revistei „Ramuri” (1928-1947) și publică aici numeroase articole. În 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, fiind numit în
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
1968, 134-136; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 117-118; Eugen Constant, Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980, 92-95; Sina Leonte, Poezia lui Nicolae Milcu, Craiova, 1973; Stelian Cincă, N. Milcu, „Contribuții filologice” (Craiova), 1975, 95-119; Ion Pătrașcu, Poetul craiovean Nicolae Milcu, Craiova, 1977; Antonescu, Scriitori, 9-19; Constantin Ciopraga, N. Milcu, CL, 1987, 12; Al. Cerna-Rădulescu, Ultima invazie, București, 1996, 48-52; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și pref. Ion Popișteanu, Constanța, 1996, 73-81; Dicț. scriit. rom., III, 210-212; Firan, Profiluri
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
săptămânal, între 3 octombrie 1838 și 25 septembrie 1839. Profesor de desen și caligrafie la școala publică din Craiova, Constantin Lecca, redactor și editor, fost colaborator la „Bibliotecă românească” a lui Zaharia Carcalechi, intenționa să facă din această primă revistă craioveană o tribună culturală a orașului. Ecoul apariției, în presa anului 1838, a fost favorabil („România”, „Albina românească”, Gazeta de Transilvania”). C. Lecca a tipărit în M. traduceri de nuvele, versurile semnate Gr. Canuș, câteva poezii și fabule reluate din „Curierul
MOZAICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288266_a_289595]
-
de prefectură, profesor la Școala comercială. A mai îndeplinit funcția de contabil fiscal pentru județul Gorj (1901), precum și pe aceea de director al Poliției din Târgu Jiu (1903). A scris mult, la început sub înrâurirea lui Béranger, publicând în reviste craiovene și în unele din București. Debutul și-l face în 1891, la „Revista școalei”. În rest, colaborează la „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Revista nouă”, „Noua revistă olteană”, „Curierul Olteniei”, „Revista literară”, „Generația viitoare”, „Foaie interesantă”, „Familia
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
se află în uzinele noastre, în minele de cărbuni, pe marile șantiere ale construcției socialismului (...). Pentru a fi un poet luptător, nu e suficient să folosești metoda introspecției, ci trebuie să participi la realitate. Dar iată că în Puișor de Craiovean Nina Cassian vrea să se apropie de realitate, să cânte uzina. Mai întâi, drumul până la uzină e tare lung. Partea a doua, îndeosebi (Ce spune Jiul) se caracterizează prin sărăcia de idei. Versurile bat pe loc, se repetă. Versul popular
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nou spre mare). Tot în acest an este publicată și culegerea Constructorii vieții noi. În 1953, patru scriitorii își publică reportajele în volum: Dragoș Vicol (La poalele Ceahlăului), Mihail Gavril (Pitești - o regiune în plină înnoire), Ștefan Andrei ( Pe drumuri craiovene) și iarăși prolificul prozator Eusebiu Camilar (Prin Țara de Sus). Tot în acest an sunt tipărite două culegeri de reportaje literare: Pe întinsul patriei noastre și Santinelele lumii. Să citim un comentariu despre unul dintre aceste volume, publicat de George
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în comuna natală, apoi, cu întreruperi, liceul la Craiova (1924-1926, 1949-1952). Din 1925 va fi, pe rând, funcționar la Tribunalul Județean Dolj (până în 1940), bibliotecar la editura și revista „Ramuri” (1940-1948), iar, în cele din urmă, secretar al Teatrului Național craiovean (1952- 1954). Între 1949 și 1960, B. a condus filiala din Craiova a Uniunii Scriitorilor. În toți acești ani, el desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
toți acești ani, el desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice, versuri și proză, articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra” ș.a.), semnând de multe ori Fanu sau F. Bossun, dar și cu inițialele F.B. sau cu pseudonimele Vladimir Arbore, Vlad Dracu, Vlad Țepeș. Cele câteva volume de proză editate de B. (Scrisori
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]