1,220 matches
-
alt bărbat de către soțul legitim, i s-a aplicat tratamentul tradițional: a fost dezbrăcată la piele, unsă cu păcură, tăvălită prin fulgi, urcată În căruță dimpreună cu zestrea ei - două preșuri Împletite din cârpe, un rățoi, trei găini și o cratiță smălțuită -, plimbată prin tot satul și depusă, În cele din urmă, În bătătura rușinaților ei părinți, care i-au aplicat, la rându-le, o corecție corporală binemeritată și soră cu moartea; un nepot al omului de film Ghiță Bulgaru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câteva clipe mai târziu, pe când dădeam fuga în cameră să-mi refac rapid machiajul în onoarea a indiferent ce avea să se întâmple la ora ceaiului, am trecut pe lângă bucătărie. Unde, spre marea mea surpriză, Misty O’Malley spăla o cratiță uriașă. Pentru asta, fusese nevoită să se cațăre pe un scaun. Deși eram convinsă că nu era de fapt nici o nevoie și că o făcuse doar ca să pară dulce și neajutorată. Am regretat imediat că nu insistasem să-i ajut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
văd musacaua... ăsta nu-i piper, astea-s pastilele verzi pentru somn și astealalte sunt pentru tremurătură și alelalte sunt pentru vise și alelalte pentru morți, lasă că știu eu, Rock Rock Rock again, se zguduie farfuriile și furculițele și cratița și borcanele și masa cu leacuri mirodenii siropuri pentru suferința cea mare, mare cât grădina lui Dumnezeu Nebunul, c-așa mi-a fost dat mie, puiule, să n-am liniște decât aici, la bunătatea lui don’ doctor, că tare-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îngăduie să doarmă în paturi moi, cu plăpumi de puf și câte trei perne, și nu au timp să stea în bucătăria hotelului, să mănânce o porție de tocană de miel, cu toți cartofii și morcovii aceia suculenți, aburind în cratiță. Ei trebuie să dispară iar în noapte, să-și facă datoria. Iar datoria mea era de a salva copiii. Până se va fi tras ultimul glonț, până se va fi lansat ultima bombă, trebuia să continui să îi caut. TOM
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să gândesc cu voce tare.) Spionul meu are și el visurile lui, de pildă să se stabilească în Iran... În Iran? Să nu poți să-ți scoți femeia la o cafea? Da, de ce s-o scot, las’ să stea la cratiță!! Pe vremea aceea nu-l descoperisem nici pe M. Houllebecq, cu umorile lui antiarabe de genul toate femeile arabe sunt niște târfe neputincioase, în Platteformes, romanul din 2002, după ce mama autorului trecuse la Islam. Cu ce oameni bei tu? își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Chestia e că serialele astea au un fel de politică sau cum să-i zic? feministă. - Ai observat și tu? - Dar e evident, nu-i nimic ascuns. În toate serialele astea eroina se emancipează, se rupe de treburile gospodăriei, de cratiță, cum ziceți voi, e independentă, încearcă să facă o carieră... - Și ți se pare OK emanciparea asta? - Nu știu, dar în orice caz tu-mi pari acum un tip cu vederi foarte înapoiate. Aici am izbucnit într-un râs de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
observ că aveam un fel de mâncare și în farfuria din față. Mama n-a mai suportat să vadă asta, mi-a spus pe un ton glacial, Vai, ce urât mănânci, a pus porția ei abia atinsă la loc în cratiță, Gata, mulțumesc pentru masă, a țipat de pe hol, îndreptându-se spre camera violet inviolabilă. A ieșit de-acolo hăt, spre ora zece, pentru telenovelă, când eu a trebuit să încerc reconcilierea: Mămică, eu cred c-ar trebui să mă-nsor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ceaun și o tigaie pentru ouă ochiuri la microunde... Nu‑mi trebuie nici un staniol pentru curcan! țip. — Nu e pentru tine! zice mama, oprind aspiratorul. Aveau o ofertă specială - dacă le dai datele unui prieten, primești gratis un set de cratițe de lut. Așa că te‑am trecut pe tine drept prietenă. E un catalog foarte bun, să știi. Ți‑l dau să te uiți prin el. — Mamă... — Și niște cuverturi așa drăguțe... Sunt sigură că nu ți‑ar strica niște... — Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
o navă spațială și un cuptor de pizza zidit în perete! Un du‑te‑vino de chelneri cu cămăși albe care intră și ies cu tăvi și doi bucătari care stau în picioare la plita din centru, ținând de mânere cratițele care sfârâie pe foc; cineva țipă „Fuck! Unde sunt șervețelele?“ Găsesc o sticlă de apă și niște pahare, le pun pe o tavă și apoi mă uit în jur să văd pe unde o fi ginul. În clipa în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ta-su vitreg, Îl știu pe toarășu’ colonel, știu că și mama lucrează În aparat, te cred, e arătoasă și-acu’, dar știi părerea mea de femei? Se spurcă ușor, se fac duble, triple, așa e firea lor, muierile la cratiță, dacă mă Întrebi pe mine, excepția e doar Tovarășa! Nu po-să-ț’ spui În ce belea ne-a băgat bețivu’ de Gherghina, fă repede actele pentru Matei, e lucrare urgentă! Are dreptate Șeful, ce spunea ieri, tovarășul colonel, avem nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
David o anunțase c-avea de gând să pregătească el cina, dar când Fiona a intrat în bucătărie nu și-a simțit nările asaltate de nici o aromă îmbietoare. De fapt, în încăpere nu se simțea nici urmă de mișcare. Toate cratițele erau curate și stăteau agățate deasupra barului. Poate că David o aștepta fiindcă avea nevoie de unul dintre ingredientele pe care abia le cumpărase? Nedumerită, Fiona a lăsat pungile pe masă și s-a îndreptat către sufragerie. David stătea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
pasă, dar trebuie să iau lucrurile așa cum sunt, nu? Dacă amândoi am face pe înbufnații, atunci ce s-ar întâmpla cu biata Jessica? Preț de câteva minute, nici unul n-a mai scos nici un cuvânt. Singurele sunete erau cele provenite de la cratițele și tigăile pe care Jessica le manevra de colo-colo. Din când în când mai șuiera și frigiderul. Îmi pare așa de rău, a murmurat Jake. Dacă mai zici o singură dată chestia asta, să știi că te bag cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o rugăminte. — Dar e tot ce avem! Malik râse disprețuitor: — într-adevăr, nu e mult... Dar acolo unde mergeți n-aveți nevoie nici măcar de atâta. Tăcu o clipă. înțelege că nu pot merge prin deșert încărcat cu pături, covoare și cratițe ca un negustor ambulant. Făcu semn unuia dintre oamenii săi. — Să se pună în mișcare. Ali! Rămâi aici cu patru oameni; știi ce ai de făcut dacă apare targuí-ul! Cincisprezece minute mai târziu, Laila se întoarse să privească pentru ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
aveai și pentru alții. Pentru prietenele tale, Mirelo, fomistele, perversele și profitoarele care-ngroșau obrazul și căscau gura, iar pe de altă parte, pornite să te mănânce de fund, să te bârfească, să te știe tot cartierul ce bagi în cratiță și cu cine te fuți. Unele ca Roșioara, Geta și Vasilica, veșnic puse pe rele, dar pentru tine prea puțin conta, Mirelo, lăsai să treacă de la tine. Nu te sinchiseai, îți mergea prea bine ca să-ți stea mintea să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vei înțelege că te-ai lăsat amăgit, ispitit, ea e mai aproape de diavol decât bărbatul, dar totodată mai aproape și de Dumnezeu. Cum dracu’ vine asta? Ea intermediază, negociază, gustă din bine și din rău, se dedulcește pe când amestecă prin cratiță, preparând fiertura magică, vitală, mortală... Reuși, în sfârșit, să le numere. Erau nouă, Rafaele, și te simțeai din ce în ce mai bine printre ele, poate unde erau mai multe decât pomeniseși vreodată în bucătăria Elenuței. Turma asta, Rafaele, e foarte posibil ca mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
musafirul. Asta e, n-are nici ea timp, e la fel de ocupată ca bărbatu-său, dacă nu cumva i-o fi frică să nu-i zgândăre boala, gelozia aia urâtă... Rafael o vedea prin ușa întredeschisă, în fața aragazului, amestecând într-o cratiță mare, și câinele scâncind și frecându-se de coapsa ei ca un copil răsfățat peste măsură. Se împingea în ea nerăbdător și parcă se grăbea spunându-i să sufle-n foc, să facă ce-o face și să-i termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe un scaun. Se juca, râdea, și dintr-odată se întoarse, îi propti talpa-n piept și-l împinse cu o forță nebănuită, doborându-l. Câinele protestă, mârâind gros, și-i sări cu labele pe umeri. Ea lăsă din nou cratița și-l apucă de labe cu amândouă mâinile și-l răsturnă peste pragul ușii, izbindu-l cu spinarea de picioarele măsuței. Rafael parcă ar fi pândit, cu gura întredeschisă și cu ceașca de cafea ridicată-n aer. Parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
albi. — Cine-l zgândăre? Acuma-i pun mâncarea la răcit și să-l vezi că se liniștește. Ce-mi place! jubila Rafael, scuturând capul peste revistă. Ghiocel se ridicase pe labele din față pe pervazul ferestrei bucătăriei și lătra la cratița aburindă cu fiertură de orez cu oase. Se întindea să ajungă la ea, lungind gâtul și patinând pe ciment cu labele din spate. Ai fi zis că vrea să sară pe geam și se zguduiau pereții de lătrăturile lui... Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lui părea să se proiecteze pe fața lui Milică, ascultându-și frazele sorbite, la rându-i, din ochi de nevastă-sa. Ea asculta stând în picioare, rezemată de ușorul ușii, în timp ce câinele încerca zadarnic să-i atragă atenția, schelălăind la cratiță. Nimic n-ar fi distras-o din momentul acela de răgaz, rezervat adorației senine. Bătăile, schingiuirile, arestările, crimele, abuzurile de tot felul, disimulate în măsuri pentru apărarea instituțiilor statului de drept democratic... Bravo, Milică-tată, și asta-mi place: tânăra noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de fasole cu pâine prăjită, și am stabilit să trec pe la el mai târziu, ca să ne uităm la niște filme și să mâncăm pizza. Efectul drogului se disipa rapid, dar a durat suficient cât să apuc să spăl farfuria și cratița. Apoi, m-am Îmbrăcat și-am ieșit. Voiam să vorbesc cu cineva. Îi luasem adresa de la Lou, cu o zi În urmă. Nu știam prea bine de ce voiam să discut cu ea. Probabil că din conștiinciozitate. Nu, era mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mă aflu într-un automobil așa de mare, venit din Italia. Era ca și cum, întorcând după primul colț, am fi dat de Piazza Venezia și de Colosseum. Acasă, mama s-a și grăbit să aștearnă masa și a pus pe foc cratițele cele mai mari. Între timp cumpărase varză dulce și carne tocată - „la prețuri exagerate”, a suflat ea în urechea tatei - și voia să gătească sarmale. Dar Francesco s-a împotrivit și toți ceilalți așijderea. Ei hotărâseră să ne răsfețe negreșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
în conștiința noastră, la fel cum știm că pământul pe care călcăm se învârte, fără să-l simțim. Simt din nou miros de chibrituri arse, poate că uitasem vreunul în camera lui Noga și s-a aprins, dar nu, este cratița cu griș, fundul ei este complet ars, nu reușesc să fac nici măcar un terci, îl gust, are un gust întunecat, grețos, dar nu îmi pasă, important este ca burta să fie plină, mănânc direct din cratiță, inhalez vaporii amărui, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
aprins, dar nu, este cratița cu griș, fundul ei este complet ars, nu reușesc să fac nici măcar un terci, îl gust, are un gust întunecat, grețos, dar nu îmi pasă, important este ca burta să fie plină, mănânc direct din cratiță, inhalez vaporii amărui, toată gura mea nu este decât o mare arsură, din pricina intensității durerii, nici nu o mai simt, o voi simți numai dacă mă opresc, dar eu nu mă opresc, râcâi toată arsura de pe fund, până ce nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
umărul ei fierbinte, până ce aripile apusului răsfrâng asupra mea o pace neașteptată. Ea îmi întinde o mână transpirată, îmi atinge fața dezamăgită, unde este tati, șoptește ea, îl vreau pe tati, respirația ei miroase urât, mirosul grișului ars pe fundul cratiței, iar eu spun, va veni și tati, imediat ce va putea, va veni, ies repede din cameră, va muri dacă nu vine, nu va putea face față situației, caut telefonul pe întuneric, voi suna acolo, îi voi spune Zoharei să îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Midori își vedea mai departe, nestingherită, de bere și de cântece. După ce-a cântat toate cântecele pe care le știa, m-a anunțat că va interpreta unul compus de ea. Aș vrea să-ți fac tocană Dar n-am cratiță. Aș vrea să-ți împletesc un fular Dar n-am lână. Am vrea să-ți scriu o poezie Dar n-am cu ce. — Se intitulează N-am nimic, m-a anunțat Midori. Erau îngrozitoare și versurile, și melodia. În timp ce ascultam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]