KorAP: Find »[drukola/base=creștina & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...35 >

867 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677

destin. CAPITOLUL V Am făcut tot ce se cuvenea. Plec cu inima împăcată din Mexico. Bunul arhiepiscop și, desigur, starețul mănăstirii franciscane au scris la Madrid despre înfăptuirile mele ca misionar și despre botezul unui număr mare de negustori japonezi creștinați de mine. De asemenea, guvernatorul Acuña a povestit sfetnicilor de la curte că negoțul cu Japonia poate fi folositor și pentru a stăvili înaintarea țărilor protestante în această parte a lumii. Ca să zădărnicim planurile Ordinului Sfântul Petru aceste două scrisori sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
acoperea privirea. Moartea cobora asemeni înserării peste trupul tânărului indian. Habeas requiem aeternam, murmură Velasco, ținându-l pe tânăr de mâna murdară de sânge și de noroi. În clipa aceea, nu mai era un misionar mistuit de ambiția de a creștina Japonia, ci un simplu preot care veghează într-un cătun la căpătâiul unei bătrâne ce-și dă ultima suflare. Requiescat in pace. Ca și cum ar fi închis cea din urmă poartă a vieții, Velasco își trecu ușor mâna peste ochii aceea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
spune Biblia, cu îndârjire și încăpățânare, ca pe o trăsătură de-a lor. Eu... vreau să le dau căldura cu care să Te caute pe Tine.” Doar printr-un singur mijloc puteam să-i țin piept părintelui Valente: să-i creștinez la Madrid pe soli. Întocmai după cum i-am făcut pe negustorii japonezi să primească botezul în Mexico. Numai astfel vor da crezare episcopii spuselor mele. Întocmai după cum mi-a dat dreptate guvernatorul din Mexico după acel botez pompos. Solii au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
aceste îndoieli... dacă măcar unul dintre dumneavoastră s-ar face creștin... La auzul acestor cuvinte, o uimire copilărească străbătu chipurile până atunci împietrite al lui Tanaka și al samuraiului. Ca să le domolească uimirea, Velasco atacă mai departe: Dacă v-ați creștina, atunci slujitorii bisericii din această țară vor da crezare cuvintelor mele. Vor socoti adevărat legământul făcut de Stăpân de a-i primi bucuros pe padres, fără să-i prigonească. Fiindcă acum fețele bisericești din Spania nu pun la îndoială cuvintele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
De asemenea, acesta știe bine că, lăsând la o parte India, negoțul cu țările Europei nu este cu putință fără să luăm în seamă credința creștină. Atâta vreme cât Sfatul Bătrânilor vede lucrurile astfel, va înțelege, fără îndoială, că noi ne-am creștinat doar pentru a ne îndeplini însărcinarea. — Tu ai de gând să te faci creștin? îl întrerupse Tanaka. — Nu știu. O să mă gândesc bine în drum spre Madrid. Însă, în timpul călătoriei noastre, mi-am dat seama cât de largă este lumea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
că niște samurai ca dumneavoastră s-ar avânta chiar și într-o luptă fără sorți de izbândă. La fel sunt și eu. — Senior Velasco, zise Nishi făcând un pas în față. Dacă vă este de folos... sunt gata să mă creștinez. La lumina lumânării, mi s-a părut că de pe chipul lui Tanaka dispăruse încrederea lui obișnuită. — Senior Tanaka și senior Hasekura, am întrebat eu, sunt de aceeași părere? Nici Tanaka, nici Hasekura n-au răspuns. Însă, mi-am dat seama

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
la felul lor de-a fi de dinainte ... Lămurește-ne, părinte Valente! — Japonezul nu trăiește nicidecum ca o ființă separată. Noi, misionarii europeni, n-am știut acest fapt. Să ne închipuim că avem aici un japonez. Noi încercăm să-l creștinăm. Dar în Japonia nu era niciodată vorba de un singur om. În spatele lui se află întreg satul. Se află neamul lui. Și nu numai atât. Se află părinții și strămoșii lui răposați. Satul, neamul, părinții și strămoșii lui sunt atât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
venea mult așteptata primăvară și topea zăpezile. — Botezul dumneavoastră a dat roade, zise Velasco cu zâmbetul său obișnuit. Domnul îl răsplătește pe acela care trece pragul Bisericii Sale. Când au aflat că niște japonezi veniți de la capătul lumii s-au creștinat, toți oamenii bisericii din Madrid s-au lepădat de îndată de părerile lor neclintite și părtinitoare. În fiecare zi vizităm fețe bisericești de rang înalt și primim binecuvântarea lor. Acum toate ne merg ca pe roate. Hotărârea adunării episcopale se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
și forfoteau pe o arșiță de cuptor spanioli, negri, chinezi și băștinași filipinezi. Frații noștri de aici ajunseseră la capătul răbdării propovăduind printre nenumărații chinezi ce trăiau în acest oraș. Pe atunci, erau mulți credincioși căci toți chinezii care se creștinau erau scutiți de dări vreme de zece ani. Însă, era limpede că nu se creștinau dintr-o pornire adevărată. Chiar și după ce primeau botezul, tot nu duceau o viață creștinească, dimpotrivă se întorceau la superstițiile și ritualurile înfricoșătoare și dezgustătoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de aici ajunseseră la capătul răbdării propovăduind printre nenumărații chinezi ce trăiau în acest oraș. Pe atunci, erau mulți credincioși căci toți chinezii care se creștinau erau scutiți de dări vreme de zece ani. Însă, era limpede că nu se creștinau dintr-o pornire adevărată. Chiar și după ce primeau botezul, tot nu duceau o viață creștinească, dimpotrivă se întorceau la superstițiile și ritualurile înfricoșătoare și dezgustătoare practicate de poporul lor. Spre deosebire de cei douăzeci de mii de chinezi, numărul japonezilor din Manila

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
tăi din Japonia... Nu am nimic, zâmbi trist fostul călugăr. Dimpotrivă, le-ar aduce numai necazuri dacă s-ar răspândi vestea că sunt prieteni cu un călugăr creștin. — Și noi, zise samuraiul rușinat și cu privirile în pământ, ne-am creștinat vrând-nevrând. Nu din adâncul sufletului, dar... — Nici acum nu credeți? — Nu credem. Am făcut totul de dragul însărcinării noastre. Dar tu? Crezi cu adevărat în omul acela numit Iisus? — Cred. V-am spus și data trecută. Numai că Iisus cel în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ale oamenilor de vază cât de aspre erau măsurile împotriva credinței creștine statornicite pe aceste domenii în timpul îndelungat cât fusese el plecat. Începu să se frământe întrebându-se dacă trebuia sau nu să spună fățiș că el și Nishi se creștinaseră în Spania. Ce s-a întâmplat cu Velasco? — Ne-am luat rămas bun la Manila. Ce făcea Velasco la Manila? stărui senior Tsumura asupra lui Velasco. A zis că se va mai întoarce în Japonia? Samuraiul clătină din cap cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
domeniul său. Dintre aceștia face parte și Velasco. Samuraiul simți cum îi apăreau pe frunte broboane de sudoare. Simți, de asemenea, cum îi tremurau genunchii lui Nishi care stătea așezat lângă el. — Printre supușii voștri e vreunul care s-a creștinat? — Nu. Glasul samuraiului era gâtuit. — Așa să fie oare? Cu privirile ațintite în pământ, samuraiul tăcu. — De ajuns! zise seniorul Tsumura zâmbind pentru prima dată. Negustorii care au călătorit împreună cu voi ne-au spus că s-au creștinat acolo, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
s-a creștinat? — Nu. Glasul samuraiului era gâtuit. — Așa să fie oare? Cu privirile ațintite în pământ, samuraiul tăcu. — De ajuns! zise seniorul Tsumura zâmbind pentru prima dată. Negustorii care au călătorit împreună cu voi ne-au spus că s-au creștinat acolo, dar fiindcă s-au folosit de acest lucru doar ca de un mijloc pentru a dobândi câștig din negoț, i-am iertat după ce au jurat în scris că se dezic. Dar voi sunteți samurai. De aceea am fost îngrijorat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
pe genunchi și cu privirile ațintite în pământ, strigă: — Am fost niște proști! Chipul său era roșu ca racul. Nu e vina voastră, zise împăciuitor seniorul Tsumura. Poruncile Măriei Sale de a opri credința creștină au schimbat totul. — Eu m-am creștinat! La strigătul lui Nishi, seniorul Tsumura își ridică brusc capul. Un fior înghețat străbătu încăperea cufundată în tăcere. În liniștea aceea, Matsuki își îndreptă pentru prima oară privirile către ei. — Adevărat? glăsui încet seniorul Tsumura într-un târziu. Asta e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Tsumura într-un târziu. Asta e... — N-am făcut-o din inimă, zise samuraiul încercând să-l oprească pe Nishi care voia să mai strige ceva, ci pentru că am socotit că acest lucru ne va înlesni îndeplinirea însărcinării. — Te-ai creștinat și tu, Hasekura? — Da. Însă, la fel ca și negustorii, n-am făcut-o din inimă. Tăcut, seniorul Tsumura îi iscodi pe amândoi cu priviri tăioase. După un timp, făcu un semn cu mâna către însoțitorii săi și unul dintre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de lemn. — Am spus... zise Nishi cu ochii înecați în lacrimi, am spus ce nu trebuia să spun. — Ei, gata! Oricum Sfatul Bătrânilor tot ar fi aflat. „Înțeleg ce-ai simțit când ai strigat cu glas tare că te-ai creștinat” dădu să spună samuraiul, dar se opri. Și el ar fi vrut să-și arunce obida și ura în obrazul seniorului Tsumura, al Sfatului Bătrânilor aflat în spatele acestuia și al oamenilor cu mare trecere aflați în spatele Sfatului Bătrânilor. — Ce-o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
le-ar aduce vorbe calde de mulțumire. Dar cei care se iviră înăuntru cu zgomot de pași erau seniorul Ōtsuka, sfetnicul pentru religie, și un slujbaș. Bătrânul sfetnic, la fel de uscățiv ca și unchiul samuraiului, îi întrebă din nou de ce se creștinaseră. — Pentru că de nu ne-am fi făcut creștini, nu ne-am fi putut duce la capăt însărcinarea nici în Nueva España, nici în Spania. Samuraiul explică apoi în amănunt cum se petrecuseră lucrurile. După ce isprăvi de povestit despre Velasco și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
însărcinarea nici în Nueva España, nici în Spania. Samuraiul explică apoi în amănunt cum se petrecuseră lucrurile. După ce isprăvi de povestit despre Velasco și despre moartea lui Tanaka, zise: — Tot ce-am făcut a fost de dragul însărcinării noastre. Ne-am creștinat tot de fațadă. La fel au făcut... și supușii noștri. — Iar acum nu credeți nici un pic? — Încă de la început n-am crezut nici un pic. — Ați face bine să scrieți asta în jurământul de dezicere. Să scrieți asta, da? Seniorul Ōtsuka

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
să vă mai întâlniți o vreme. Apoi le zise că așa poruncise Sfatul Bătrânilor. De ce ne poruncesc să nu ne mai vedem? zise Nishi apropiindu-se de slujbași cu pumnii încleștați. — S-a hotărât ca toți aceia care s-au creștinat o dată, oricare ar fi fost pricina pentru care s-au făcut creștini, să nu se mai întâlnească unul cu altul, zise slujbașul arborând chiar un zâmbet firav. Apoi le spuse că se puteau duce înapoi unde înnoptau și că se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
prin fața ochilor îi trecu chipul știrb al unchiului său. — Nici să nu te gândești să te răzvrătești! Fă bine și spune-i asta limpede și unchiului tău. Trebuie să te socotești binecuvântat că familia ta, a unuia care s-a creștinat, a fost lăsată în pace. — M-am creștinat... de dragul însărcinării. Eu n-am crezut în credința creștină. Nici măcar n-am vrut să cred vreodată. Am făcut totul doar de dragul însărcinării. Astfel i se plângeau seniorului Ishida ochii podidiți de lacrimi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
său. — Nici să nu te gândești să te răzvrătești! Fă bine și spune-i asta limpede și unchiului tău. Trebuie să te socotești binecuvântat că familia ta, a unuia care s-a creștinat, a fost lăsată în pace. — M-am creștinat... de dragul însărcinării. Eu n-am crezut în credința creștină. Nici măcar n-am vrut să cred vreodată. Am făcut totul doar de dragul însărcinării. Astfel i se plângeau seniorului Ishida ochii podidiți de lacrimi ai samuraiului. Însă, ia aminte! Chiar și familiile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
mereu lângă noi. El ne ascultă tânguielile și durerile...” Yozō nu-l părăsise niciodată, nici înainte, nici acum. Îi urmase pe samurai ca propria sa umbră. Și nu-i tulburase amărăciunea cu nici o vorbă. „Am crezut mereu că m-am creștinat doar de fațadă. La fel cred și acum. Însă, acum, după ce am aflat câte ceva despre căile cârmuirii, mă gândesc din când în când la omul acela. Chiar mi se pare că am înțeles de ce în toate țările pe unde am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
greșeli pe care le-am săvârșit împotriva lor, chiar dacă le-am făcut cu gânduri bune. Este adevărat că i-am amenințat, i-am dus cu vorba, le-am adormit neliniștile și m-am folosit de ei. Poate că i-am creștinat tot ca să mă folosesc de ei. În cele din urmă s-au legat de Domnul. S-au legat de Domnul - acest singur fapt este marea mea alinare acum. O dată cu adânca remușcare pentru câte le-am greșit, sufletul meu este copleșit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
asta „cădere”). Însă, nici el nu-și închipuie că o să cedăm, și nici noi nu facem decât să clătinăm din cap. Însă, astăzi a venit să afle altceva. M-a întrebat dacă Hasekura și Nishi cu care călătorisem împreună se creștinaseră sau nu din inimă. M-am gândit la binele lor și am zis: — S-au creștinat pentru a-și îndeplini însărcinarea. Atunci, zise slujbașul uitându-se drept în ochii mei, nu se pot numi creștini, nu-i așa? N-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]