90,136 matches
-
Al. Graur și de I. Iordan și este prezent în unele opere literare. Dintre autorii de azi, Paul Goma excelează în formații lexicale bazate pe "deraiere"și nu numai. Nu știm cît se știe că P. Goma și-a adunat creațiile lingvistice proprii dintr-un Dicționar în mai multe volume (needitat). În D, cele mai numeroase intrări aparțin însă, așa cum se cuvine, unor noțiuni (mai) recente, de ex. anisocronie-isocronie, anominație, antistaxă, circumlocuțiune, concatenație, co-text, naratar, narator, sinafie, transferastic etc. etc. De
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
v. Mioara Avram, Compuse de tip tematic în presa actuală în "Studia Universitatis Babeș Bolyai - Philologia", XLII, 4, 1997) unde se exemplifică, printre altele, cu alconaut alcătuit din alco-, trunchiat din alcool. Un ex.: directocrat (din drecto-, provenit din director), creație analistului politic Andrei Cornea, cum am menționat în Dicționarul de cuvinte recente 2, p. 7. Între prima și a doua ediție există și o deosebire de cu totul alt ordin: în prima ediție unele articole erau scrise pe două coloane
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Mariana Neț I. Pe 27 iulie 2002, se împlinesc două sute de ani de la nașterea lui Alexandre Dumas. Al cărui corp va fi, probabil, transferat la Panteon, pe data de 4 octombrie a.c. Creația lui Dumas este, cel mai adesea, identificată cu romanul celor trei muschetari. Despre care, aproape invariabil, se adaugă - cu ceea ce se vrea a fi o undă de umor sau de maliție - că, de fapt, erau patru. Cu excepții rarisime (cazul
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
de forțe ce avea să se manifeste în colocviul de a doua zi în favoarea montării nu a fost de natură să-mi modifice opinia. O vorbă americană zice însă că "nimic nu e gata până nu e gata". Și cum creația teatrală a lui Andryi Zholdak e departe de a se fi încheiat, împrumutând în vitalitatea sa ceva din masivitatea regizorului, din pantagruelismul său, recenta întâlnire prilejuită de-a IX-a ediție a Festivalului de la Sibiu cu alte două spectacole ale
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
propun grupări pe curente și tendințe alături de cele autodefinite drept școli iar uneori chiar ierarhii valorice (Sanguineti, de pildă, îl supradimensionează pe Gian Pietro Lucini și "îl lichidează" ca poet pe S. Quasimodo, privilegiind traducerile din liricii greci în dauna creației originale), Gîndul precumpănitor (Il pensiero dominante, Poesia italiana 1970 - 2000, Garzanti, 2001), alcătuită de poeții Franco Loi și Davide Rondoni, pun alături - în ordine alfabetică! - o sută cincizeci și șapte de autori din toate generațiile care au dat versuri de
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
de Angelis și Ana Blandiana - sînt găzduite trei poezii ale acesteia din urmă împreună cu versiunea lor italiană datorată românistului Bruno Mazzoni și poetei Biancamaria Frabotta. În afara unei foarte bine venite fișe biobibliografice, consistentă și deloc aseptică, Bruno Mazzoni prezintă sintetic creația poetei noastre în studiul Ana Blandiana. L'ombra delle parole. Urmărind traiectoria scriitoarei de la debut, cercetătorul italian, prin incisive și oportune aproprieri și trimiteri, creionează panorama poeziei de expresie română în secolul XX, punctînd și modificările de optică ale criticii
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
studiul insistă asupra artei poetice a Anei Blandiana; citatele privilegiază frazele care reliefează viziunea despre menirea și valoarea efectivă a artei. Demersul este fericit întrucît coincidența de poetică explicită și implicită în cazul dat permite formularea de judecăți pertinente despre creația lirică în discuție și despre sevele ei plurale. Cum există un consens general în privința locului ocupat de Ana Blandiana în literatura noastră actuală, și nu numai, insistînd ar însemna să vrem să forțăm uși deja deschise. în schimb nu este
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
duc zilele) d-na Lory Wallfrisch își continuă cu neabătută perseverență eforturile pe tărâmul muzicii, doar zona s-a schimbat: dacă timp de zece ani în pribegia ei prin lume a dus o luptă în mare măsură singuratică, pentru propagarea creației românești (Enescu, Lipatti etc.) acum își continuă misiunea și în interiorul vieții muzicale din țară. Părăsind confortul locuinței sale din apropierea New-York-ului, revine mereu în locurile de care s-a despărțit acum mai bine de jumătate de veac, dar spre deosebire de atâția, nu
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
a doua viață peste cea proprie. Așa că el face din mine o ființă privilegiată, căci am posibilitatea să spun în cuvinte toate întrebările din viața mea, cu suferințele, dar și cu iluminările ei. Și nu numai eu voi avea bucuria creației, ci și cititorii apropiați sau îndepărtați, prin magia lecturii, se vor nutri cu temele dezvoltate în cărțile mele, recreând firul istoriei, în funcție de sensibilitatea lor. Dumneavoastră, Magdalena Popescu-Marin, sunteți negreșit cea mai fidelă cititoare a mea, nu numai pentru că m-ați
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
piese de teatru adunate în acest volum conturează și mai clar noua direcție pe care criticii au remarcat-o la Matei Vișniec o dată cu piesa Despre sexul femeii ca un câmp de luptă. Dramaturgul se detașează astfel de prima perioadă a creației puternic marcată de alegorii ale spațiului și politicii totalitare (primele piese ale lui Vișniec au circulat în ediții samizdat) prin renunțarea la o anumită excentricitate a absurdului. Refuzul îndârjit de acceptare a realității și de respingere a ei prin denunțarea
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea cunoscutei Janine Chasseguet-Smirgel reunește, de o manieră coezivă, articole publicate în deceniul 7 al secolului trecut, pe subiecte legate de artă și creație în general. Cartea apare în Franța anului 1971, așadar într-o perioadă de mare efervescență și evoluție a psihanalizei și a instituțiilor ei. Cu toate acestea (sau cu atât mai mult), se simte chiar în această vreme nevoia unor perpetue
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
totul se înscrie într-o civilizație specifică, pe care doar Ilie Boca o reprezintă și o ilustrează în spațiul artelor noastre vizuale de astăzi. De altminteri ca în tot ce face, indiferent de cadrul acțiunii și de specificul limbajului, de la creația propriu-zisă și pînă la acțiunile administrative și manageriale, el este un narator, o conștiință cumulativă, un generator de lumi în plină dinamică și niciodată epuizabile. în această perspectivă, Italia sa este un spațiu interior, expresia nemijlocită a unei enorme capacități
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
punct de vedere tehnic și construite la fel de imprevizibil din punct de vedere fizic, aceste lucrări, în marea lor majoritate de dimensiuni mici și medii, nu au nici o legătură cu realitățile din afară. Mai mult ca în orice altă experiență de creație, aici, în aceste spații restrînse, poate fi intuită cu o acuitate extremă confruntarea a două principii, încleștarea patetică dintre vidul primordial și gestul fecundator. Boca nu mai este acum doar o conștiință neliniștită care absoarbe tot ceea ce percepe în jur
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
fondator, un cavaler al providenței învestit cu puterea de a lupta cu dihăniile nevăzute ale vidului. Cu pustiul pînzei sau al suprafeței albe, în general, în față, cu amenințarea permanentă a neantului la fiecare pas, el începe, el transformă actul creației artistice în ritual fecundator și în moment germinativ. Semnul plastic, acel amestec elementar de grafie și ton, maculează fertil puritatea golului, aproximează tresee, își imprimă o anumită dinamică și devine, prin chiar aceste secvențe, un agent al întemeierii, al Creației
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
creației artistice în ritual fecundator și în moment germinativ. Semnul plastic, acel amestec elementar de grafie și ton, maculează fertil puritatea golului, aproximează tresee, își imprimă o anumită dinamică și devine, prin chiar aceste secvențe, un agent al întemeierii, al Creației celei dintîi. Punctul dinamic devine linie, linia își determină propriile-i morfologii, iar acestea, prin forța unei sintaxe lăuntrice, proliferează în spațiul unei ordini infailibile. în punctul de convergență al acestei vocații întemeietoare, al acestui tardiv reflex demiurgic, cu o
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
acum îi lasă tot mai puțin spațiu neocupat și, probabil, tot mai puține opțiuni. Boca este artistul care și-a pierdut, în timp, prerogativele de stăpîn și a devenit, încetul cu încetul, un instrument miraculos (și captiv) al propriei sale creații.
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
descărnare a eului de vanități, de denudare a sa printr-o aparentă apostazie, care, prin mecanismul parodierii parodiei, sugerează o cale de purificare... Ajunsă la apogeu, parodia face stînga împrejur. Acea "ironie radicală", în care Ihab Hasan vedea "dezumanizarea" proprie creației postmoderniste, își dezvăluie resursele unei complexități apte a revalorifica tradiția abhorată (de facto însușită pînă la saturație, asimilată în subtext pentru a fi folosită în structurarea deschisă spre infinit a unor noi plăsmuiri poetice). "Biblioteca" lui Ion Stratan nu e
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
a II-a revăzută, G. Călinescu își exprimă nevoia de critică activă, socotind-o "colaborare", iar Eugen Simion face un istoric al recunoașterilor în epocă a debutului în critică prin biografie a lui G. Călinescu și a accentului pus pe creație. Nu cronologie documentară, ci roman biografic al cărui erou este Mihai Eminescu este noutatea ideii de critică creatoare. Nu este ocolit nici faptul că odată precipitat cu opera sa în lume, propunând-o, se și impune prin replicile care i
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
pornește de la rădăcini, de la studiul lor, pentru ca din asemenea plăsmuire de energii să ajungă la răsuciri în universalitate. Spuneam mai sus, că numai cine îl înțelege pe autorul operei și vieții lui Mihai Eminescu, în cele mai ascunse fibre ale creației sale poate să-i pună cu adevărat în valoare faptul că ceea ce își propune G. Călinescu drept model ideal, este tot el cel dintâi care, în discursul său critic, îl răstoarnă. Dar "G. Călinescu n-ar fi călinescian dacă ar
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
o actriță extrem de tenace și ambițioasă care n-a intrat, deocamdată, pe mîna unui regizor care să modeleze, să o curețe de prea plinul pe care îl are și îl pune la dispoziția personajelor. Fără fanatism și angoase nu există creație. Și nici performanță. E bine însă ca spectatorul să și le imagineze și nu să-i fie arătat de-a dreptul.
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
soluție la riscurile decăderii, la umanul prăbușit în propria lui carcasă, este una a construcției raționale și a viziunilor riguroase, dacă aparenta contradicție a termenilor poate fi acceptată. Ca și Paul Neagu, Ciprian Paleologu își așază un important segment al creației sale sub semnul unui anumit cartezianism. Ceea ce, îndeobște, pare pîndit de amorf și de infernala mașinărie a contorsiunii, primește, finalmente, promisiunea unei geometrii solare și a unei noi ordini edenice. Disputat în egală măsură de voluptățile dionisiace ale exprimării și
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
pe precursorul lor, Flaubert, și tot atît de indiscutabil aceștia i-au înrîurit scriitura în cel puțin egală măsură cu Proust, în descendența căruia e îndeobște plasată, fără ca exegeza să fi insistat, așa cum se cuvenea, pe factura naturalistă, decisivă, a creației sale. Să menționăm că afectarea științifică, acele fișe sociologice sau clinice care abundă în paginile literaturii de acest tip, nu reprezintă, în pofida aparențelor, un divorț de estetic, ci doar o variantă "eretică" a lui. Pe urmele "poeților damnați" și în legătură cu
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
cu aceste cuvinte: "Istoria este obiectul unei construcții care nu e plasată în timpul vid și omogen, ci într-un timp plin de prezența "timpului acum"" (subl.n.). Catrinel Pleșu a echivalat foarte elegant, punând în ghilimele, pentru neobișnuita încărcătură metaforică, creația lingvistică Jetztzeit, care nu e pur și simplu un echivalent pentru Gegenwart, prezentul, ci exprimă misticul nunc stans. Teza XVII dezvoltă: Gândirea nu implică numai mișcarea ideilor, ci și repausul lor. Când gândirea se fixează brusc într-o configurație (subl
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
teorie a textului (formele muzicale), 2) că se poate defini o logică a primitivelor sintaxei muzicale. Autorul nu se oprește însă aici, ci aprofundează tenace zona cvasi-necunoscută a eterofoniei, pe care o întemeiează epistemologic și o ilustrează constant în propria creație. Niculescu definește eterofonia ca simultaneitate a materialului muzical originar și a variantelor sale. Pornind de aici, el imaginează și o formă muzicală specifică eterofoniei, pe care o numește "sincronie", bazată pe tehnica "fazării și a de-fazării" ale aceleiași melodii, cântată
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
mai mulți interpreți. Principiul "coincidentia oppositorum" este la Ștefan Niculescu cupola concepției sale despre muzică. îl întâlnim pretutindeni: în lucrările simfonice și în cele camerale, în macrostructură și în microstructură. Este, în fapt, expresia concentrată a aspirației creatorului către integralitate. Creația Asemenea omului, muzica lui Ștefan Niculescu este clară, unitară și luminoasă. Așezată constant sub semnul seriosului și sacrului, ea posedă o gravitate specifică. E, altfel spus, o muzică de viziune. Blocurile sonore pregnante, alăturate întru o dramaturgie pulsatorie, creează vaste
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]