11,160 matches
-
scriitorului sovietic Ilia Ehrenburg, în care descoperă opacitatea față de înnoirea artistică, simetrică celei a "lagărului de dreapta". Inconfortul acestei poziții se vede destul de ușor, căci tânărul poet e obligat să acomodeze comandamentul intransigenței ideologice "proletare" la angajarea într-o experiență creatoare pe care nu și-o poate renega cu toată gura, după ce scrisese versurile de la "Alge" și publicase, în 1933, foarte puțin cumintele Roman de dragoste. Se va strădui, ca atare, să echilibreze, cât de cât, ambele talere ale balanței: "Despre
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
scriitorului sovietic Ilia Ehrenburg, în care descoperă opacitatea față de înnoirea artistică, simetrică celei a "lagărului de dreapta". Inconfortul acestei poziții se vede destul de ușor, căci tânărul poet e obligat să acomodeze comandamentul intransigenței ideologice "proletare" la angajarea într-o experiență creatoare pe care nu și-o poate renega cu toată gura, după ce scrisese versurile de la "Alge" și publicase, în 1933, foarte puțin cumintele Roman de dragoste. Se va strădui, ca atare, să echilibreze, cât de cât, ambele talere ale balanței: "Despre
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
formării naratorului ca scriitor, care este de fapt povestea melancolică a unui eșec (în dragostea neîmpărtășită pentru Ama, în studiile filozofice abandonate, chiar și în prieteniile lui, bunăoară cea cu Dinu Theodori), dar și a unei opțiuni salvatoare în favoarea scrisului creator, în favoarea explorării și exploatării regatului complex al "umbrelor". Cheia cu care se poate intra în universul romanului este conceptul de "umbră", elaborat și reelaborat în tot cursul lui. Umbra poate avea sensul de stafie, spectru, fantomă. Ea poate fi de
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
viața lor, chiar atunci cînd nu se semnalau cu nimic în modestia sau nulitatea lor aparentă"). Umbra mai este apoi rezultatul unei confruntări cu necunoscutul izvorît "din adîncul infinit al unei oglinzi", dar și o fantasmă, un produs al fanteziei creatoare, bunăoară imaginea sinelui și a altora ca personaje dintr-o poveste. Scrisul e traversarea unor zone secrete, a unor umbre iscate din "cimitirul trecutului", începînd cu aceea a însuși naratorului: Acuma reflexul meu e în această carte în care nu
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
fi dat girul responsabilității etice și al verticalității. De altminteri, în țesătura densă a acestor pagini cu iz pamfletar, născute din indignare și transformate în revolte, eseistul își dezvăluie, nu o dată, crezul său artistic, codul moral care îi modelează vocația creatoare și viața. Iată, spre pildă, un fragment edificator, în înțelesul etimologic și deplin al cuvântului: "Noi suntem dintre aceia care cred că poezia nu este și nu poate fi o simplă pritocire de "cuvinte potrivite". Că găteala vorbei e cu
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
poezia sa cu o discreție aristocratică, îi repugnau contorsiunile romantice. La V. Voiculescu îl atrăgea magma clocotitoare a problematicii, gravitatea ei și strădania poetului de a găsi acestor forțe de o izbucnire, uneori primitivă, făgașul și eliberarea în poezie. Experiențele creatoare ale lui V. Voiculescu se oglindeau constant în înțelegerea lui Ion Pillat care, cu generozitatea sa sufletească și chiar iubire, potolea mefiența de țăran a acestuia, rămasă ascunsă, sub greutatea exhaustivei sale culturi dobândite. Îmi place să mi-i închipui
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
speculația filosofico-socială întemeiată pe observații valabile și pe o remarcabilă intuiție, la o gândire osificată, de esență ideologizantă. Acesta este fenomenul, impresionant și dramatic, urmărit cu minuție și competență de Viorel Marineasa - procesul de ideologizare al unei gândiri inițial libere, creatoare. Dacă, încă din anii formației sale müncheneze, ca student atent la toate mișcările de idei ale timpului, Nae Ionescu remarcă, în articole pline de nerv și hotărâre, lipsa de apetență spre metafizică a societății noastre, defect accentuat de influențele occidentale
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Gabriel Dimisianu Bunul-simț ca paradox Nu este ușor să trăiești în lumea noastră literară, respirând, alături de componenții ei, fumurile vanităților creatoare și noxele veleitarilor. Nu e deloc simplu să găsești o formulă de conviețuire socială cu atâtea genii neînțelese câte numără literatura autohtonă, cu atâtea grupuri și grupuscule convinse de dreptatea lor definitivă și cu atâtea individualități pentru care limba română
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
și a mă plânge, ci pentru că ea oglindește complexitatea relației mele cu Pavel, evidențiind cu atât mai mult valoarea paginilor pe care mi le-a închinat, cu cât e vorba de o valoare care își are rădăcinile în potențialul său creator, de adevărat artist și șlefuitor al cuvântului. E necesar să pătrund în laboratorul creației sale, pentru că numai astfel dimensiunea scrisului său își trădează secretul depășindu-și limitele mult dincolo de aparențe; aparențe îndeobște agreabile, dar nu tocmai ușor de descifrat în
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
cronologice 1368-1993 de Gheorghe Gorincu și Florica Gorincu (1993), Tradiție și contemporaneitate în teatrul brăilean de Anghel Deac (2000), Arhivele cerului de Aurel M. Buricea (2001). Alături de acestea se situează și Istoricul orașului Brăila de Constantin C. Giurescu (1968). Spiritul creator al brăilenilor, efervescența intelectuală care a dominat continuu viața cultural-artistică și științifică plămădită evolutiv după ce Brăila a încetat de a mai fi raia turcească, în 1829, în urma păcii de la Adrianopol, au captivat și au modelat și pe cei veniți aici
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
nu fi fost prezentă cu valori de prima mărime". De asemenea, în cuvântul introductiv la ediția a doua, Gabriel Dimisianu releva că orașul a putut "să furnizeze culturii române, și nu doar acesteia, un atât de mare număr de personalități creatoare, sub privegherea benefică, s-ar zice, a unui geniu fast al locului". Cu toate că Brăila nu s-a ilustrat întotdeauna ca un centru științific și cultural asemănător altor orașe ale țării, ca Iașiul și Clujul, de pildă, totuși aici, printr-o
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
ca opiniile sale, cu toată opoziția față de modernism, să fie pătrunse de un extraordinar bun-simț și de o înțelegere nuanțată a lucrurilor. Autorul volumului de studii și conferințe Tradiție și literatură distinge între tradiție și ,tipěc", între atitudinea ,vie, dinamică, creatoare și comprehensivă, corespunzătoare vieții" și cea ,statică, sterilă și neînțelegătoare". ,Una e originală întotdeauna, fiindcă pornește chiar din fundul sufletului nostru; alta, închisă inovațiilor celor mai firești, nu face decât să prelungească, osificând-o, o imitație luată cândva de la străini
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
înșeală și în biserică, și te urăște numai să te vadă în albastru”). Diferențierea este graduală, nu categorială - semn discret că în lumea romanului ceva este tulbure. Sau, mai curînd, că este o lume tulburată. Spre exemplu, veleități artistice și creatoare mai mult sau mai puțin abandonate au astfel nu numai Ioana (vagi proiecte de traduceri literare), Iustin (tot proiecte de traduceri), Sabin (Ťimaginez acasă orașe, clădiri teribile, teatre, spitaleť), Anton (ar fi vrut să fie cercetător), nu numai bardul local
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
imediat zvonul despre paternitatea multiplă a romanului. S-a spus, în culise, că o asemenea operă masivă e, în mod normal, produsul unui scriitor matur, cu multă experiență de viață și mult exercițiu literar. În consecință, în ciuda uimitoarei lui precocități creatoare, tînărul Petru Dumitriu n-ar fi autorul Cronicii sau, în orice caz, nu singurul autor. Intrigat oricum de relațiile umane și literare la fel de ambigue dintre Petru Dumitriu, Henriette-Yvonne Stahl și Ion Vinea, mediul cultural a lansat ideea că, alături de tînărul
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
recente au preluat mecanic, în lipsa unei cercetări riguroase, multe din confuziile și inexactitățile vehiculate de criticii interbelici despre spațiul bucovinean. 3. De ce merită studiată literatura din Bucovina? Din mai multe motive. În primul rând, pentru că a existat acolo "o efervescență creatoare și un spirit inaugural" demne de luat în seamă, chiar dacă, din punct de vedere valoric, nu ar merita un loc pe raftul întâi al istoriei literare; apoi pentru "nostalgia față de un topos iremediabil pierdut" și, nu în ultimul rând, din pricina
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
litere din Cluj-Napoca în ultimii ani s-au refugiat la București. Acest fenomen de migrație culturală internă trebuie să înceteze prin schimbarea paradigmei proiecției culturale a Clujului. Accentul trebuie pus pe Excelență, creativitate și originalitate artistică, de fapt pe omul creator, pe artist, pe prozator, pe poet. La Cluj-Napoca trăiesc și compun poeți deveniți clasici ai culturii române, care ar fi păcat să-i pierdem dizolvându-i în conceptul de masificare culturală și financiară, în beneficiul doar unor manageri culturali, fără
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
secțiuni”: “Sentimente” (pag 4-36), „Ce iubire e asta” (pag 37-80), „Exitus” (dedicat poetei A.C., in memoriam, pag 81-102 ) și „Ochiul curat” (pag 103-139). Cartea, lansată la Centrul Eminescu din Bârlad pe 16 ianuarie 2016, completează, fără însă a încheia, activitatea creatoare a unei poete care se definește prin lipsa de odihnă a trupului, a minții și neobosită, oarecum grăbită de ani, pentru a crea o literatură poetică năvalnică, plină de patos, de lirism pur și cald. Titlul volumului, preluat de la unul
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
-ncălzește pământul/ toți macii câmpului /spre el zâmbesc,/de soare, de lună, de stele,/de toate mă-ndrăgostesc!// (Geamantanul cu vise). Candelă a unei biografii de legendă, versurile din poezia “Noapte de vară la munte” sunt dovada unui continuu potențial creator. // Timpul curge lin într-un straniu balet,/Înserarea acoperă amurgurile roz violet./ Coboară și urcă-n fântână cumpăna veche,/un greier țiuie insistent, parc-ar fi în ureche./ În schitul de lemn de la marginea zării/ Niște călugări deapănă rugăciunile serii
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
trebuie, și este, definitiv exclus. Caracterizat direct, ca „arătare tâmpă și vicleană”, dar și indirect, ca ignorant, încleiat în mâzga subtelurică, murdar în cuget, fără intuiția valorii, acest personaj monovalent are rolul unui factor declanșator de incredibile energii existențiale și creatoare. Fiindcă, în antiteză cu insignifianta făptură, rezumată la funcția de blasfemiere, prin cuvânt, se naște un veritabil simbol, în accepțiunea metapoetică pe care i-o conferă Eugen Dorcescu: „Simbolul este expresia lingvistică a unei realități antropocosmice. [...] La Macedonski, eu vedeam
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
lui Ion Pillat din Poeme într-un vers: “Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas”. * Toate simbolurile, toate imaginile, întregul poem Avatar, evoluând dinspre epic spre liric, evocă o veritabilă tensiune umană și semiotică. Într-o stare de zbucium sufletesc și creator, soluționând artistic, în cel mai fericit mod cu putință, un conflict tragic, Poetul ordonează „expresiile lingvistice ale realității antropocosmice”, le structurează, le contopește, astfel încât oglinda eului, făcută, pe neașteptate, țăndări, se preschimbă într-o oglindă nirvanică, în care se reflectă
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
aprilie s-au împlinit 80 de ani de când scriitorul și gazetarul Panait Istrati a părăsit această lume, care i-a oferit de-a lungul vieții atât bucurii, dar și tristeți care i-au marcat existența lui de om și persoană creatoare. Sunt mulți care știu despre aplecarea mea asupra textelor literare și publicistice ale lui Panait Istrati. Recunosc că am intrat în contact cu opera lui destul de târziu, în 2002, momentul „întâlnirii” mele cu cel care avea să devină apropiatul lui
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
aprilie s-au împlinit 80 de ani de când scriitorul și gazetarul Panait Istrati a părăsit această lume, care i-a oferit de-a lungul vieții atât bucurii, dar și tristeți care i-au marcat existența lui de om și persoană creatoare.Sunt mulți care știu despre aplecarea mea asupra textelor literare și publicistice ale lui Panait Istrati. Recunosc că am intrat în contact cu opera lui destul de târziu, în 2002, momentul „întâlnirii” mele cu cel care avea să devină apropiatul lui
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
DORINA STOICA - ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015. Ion Țoanță Echinocțiu fragil Editura „Singur”, 2015 Am certitudinea că la naștere, fiecare primim pe lângă Îngerul păzitor și un Spirit creator. Purtăm cu noi acel talant primit întru împlinirea menirii ce ne-a fost dată pe acest Pământ și anume aceea de a deveni nemuritori asemenea Lui, celui Nemuritor. Fără doar și poate, Ion Țoanță a fost înzestrat cu darul scrierii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
a apărut anul acesta la prestigioasa editură „Singur” din Târgoviște. Cuvântul înainte „spre o metaforică pornire” scris chiar de autorul ... Citește mai mult Ion ȚoanțăEchinocțiu fragilEditura „Singur”, 2015Am certitudinea că la naștere, fiecare primim pe lângă Îngerul păzitor și un Spirit creator. Purtăm cu noi acel talant primit întru împlinirea menirii ce ne-a fost dată pe acest Pământ și anume aceea de a deveni nemuritori asemenea Lui, celui Nemuritor. Fără doar și poate, Ion Țoanță a fost înzestrat cu darul scrierii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
vedere.... XXIII. „ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ - “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. Am certitudinea că la naștere, fiecare primim pe lângă Îngerul păzitor și un Spirit creator. Purtăm cu noi acel talant primit întru împlinirea menirii ce ne-a fost dată pe acest Pământ și anume aceea de a deveni nemuritori asemenea Lui, celui Nemuritor. Fără dor și poate, Ion Țoanță a fost înzestrat cu darul scrierii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]