4,293 matches
-
rătăcise drumulmotivul era cu totul altul. Nu putea scăpa de câțiva prieteni insistenți care l invitau să-și Înece amarul În câteva pahare, la cârciuma din colț. Mama se ascundea repede sub pat, lăsându-ne pe noi În voia sorții! Creaturi mici, dar instinctul de conservare ne avertiza că e mai bine să păstrăm țipetele pentru o ocazie mai potrivită! Noaptea se așternea peste toate aceste Întâmplări mărunte, adâncind pe fiecare Într-un somn lin și dulce sau Într-un “coșmar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
unei liniști rupte din rai ( un fals rai, desigur) a dispărut ca prin farmec! Mama, buimacă de somn, s-a lovit cu capul de scândurile patului, uitând pentru o clipă că acolo și-a făcut culcuș peste noapte. Noi, copiii, creaturi În creștere și formare, am Început să țipăm, să silabisim și chiar să formulăm o frază Întreagă, pe diferite tonalități, când mai joase, când mai Înalte: -Ma-mă! Mamă! Unde ești?!” Vreau să fac pipi! Mi-e foame! vreau ceva de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
liniștit peste toate ca și cum nimic nu s-ar fi Întâmplat. Și totuși... de ce se auzeau lupii atât de aproape de locul unei prăbușiri!? Mult prea aproape... Februarie, 2013 Nehotărâre ( intervenția radio, 16 februarie 2006) Vorbele sunt mult prea frumoase pentru o creatură a hazardului , a nimicniciei, cum e ființa umană. Un eșec de la Început până la sfârșit. O viață plină de iluzii și amăgiri care sfârșesc Într-un mormânt. Mereu m-am agățat de ceva... precum cel care se Îneacă, plutind o vreme
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
rămas”... cum spune Minulescu. Trandafirii Îmi cerșeau o ultimă privire. I-am admirat Îndelung, savurându-le superbele culori și parfumul divin. Șederea la bloc este, de cele mai multe ori, un adevărat supliciu, mai ales când ai ca vecini tot felul de creaturi care n-au ajuns la un grad de dezvoltare spirituală... Ce spun eu! Dacă i-ar Întreba cineva ce este „aurul filozofic”, ar spune că cineva nu este normal... și ar fi În stare să te Împroaște cu tot felul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mâna șefei. Fata îl prelucrează până când acesta își pierde orice picătură de alcool din cap. Îi picase cu tronc. "Nenorocitul are ceva în scăfârlie, zice fetița de protocol, ce caută printre bandiți, ia să văd ce se petrece cu această creatură", și niciuna, nici alta îl face să priceapă ce se întâmplă în jurul lui, îi deschide ochii la minciuni, la manipulări, la spălarea creierului. Cu cât îi deschide mai tare ochii, cu atât îi cade fata mai cu tronc. Alunecă amândoi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cap și Își ține buzele țuguiate În felul ei ștrengăresc. Niciun mușchi nu tresare pe fața sa, nicio umbră nu-i străbate chipul. Îmi trag scaunul și o privesc Îndelung, ca un câine care veghează somnul stăpânului său. E o creatură perfectă, trimisă de Dumnezeu să-mi lumineze mie singurătatea, desprinsă parcă dintr-o pânză renascentistă, lucrată Într-un moment de maximă inspirație. De sub pătură Îi iese un picioruș dezvelit până la gleznă, pe care are o brățară aurită. Unghia degetului mic
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de tâmplă. Delicatețea picioarelor și impasibilitatea eternă a mișcărilor spuneau mult despre existența Ei trecătoare și fragilă, numai o dansatoare dintr-o pagodă indiană putea avea mișcările Ei armonioase. Atitudinea melancolică și bucuria Sa sfâșietoare arătau că nu era o creatură obișnuită, de altfel, frumusețea Ei nu era naturală: Se înfățișa ca o priveliște din visul unui opioman... Ea făcea să urce în mine ardoarea dragostei pe care o împrăștie mandragora. Cu silueta Ei zveltă, cu liniile suave alunecând de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Cu toate acestea, nu era nici urmă de chiparos, pârâu sau de persoanele pe care le văzusem. Degeaba am îngenuncheat, noaptea, sub clar de lună, degeaba am implorat, umilindu-mă, copacii, pietrele, luna - poate privise luna -, degeaba am chemat toate creaturile în ajutor, n-am căpătat nici cel mai mic indiciu. Am înțeles foarte bine că toate eforturile sunt inutile, de vreme ce Ea nu putea fi compatibilă cu lucrurile acestei lumi. Astfel, apa cu care-Și spăla cosițele de păr nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pământul, de când existam eu însumi, am avut drept însoțitor, în lumea tenebroasă, un cadavru - un cadavru inert și inteligent. În această clipă gândurile îmi înghețară. O viață singulară și stranie se năștea în mine; existența mea era legată de toate creaturile care mă înconjurau și de toate umbrele care tremurau în jurul meu. Eram profund, indisolubil unit cu lumea, cu ritmul ființelor și al naturii. Prin fire oculte, un curent morbid luase naștere între mine și toate elementele. Nici un vis nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
geamuri. Păreau mai degrabă ochii tulburați ai cuiva care delirează. Nu știu ce particularitate aveau pereții, dar îți semănau frig în inimă. Era de neconceput ca o ființă vie să fi locuit vreodată aici. Să fi fost oare locuințe construite pentru umbra creaturilor celeste? Vizitiul alesese fără îndoială un itinerar insolit sau un drum ocolit. În astfel de locuri, doar trunchiuri retezate și arbori diformi se ridicau în împrejurimile drumului. De-a curmezișul, se zăreau case, unele joase, altele înalte, dar mereu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Una din acele fețe turcmene, impasibile, fără suflet, modelate în lupta cu viața, fizionomie a unei ființe care crede că totul îi este permis pentru a-și câștiga existența. Natura părea că prevăzuse totul. Fără îndoială că strămoșii acestor două creaturi trăiseră mult timp sub intemperii și duseseră lupte grele cu elementele naturii. Nu se mulțumiseră să le moștenească, cu câteva modificări, fața și aptitudinile specifice; le lăsaseră ca moștenire și încăpățânarea, și senzualitatea lor, poftele și foamea lor. Îi știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
găsit și tu pe cin' să întrebi. Uneori, când văd cum șade așa, cu capu' între urechi, îmi vin dracii pe ea... Știi, în general, mai ales la vârsta ei, hormonu' bate neuronu', da' la ea-i exact invers." Iritantă creatură, madam Săvulescu! Mai ceva că moluștele alea din mările tropicale. Comentariile ei de femeie cu școala vieții, cam de curs seral, mă scoteau din sărite. Pe lângă ea, dom' profesor Cuzbășean era un lord. Pare o fată studioasă și la locul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de gândire. Noi ținem în mâinile noastre întreaga putere de a ne alege gândurile și de a atrage astfel spre noi, influențele pe care le dorim. Trebuie să folosim această putere și să nu ne limităm la a fi sărmane creaturi bătute de valurile circumstanțelor întâmplătoare. Gândirea pozitivă este pe departe cea mai benefică pentru sănătatea și succesul nostru. În principiu, nu este greu să gândim diferit, totul este ca noi să credem că schimbarea modului de gândire ne ajută să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
pui de găină. Cu toate acestea, când mi-au scos cagula de pe ochi, eram mai beat ca niciodată. Mă aflam Într-un birou aflat la o Înălțime considerabilă deasupra orașului și vedeam dublu. În fața mea se găseau cele mai frumoase creaturi din galaxie, două blonde identice, Înalte, cu picioarele mai lungi ca două autostrăzi și ochii la fel de reci ca ai unui câine husky. Doriți ceva de băut, domnule Kravciuk? a Întrebat cea din stânga, aplecându-se ușor peste birou. — O cafea, poate
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cea mai Înaltă ținută, când Vera a răsărit cu mâinile În șold Între mine și viitoarea friptură - care, bineînțeles, și-a luat rapid copanele la spinare -, șuierând ca o bere proaspăt desfăcută: — Nu care cumva să te gândești să omori creatura asta nevinovată! Marș de caută mâncare În altă parte! N-am tras. M-am Îndepărtat, scărpinându-mă În cap cu țeava pistolului și gândindu-mă că, În fond, finalul gândit inițial de Kuznețov nu era chiar atât de rău. În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
procedat la fel și cu oamenii modești. Pe cei doi țărani care asistă la ultima vânătoare i-am luat dintr-o realitate pe care am trăit-o așa cum se întâmplă adesea, pentru ca, de fapt, construim un patch-work și sunt niște creaturi total abrutizate. Înnegrirea trăsăturilor face parte din meserie. Nu fac cadouri nimănui! Waligny poate să fie patetic, poate să fie odios, dar nu-l percep ca fiind ridicol, si de aceea nu l-am masacrat. Lucru pe care l-am
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
tîmpite și previzibile. Am un prieten. Arată mult mai bine ca tine, e mai inteligent, mai sensibil, mai puternic și mai tînăr decît tine. Pe piața sexuală nu ești nici măcar cît e Poundstretcher sau Ali Cave față de Jenners. Ești o creatură patetică. Cu siguranță că nu mă atrage Karen sub nici o formă și de nici o culoare, dar tu mă atragi și mai puțin. Îmi provoci repulsie. Cum aș putea să fiu mai clară? Asta nui... asta nui... Păi atunci de undiatîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Exprimat și mai simplu, aveam nevoie de timp ca să pot simți. Acum începeam să cred cu adevărat. Mărturisirile Antoniei și întreaga seară, în care eu băusem o cantitate uriașă, îmi păreau, uitându-mă în urmă, un vis oribil, populat de creaturi înspăimântătoare și totuși ceva care, în mod ciudat, nu-mi provocase durere. Durerea a venit mai târziu, o durere teribil de misterioasă și de confuză, ce semăna cu durerea pe care o simțeam în copilărie când duceam lipsă de ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Într-un film promițător despre o fermă de armăsari din afara orașului. Dar nimeni nu dorea să vadă caii, dat fiind faptul că cei expuși nu erau destul de instruiți - În ciuda faptului că exemplarul pur-sânge, cel mai curat dintre toate, fusese o creatură atât de neobișnuită, Încât până și cei mai pricepuți germani ar fi trebuit să fie impresionați. Așa jura Anton. De Îndată ce gustul pentru lucruri neobișnuite a fost trezit, era greu de satisfăcut. Cerința spectatorilor pentru plăceri exotice era din ce În ce mai mare. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai ales ca fiind genul de om pe care-l vezi, poate, o dată-de două ori pe an - stă în vizită vreme de două-trei nopți, mănâncă la aceeași masă cu tine, doarme într-unul din paturile tale și apoi, sărmana creatură grăsană, slavă Domnului și se face nevăzută. Până și în restaurantul chinezesc unde Domnul a ridicat interdicția de consumare a preparatelor din carne de porc din calea ascultătorilor fii ai lui Israel, înfulecarea unui homar cantonez este din capul locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Jane. Zece luni. Incredibil. Pentru că, în tot acest timp, n-a trecut o singură zi - ba chiar un singur ceas - în care să nu mă fi întrebat „De ce o mai lungesc cu persoana asta - cu femeia asta abrutizată! Cu această creatură vulgară, chinuită, scârbită de sine, năucă, pierdută, fără identitate“ - și așa mai departe. Lista era inepuizabilă, o tot reluam la nesfârșit. Și de câte ori îmi aduceam aminte de ușurința cu care o pescuisem de pe stradă (marele triumf sexual al vieții mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de pizde, gura nevolnică a unei găuri de muiere! Linge! Așa să fie! Poate că cea mai înțeleaptă soluție ar fi să-mi duc viața în patru labe! Să mă târăsc prin viață înfruptându-mă cu păsărici și să las creaturile bipede să îndrepte relele pământului și să întemeieze familii! Cine are nevoie să i se ridice statuie, când pe stradă sunt atâtea ospețe umblătoare? Atunci, hai să mă târăsc prin viață - dacă mi-a mai rămas vreo viață! Lumea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
continuat să converseze cu posesoarea pomeților frumoși. Chipul fetei era Încadrat de o perucă strălucitoare din păr drept, În stil japonez. Era Îmbrăcată cu o cămașă albă, cravată neagră și un kilt mini. Picioarele ei aveau lungimea nebunească specifică acelor creaturi Înalte și zvelte din Însorita Sardinie. În picioare avea pantofi ortopedici foarte Înalți și șosete albe până la genunchi. De fapt, arăta șic Într-un fel ciudat, mai ales În decorul camerei complet albe a lui Lauren. —Iată-l, am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fiind cocoțate pe pantofi Roger Vivier cu tocuri de 15 cm, Împing un cărucior Bugaboo Frog3. Pot spune cu mâna pe inimă că nimic nu demoralizează mai mult o proaspăt căsătorită decât să se Întâlnească Întâmplător cu una dintre aceste creaturi extraordinare la ora șapte Într-o seară friguroasă, atunci când merge spre casă de la serviciu. Chiar doare, zău așa. La câteva zile după ce Hunter se Întorsese, m-am hotărât să pregătesc cina acasă. Eram amândoi extenuați de atâta muncă și aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
atenți! Să ți-l îndeși în fundul lor când încearcă să-și țină echilibrul, agățați de barele de sprijin din metrou! Sau la petreceri, în timp ce le vorbești, încercând să ți-l strecori pe sub fustele femeilor! Ești un demon, asta ești; o creatură a nopții, un distrugător, un violator. Da, asta ești - un violator!... Nenorocitule! Nenorocitul dracului... O, Doamne! Ura colora vocea profesorului ca cerneala turnată în apă. Ecoul spuselor sale mai dăinuia încă în compartimentul prăfuit, emanând val după val de agresivitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]