716 matches
-
azi ar fi peste 120 de mănăstiri și biserici!) configurează ansamblul unui melanj constructiv cu amprentă clasică, neoclasică, neogotică, neoromânească și modernă. Noi, ieșenii, ne-am obișnuit cu mirajul marelui spectacol urban, reflectat într-o lumină veselă sau într-un crepuscul compact, pogorâtor din sutele de ani. Parcă totul rămâne ca o taină agățată pe cerul fantastic al orașului, în cântecul clopotelor cu sunet de catedrală. Vizitatorii străini nu pot rămâne indiferenți la formele și stilurile de artă, la imaginea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Methods (Potomac Books, 1990, în colaborare cu Michael S. Radu), Reinventarea politicului: Europa răsăriteană de la Stalin la Havel (Polirom, 1999), Uprooting Leninism, Cultivating Liberty (University Press of America, 1992, în colaborare cu Patrick Clawson), Irepetabilul trecut (Albatros, 1994), Noaptea totalitară: Crepusculul ideologiilor radicale în Europa de Est (Athena Publishing, 1995), Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism and Myth in Post-Communist Europe (Princeton University Press, 1998), Vecinii lui Kafka: Romanul unei nevroze (Polirom, 1998), Stalinism pentru eternitate (Polirom, 2005), Scopul și mijloacele: Eseuri despre ideologie
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
nu ca lege a vieții în perpetuă primenire, ci ca moarte cosmică, e celălalt versant al genezei. Cosmogonia, cum spuneam, implică eshatologia. Auroralul și mortuarul nu sunt capetele unei succesiuni decât în reprezentarea dată de percepția noastră temporală. Însuși cuvântul „crepuscul” are ambele ̀ nțelesuri, de „zori” și de „amurg”. În germană Dämmerung vine de la dämmern = a licări ; în latină crepusculum de la creperus = obscur, ambiguu. În acel vers citat și comentat de Negoițescu : „De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și ”, în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mă aflu, în saloane, pe lîngă marea ducesă Maria Pavlova, văduva marelui duce Vladimir opoziția față de împărat era deschisă și adesea virulentă. "E un sărman om", mi-a fost dat să aud și era vorba de Nicolai al II-lea. Crepusculul Romanovilor, notat zi cu zi, în clipele tragice ale războiului din 1914, de pana ambasadorului Paléologue. Cît privește presa, căreia regimul absolutist al țarilor îi lăsase o mare libertate pentru a discuta despre problemele externe o găseam într-o fază
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o rupt;/ Apa l-o udat./ Ciungu l-o mânat./ Și eu am rămas/ Să stau pă câmpie/ Singură-n pustie;/ Cuibu să mi-l plâng,/ Doru să mi-l stâng” (Valea-de-Jos - Bihor). Pasărea de culoare murgă, în acord cu crepusculul ritual al momentului existențial de prag, dă glas etapei de izolare și smulgere din mediul familial figurat de cuib și creanga pe care a fost construit. Rămasă în mod brutal fără liantul cu lumea cunoscută, pasărea apare marcată de pustiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui Chagall, colo dansând vaporos, precum în reveriile lui Matisse, dincolo țopăind macabru cu un schelet, ca într-o binecunoscută suită de Saint-Saëns. Cu „măști” închipuite parcă de Munch, Ensor, Nolde. Totul, în haloul propriu acestor scrieri ce tânjesc după crepuscul. Pictor de rafinate viziuni, aspirând spre esențe, G. este, potrivit lui Gheorghe Grigurcu, și „un scriitor din stirpea pe cale de dispariție a orfevrilor verbului”. Șartul narațiunilor sale, în care Iașii respiră prin toți porii, vine și din fina lor modulație. Condusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
imagini, uneori foarte îndepărtate ca sens, domeniu de referință, scop, efect etc., par expresia unei viziuni globale a diversității haotice a lumii. Puțin diferit, cu o opțiune stilistică ceva mai apropiată de modul obișnuit de a scrie poezie, este volumul Crepuscul intim (1969), în care amintirea iubitei pare să fie resortul asamblării cuvintelor, generatorul de reprezentări și de tensiune lirică. Puterea și persistența dragostei sunt sugerate de avalanșe de imagini care au darul să perpetueze „prezența cotidiană” a celei plecate. Contururile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
insolite, prin trucuri verbale, conform programului de frondă socială și estetică al avangardei interbelice. SCRIERI: Steaua inimii, București, 1939; Umbra unei melancolii, București, 1946; Alfabetul sângelui, București, 1946; Jocuri în filigran, București, 1947; Personagii secrete în trecutul imediat, București, 1947; Crepuscul intim, București, 1969; Un anumit anotimp, București, 1977; Arhipelag, București, 1989; Horoscop, București, 1995; Sculptorul cu disc de aur, București, 1995; Adevărul și numai adevărul, București, 1996; Destin, București, 1996; Gestul mâinii și al memoriei, București, 1998; LUI, București, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
alt dar - nu numai al artei, dar și al existenței! - relativ mica sală a celor două morminte Medicis, al lui Lorenzo magnificul și al fratelui său, Giuliano, cu cele două grupuri de statui culcate, ziua și noaptea și aurora și crepusculul, ieșite și ele din dalta celui cu care, de vreo patru secole, „se ceartă” cei mai mari și mai îndrăzneți sculptori ai lumii, de pe toate continentele - Buonarroti! Tot Macovescu m-a dus cu mașina la Napoli, unde am vizitat faimosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
război, funcția de Comandant al tuturor școlilor militare de aviație de pe cuprinsul țării. Max, cel mai mare dintre frați a făcut facultatea de drept și a ajuns la vremea lui un reputat «apărător la bară» în dificile procese penale. Spre crepusculul vieții, Max s-a retras la Cârța mai întâi ca contabil șef la Banca Sătească ce funcționa chiar în casa lor bătrânească, mai apoi ca contabil șef la Topitoria de in și cânepă de acolo din Cârța. Graff, mezinul clanului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
șah, bunicul își încrețea fruntea și strângea din fălci. Când regele său, când cel al partenerului de joc ajungea să fie făcut șah mat. La înapoiere, în timpul scurtei călătorii cu trenul de seară, cerul avea culoarea abrupt-stridentă, de neasemuit, a crepusculului. Luna spânzura de cer ca o potcoavă ori o caisă, iar pe acoperișuri, giruetele în formă de cocoș defilau în pas alergător în direcția opusă trenului, ca niște figuri de șah. Unele semănau cu regele. În ziua următoare, găinile ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
semn. Vraja s-a risipit și străzile răsunau de copite. Îmi imaginam șuvoaie de spumă ce răzbăteau la suprafață din rărunchii pământului, inundând aleile, invadând gardurile și înecând chiar turnul cu ceas. Dar nu a fost decât o iluzie a crepusculului. Când am deschis ochii, spuma dispăruse. Copitele erau doar copite obișnuite, iar orașul neschimbat. Animalele se scurgeau, asemenea unui râu, pe străzile pavate, întortocheate. Nu le conducea nimeni. Nu era nici un animal în frunte. Înaintau cu privirile plecate, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
corect fără ca să aruncăm mai întâi o privire asupra trecutului plin de evenimente, care i-a precedat și care i-a dat naștere. Autorul A ierta nu înseamnă a uita, însă a uita este de neiertat... Vladimir Tismăneanu, Noaptea totalitară. Crepusculul ideologiilor radicale din Europa de Est 1. Seducția utopiei comuniste „România nu poate să facă pasul spre viitor decât cu oameni ai viitorului, nu cu oameni ai trecutului. [...] Singura șansă este tânăra generație care navighează pe Internet, deci nu cunoaște frontierele. [...] românii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ritmul vieții lor. [...] Unde e stilul nostru? Există un singur oraș românesc, cu o marcă arhitecturală proprie? Am rămas la țăran (singura originalitate) și n-am știut că satul n-a intrat niciodată în lume. [...] Luciditatea este o manifestație de crepuscul al unei culturi. Oboseala a luat locul creșterii. [...] România nu trebuie să se mângâie că mai apare prin ea din când în când prin ea câte un om mare. Eminescu, condamnat a scrie într-o limbă necunoscută, n-a putut
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
România abțibild, Ed. Polirom, Iași, 2000. 22. Scurtu, Ioan; Buzatu, Gheorghe - Istoria românilor în secolul XX, Ed. Paideia, București, 1999. 23. Tismăneanu, Vladimir - Mizeria utopiei. Criza ideologiei marxiste în Europa Răsăriteană, Ed. Polirom, Iași, 1997. 24. Tismăneanu, Vladimir - Noaptea totalitară. Crepusculul ideologiilor radicale în Europa de Est, Athena, 1995. 25. Țuțea, Petre - 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, Ed. Humanitas, București, 1997. 26. Vianu, Tudor - Studii de filosofia culturii, Ed. Eminescu, București, 1982. 27. *** Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
tineri, susținuți de critici mai vechi sau mai noi. Cazul curentului pornografic, lăudat și premiat, la un moment dat chiar de Uniunea Scriitorilor. Alții teoretizează și promovează "fractalismul", "paradoxismul" (Fl. Smarandache), gematriile, romanul algebric etc. Chiar dacă se află în vădit crepuscul, optzeciștii încă mai susțin, teoretic, postmodernismul prin condeie ca Ion Bogdan Lefter, Al. Mușina, Iulian Boldea, Eugen Lungu, în Basarabia. Și s-ar putea continua. Ceea ce este cert e că mișcarea critică actuală este incapabilă să cearnă valorile. În două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de așteptare, cu capul în mâini. Era acarul, fidelul colaborator al lui Constantin. Trenul tocmai a plecat, spuse el, i se mai vede doar coada." Locotenentul privi în lungul liniilor și nu zări decât fumul locomotivei risipindu-se încet în crepusculul matinal. "Au plecat toți, afară de Lillișu, Grigore și cu mine. Am un petic de pământ, el mă ține aici..." Locotenentul dădu buzna în restaurant. Sala era goală. Îl găsi pe Grigore, în spatele gării, cu Lillișu. Gata de plecare, înhămaseră deja
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
frenezia poetică. Curând, nu se mai despărți de Margareta, ca și de chitara lui. Să bată caldarâmul Leningradului a devenit ocupația lor favorită. Pe vreme frumoasă sau pe vreme câinească. Au privit săgeata de pe fortăreața Petru și Pavel împungând orizontul crepusculelor timpurii, Palatul de Iarnă înălțându-se livid din răsăriturile târzii, cupola Sfântului Isaac strălucind ca un astru diurn la ora prânzului; s-au plimbat sub un soare spălat de ploi repezi și sub o lună rătăcind prin ceață; au explorat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
harul divin și inexplicabil al creației. Lui Eminescu i s-au dat în așa măsură amândouă, încât le va resimți ca pe o adevărată povară; rămânând pururi tânăr 116, el persistă în imaginea posterității, tinzându-și dreapta în deșert 117... Crepusculul, evanescența premerg celor descrise mai sus, așa cum se aleargă în tradiția populară soarele cu luna: O, ceas al tainei, asfințit de sară118 este timpul concret al copilului, când ar fi trebuit să se întoarcă acasă, însă nu poate pentru că vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
drumul. Când el ezită, ea insistă: — Șezi, șezi. O să ne fac niște cafea. El făcu așa cum Îi comandase, afundându-se până când genunchii Îi fură aproape la nivel cu bărbia. Ea aprinse becul de lângă fotoliul său; familia Ruffolo locuia În nesfârșitul crepuscul al apartamentelor de la parter, dar nici chiar becurile aprinse În toiul zilei nu puteau face nimic Împotriva umezelii. — Nu te mișca, comandă ea și se duse În cealaltă parte a camerei, unde Împinse În lături o draperie Înflorată, În spatele căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
o frescă care ar fi reprezentat Învierea; ipoteza pare mai verosimilă, deoarece statuile celor doi principi Medici sunt astfel concepute încât ambele privesc către acest perete. Necesitatea de a oferi sarcofagiilor și statuilor care sunt așezate pe acestea - Aurora și Crepusculul pe sarcofagul lui Lorenzo, Ziua și Noaptea pe sarco‑ fagul lui Giuliano - s‑a impus realizarea unui stilobat 66 destul de înalt; dea‑ supra acestuia pe pereții laterali, panoul de zidărie este divizat în trei travee prin așezarea a patru pilaștri
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Biblioteca Academiei Române, se tipărește o variantă a Glossei lui Mihai Eminescu, împreună cu Mai am un singur dor. Mai multe nuvele, între care una intitulată Poet, dedicată lui St. O. Iosif, semnează George Emil Botez. Traduceri din Friedrich Nietzsche (fragmente din Crepusculul zeilor și din Așa grăit-a Zarathustra), John Ruskin și din scriitorul sârb Iovan Ducić sunt realizate de Elena C. Dimitriu sau de Th. Palade. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
Ruptura de utopia romantică (1994), se vădește la fel de stringent articulată atât ca sistematizare a temelor, cât și ca developare a interpretării. F. scrie, de pildă, despre „geometria textului bacovian”, care „descrie o rotire în descreștere și cădere, sugestie a iminentului crepuscul”, despre spațiu și timp, dinamica imaginarului, despre măștile eului liric, despre „formele ironice prezente în textul bacovian”. „Ascultarea” textului se desfășoară însă și în perspectiva unor delimitări necesare pentru situarea liricii bacoviene în modernitate: „Produs al experienței decadente, poezia bacoviană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
manuscris tocmai la Adrian. Toate aceste agresiuni ale epocii îi leagă și mai mult pe îndrăgostiții ce au tăria să spere în umanism și dreptate. Împrejurări imprevizibile de ieri și de azi joacă rolul destinului, apropiind și despărțind oamenii în crepusculul sistemului comunist. Mă numesc Alzheimer, roman scris în Israel și apărut în 1995 la București, nu mai are aceeași incisivitate socială. Localizarea e ambiguă: poate fi în România sau în Israel. Dar acest contur fluctuant se explică prin unghiul tematic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
scepticism de intelectual puțin obosit de întinderea lecturilor sale, încredințat că toate eforturile de gândire au o latură bună și una eronată, si, ca atare, toate pot fi utilizate, cu măsură, într-o nouă sinteză. Dincolo de aceste trăsături, nimic de crepuscul, de decadență, pentru că seninătatea clasică a autorilor se simte în lipsa unui conflict dramatic între cercetător și operă, provocat de refuzul ultimei în fața efortului disperat de cunoaștere al primului. O egalitate calmă se stabilește între cei doi termeni, cunoașterea este posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]