441 matches
-
apucații și numai în comun, deoarece, cu dârdâitul cinului întreg, probau semenilor și își probau lor înșiși atotputernicia lui Dumnezeu" . Nu lipsesc judecățile aspre la adresa acelei critici care în loc să descifreze complică și încețoșează sensurile operelor printr-un demers sofisticat și criptic: " Peste poezia dificilă am văzut cum se așterne în straturi impenetrabile o proză și mai obscură" . Pasajul de mai jos trimite, se pare, spre G. Călinescu: "El a debutat impresionist la revista modernilor; cuprins de zvârcoliri, a făcut profesiune de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pierdem timpul cu acești... balcanici nenorociți... Capitolul Noica, Denker in dürftiger Zeit... Un dialog cu Dan Petrescu este și mai demistificator și reconfortant. Iată, pe atunci, doi tineri lucizi care, într-un limbaj într adevăr cam pretențios, alambicat și inevitabil criptic (ne aflăm, totuși, în 1984) nu aderă nici la antioccidentalismul lui Constantin Noica, nici la sofismele sale (închiderea care se deschide etc.), nici la teoria că poți fi liber chiar și în închisoare (pp. 181, 192)... Mult mai modești, autorii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
transparentă de redare a frumuseții și măreției femeii iubite asemănătoare unei zeități, în nuvela În curte la Dionis, Una, "fata verde" "care-și ardică struna" este o imagine evidentă a lui Orfeu dând glas muzicii, "orficului tumult" și, implicit, mesajului criptic. Una este, de asemenea, numele tainic al Leanei, cunoscut doar de Adrian. Ea se arată celorlalți sub numele ei de împrumut "pentru păcatele mele". În final, recunoașterea prin reflectare (Leana-Îngerul Morții, Adrian-Îngerul Morții) este anticipată de identificarea celor doi cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu intrigă polițistă; el reprezintă "spiritul realității profane", opus celor care participă la o realitate mitică 778. De aceea, condamnă acțiunea de întrerupere a tratamentului de către doctorul Nedelcu. În aceeași ierarhie de stat intră "spirite conformiste și geloase", cu "nume criptice" ca Imaculata-Concepțiune și Catastrofa-Trei- Ierarhi, care îi desemnează pe "delatorii și impostorii epocii totalitare"779. Aluzia sacralității este semnul profanizării unei lumi în care misterul este prohibit, iar imaginația, pedepsită. Dintre toponimele mitice, La fontaine de Jouvence/ Fântâna Tinereții echivalând
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Spre deosebire de cunoașterea paradisiacă, cunoașterea luciferică se dezvoltă pe dimensiunea problematicului, a aventurii, a riscului și eșecului. Ea deschide misterul și provoacă o criză a obiectului ei, desfăcându-l într-o parte care se arată ("fanicul"), și una care se ascunde ("cripticul"). Intenția ei este revelarea cripticului unui mister. În acest proces, misterele deschise suportă prefaceri de conținut sau, cum spune Blaga, o "variere calitativă": fie atenuare, fie permanentizare, fie potențare. Distribuția spațială a acestor operații îl conduce pe Blaga la ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se dezvoltă pe dimensiunea problematicului, a aventurii, a riscului și eșecului. Ea deschide misterul și provoacă o criză a obiectului ei, desfăcându-l într-o parte care se arată ("fanicul"), și una care se ascunde ("cripticul"). Intenția ei este revelarea cripticului unui mister. În acest proces, misterele deschise suportă prefaceri de conținut sau, cum spune Blaga, o "variere calitativă": fie atenuare, fie permanentizare, fie potențare. Distribuția spațială a acestor operații îl conduce pe Blaga la ideea de "direcție" în cunoaștere 96
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
zero-cunoașterea, respectiv minus-cunoașterea. Dacă primele două direcții de revelare se petrec în cadrele logicii obișnuite, în structuri raționale clasice, în cel de-al treilea caz revelarea impune apelul la termeni antinomici. Aici începe minus-cunoașterea. Altfel spus, sunt situații când revelarea cripticului unui mister deschis impune construcții teoretice antinomice în sine97. Atunci când, fiind pusă într-o astfel de situație, cunoașterea merge pe calea afirmării hotărâte a antinomiei, se poate spune cu certitudine că ea avansează în direcția minus, intrând într-o altă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care are loc transfigurarea antinomiei. Prin aceasta, minus-cunoașterea presupune suspendarea sau transcenderea logicii obișnuite. Intelectul enstatic sare din sine, devenind ecstatic, numai pentru a formula anume rezultate și numai împins la acest salt de propriile legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv asupra căruia se aplică. Intelectul ecstatic nu poate fi o stare permanentă a intelectului, ci numai o stare în care intelectul poate fi adus din cînd în cînd, și din care intelectul un rezultat odată stabilit revine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Eonul dogmatic, nu presupune instalarea definitivă în irațional, fără eforturi de raționalizare, "ci, dimpotrivă, încercarea de a ieși din el cu ajutorul intelectului ecstatic. Astfel că, alături de raționalizările enstatice (...), să existe și posibilitatea minus-cunoașterii, adică a formulării antilogice (antinomice) a cripticului, fără a-l descifra (raționalizare ecstatică)"122. Înțelegând acest lucru, Constantin Noica interpreta filosofia lui Blaga drept "expresia rațiunii însăși, cu o raționalitate extinsă până la minus-cunoaștere, până la integrarea negativului, până la conversiunea metafizică"123. Lucian Blaga distingea într-una din scrierile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se manifestă în întregime în fiecare din multele organisme, sau, altfel spus, se divizează dar rămâne totuși întreagă în fiecare din părțile ei. Aceste formule sunt neintuibile și neinteligibile cu intelectul obișnuit. Sunt foarte apropiate, spune Blaga, de formula dogmatică. Cripticul acestui mister al entelehiei e conceput în zona minus a cunoașterii luciferice. Însă autorul lor nu a avut îndrăzneala de a face pasul dincolo de logic. El va susține că, deși entelehia este neintuibilă, ea este inteligibilă logic. Alte două exemple
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomic și că, pentru a putea fi cuprins, este uneori nevoie de chiar metoda antinomiei transfigurate. În primul rând, ea instituie o "criză" în obiect, despicându-l într-o parte care se arată ("fanicul") și o parte care se ascunde ("cripticul"). În felul acesta, ea așează obiectul cunoașterii sub semnul antinomiei specifice simbolului, îl tratează după schema simbolului, după cum arăta Sergiu Al-George174. "Obiectul cunoașterii luciferice spune Blaga e totdeauna un "mister", un "mister" care de o parte se arată prin semnele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Într-un alt loc, acest aspect paradoxal al cunoașterii luciferice este afirmat foarte tranșant: "Obiectul ei e misterul care se ascunde revelându-se"176. Un al doilea indiciu al caracterului paradoxal al cunoașterii luciferice apare în modul de revelare a cripticului unui mister. Sergiu Al-George observă că revelarea se face printr-un "salt" în criptic, cu ajutorul unei "idei teorice". "Saltul la care se referă Blaga (...) nu aparține logicului ci analogicului...". El exprimă "anularea limitei dintre entități diferite, opuse sau contradictorii, deci
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Obiectul ei e misterul care se ascunde revelându-se"176. Un al doilea indiciu al caracterului paradoxal al cunoașterii luciferice apare în modul de revelare a cripticului unui mister. Sergiu Al-George observă că revelarea se face printr-un "salt" în criptic, cu ajutorul unei "idei teorice". "Saltul la care se referă Blaga (...) nu aparține logicului ci analogicului...". El exprimă "anularea limitei dintre entități diferite, opuse sau contradictorii, deci însăși ideea sintezei antinomice"177. Un al treilea argument pentru caracterul antinomic al cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în orizontul categoriei Absolutului 224. Însă, el a intrat probabil ulterior în contact cu ideea dialecticii paradoxale a simbolului (aceea a arătatului și ascunsului), din gândirea romantică, pe care a preluat-o mai întâi în ideea relației dintre "fanic" și "criptic" și în cea a "revelației disimulatoare", ajungând mai apoi la metaforă, pe care o va trata abia în cea de-a doua trilogie, în ultimul volum al acesteia 225. În această reluare a problemei metaforicului, observă Sergiu Al-George226, Blaga privează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asociază două domenii sau niveluri radical distincte, unul arătat și altul ascuns, luând o înfățișare paradoxală. După părerea lui Al-George, este vorba de aceeași dialectică paradoxală pe care o întâlnim în teoria obiectului cunoașterii luciferice, în raportul dintre "fanic" și "criptic". Pornind de aici, indianistul român susține că întreaga trilogie a cunoașterii "poate fi considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor antinomice"237. Antinomia dialecticii paradoxale din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care intelectul n-ar putea să ajungă pe cale logică. Spre deosebire de acestea, dogma este o formulă fără concept sintetic, "compusă prin alăturarea momentelor antinomice pe fondul inaccesibil al unei unități postulate; momentele concrete antinomice intră în formulă, dar sinteza revelează ceva criptic față de fenomenele în chestiune. Cum momentele concrete în chestiune se ciocnesc, sinteza lor postulată, irealizabilă pe un plan logic sau concret, se efectuează prin scindarea unor termeni solidari"380. Sintetizând aceste comparații, putem spune că dialectica topește antinomiile în concepte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
regăsite în hermeneutica lui Mircea Eliade. În anumite texte (Fragments d'un Journal), savantul român descrie dialectica sacrului în termeni foarte apropiați de cei ai dialecticii indiene: Când ceva "sacru" se manifestă (hierofanie), în același timp, ceva se "ocultează", devine criptic. Aici e adevărata dialectică a sacrului: prin simplul fapt de a se arăta sacrul se ascunde". Adică, hierofania funcționează concomitent ca revelare și ocultare, este fanică și criptică în același timp, exact la fel ca și în cazul Măyă. Acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ceva "sacru" se manifestă (hierofanie), în același timp, ceva se "ocultează", devine criptic. Aici e adevărata dialectică a sacrului: prin simplul fapt de a se arăta sacrul se ascunde". Adică, hierofania funcționează concomitent ca revelare și ocultare, este fanică și criptică în același timp, exact la fel ca și în cazul Măyă. Acest lucru amintește de teoria lui Lucian Blaga cu privire la misterul cosmic, care, cu cât este dezvăluit mai mult, cu atât se ascunde mai tare, solicitând o altă modalitate de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
istoric (Istoria Evului Mediu), orientarea filozofică (Idealism, Nihilism), științele exacte, medicina, economia etc. au o situație aparte, prin faptul că numele subdomeniului/ al ramurii este în general, o metaforă formată în baza unor tipare preconceptuale asociate. De aici derivă caracterul criptic al acestor limbaje. Metafora-titlu Fizioterapie "tratamentul cu forme de energie din natură" stabilește relații logice cu metaforele-cheie, individualizate ale ramurii: electroterapia (cf. fr. électrothérapie; en. electrotherapeutice, electrotherapy), fototerapia (cf. fr. photothérapie; en. phototherapy), hidrotermoterapia (cf. fr. hydrothérapie; en. hydrotherapy), kinoterapia
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a fost pusă În act pe data de 17 iulie 1986 prin Ordinul nr. 009836 dat de ministrul DSS Aristotel Stamatoiu, destinat transferării familiei Alexandru Tăcu de la „S2” la UM6544/225 În scopul de a fi lucrați operativ pe grila criptica a noii formule. - Ce conotație reprezenta metodă inedită În morgă DSS? Ce ascundea „Operațiunea VENUS”? - Dupa masacrul din decembrie 1989 am Întâlnit În presa scapătă din bătaia puștii „democrației originale”, explicată corect prin similitudini, semnificația codurilor. „Operațiunea VENUS” desemna un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
neantului, cu un adânc și dureros efect nostalgic. Cu toții rămânem doar cu imperceptibilul foșnet al crengilor intrate în doliu. Ce lecție de tristețe demnă și ce model metafizic de integrare în circuitul vieții! Sau răspunsurile poeziei pot fi atât de criptice încât parcă vin de undeva dintre tainele textului ermetic sau din sensibilitatea care vibrează în fața faptelor de viață sau poate din emoția lirică rezultată din înfiorarea cu care ea circumscrie ideile sau... Lemnul aprins devine flacără, poezia adevărată își merită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în jargon și cu sincope care rup cursivul și tulbură înțelegerea, unii o fac expresiv, pitoresc, viu, sugestiv, dar și atâția alții care scriu fără noimă și justificare, scriu pur și simplu. Și în câte alte maniere nu se scrie, criptică, fracturată, monosilabică etc. etc. Se spune că toți ne apropiem de gură cănița de ceai sau ceașca de cafea, puțini sunt însă cei care o fac cu eleganță, cu rafinamentul bunului gust. Ceea ce pune în valoare un text adevărat, înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o numim tradițională, pentru că e veșnică a produs În Lucreția Andriu o conversiune În sensul literal al cuvântului (cum - vertere), Îndreptând-o, ca să ne mărginim la fenomenul poetic, de la Valéry la Rainer Maria Rilke, cel mai important și cel mai criptic poet al sec. XX. Voi reda Începutul primei elegii de la Duino În care fenomenul de frumusețe este condiționat, este identificat cu o sfâșiere cosmogonică; amândouă, dau cunoașterea prin transmutațiunea Cunoscătorului În Cunoscut. Voi reda textul german pentru ca acei care cunosc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
urma urmei, în idealismul lor radical și pur, setea de mit, pur și simplu! (În romanul meu Bunavestire am ridicat un uriaș eșafodaj acestei „nevoi de mit”, desigur, prin metafora epică, paradoxală ca orice creație ce recurge la ambiguitatea extremă, criptică uneori, pentru a rămâne în limitele și limbajul artei adevărate. În această carte, un personaj sau poate chiar autorul afirmă ritos că forța, energia, vitalitatea speciei umane rezidă și depind de capacitatea de a crea mit, iar Politicul, văzut nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fie că se fereau „să-mi facă rău” subliniind preocuparea mea insistentă față de acest nume - am inserat fraze și paragrafe întregi din Nietzsche în mai toate romanele mele apărute înainte de ’89 -, și astfel, această „frază”, foarte „simplă” și totuși extrem criptică, nu a fost pusă în legătură cu partea mediană a romanului mai sus citat, unicul loc, se pare, în care autorul Breban a atins ceea ce numim „tragicul”. De fapt și această ultimă afirmație îmi aparține tot mie, tragicul este o categorie estetică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]