2,116 matches
-
Heredia cultivă mai cu seamă Grecia mitologică, Ion Barbu evocă Grecia misterelor eleusiene și a culturilor orgiastice ale lui Dionysos”. Versurile de o conciziune și o eleganță clasică au mai întâi un remarcabil simț plastic: „Întocmai ca acele soluții care cristalizează în întregime când le amestecăm cu o singură picătură dintr-o licoare străină, tot astfel în poeziile de care ne ocupăm nimic nu rămâne nedeterminat și fluent, totul cristalizează și capătă formă. Totul este apoi văzut: desfacerea bolții albastre peste
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
mai întâi un remarcabil simț plastic: „Întocmai ca acele soluții care cristalizează în întregime când le amestecăm cu o singură picătură dintr-o licoare străină, tot astfel în poeziile de care ne ocupăm nimic nu rămâne nedeterminat și fluent, totul cristalizează și capătă formă. Totul este apoi văzut: desfacerea bolții albastre peste întinderea lavei în fuziune a pământului primitiv, spasmul încremenit al munților, crengile crispate către licoarea opalină a cerului, imensitățile verzi și stătătoare ale oceanului nordic, fabulosul ofiral banchizelor etc.
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
ar spune Nichita Stănescu. Citind acest volumm, mi-am adus aminte de ce spunea Emil Cioran, cuvinte pe care le regăsesc și la Mariana Cristescu, sub altă formă și cu mai mult fior: „Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală. “ Dacă în cele 34 de articole din acest volum autoarea transmite cititorului mesajul iubirii, ca o chemare față de personalități cărora le spune că este timpul „jertfei
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 916 din 04 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Vinurile „Principesa Margareta”, vinurile poeziei Vinurile „Principesa Margareta” sunt boabe de nectar cristalizate din vinul vechi, martor al evenimentelor istorice, „tăcut și loial”, cum îl mărturisește patronul său de azi, domnul Mihai Anghel, „un vin pentru un rege”, vrăjitorul din cupe, al saloanelor regale, care poartă azi numele Principesei României! Din anul 1884
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
adevărate confesiuni ale naratorilor care construiesc conflicte de idei, însă ele consumă într-o autoflexibilitate ce refuză să iasă din haloul narcisiac. Închei aceste rânduri parafrazându-l pe Emil Cioran, spunând: Când valorile pentru care luptă acești tineri talentați se cristalizează într-o adevărată lucrare de artă, atunci acei tineri s-au integrat în devenirea culturală. Al.Florin ȚENE Membru corespondent la Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Crestomația ca oglindă a talentului adolescentin / Al Florin Țene : Confluențe
CRESTOMAŢIA CA OGLINDĂ A TALENTULUI ADOLESCENTIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369444_a_370773]
-
ctitorului acestei reviste Sărbători fericite, cu sănătate, cu bogate bucate pe masă, alături de cei dragi, aureolați de harul divin al inspirației. Scriind aceste rânduri mi-am adus aminte de ce zicea Emil Cioran:” Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală. În această luptă este implicată și revista CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI. La Mulți Ani! Al.Florin Țene Membru corespondent al Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință
CUVÂNT CĂTRE REDACŢIA, COLABORATORII ŞI CITITORII REVISTEI CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369443_a_370772]
-
cum și-a cunoscut soția când a fost la ea la cabinet pentru un tratament dentar și cum apoi peste câteva luni erau căsătoriți. Poate, că amândoi s-au grăbit și de aceea sentimentele reciproce nu au apucat să se cristalizeze, să se cimenteze și să devină profunde, așa că în momentul când au considerat că nu mai au nimic în comun care să-i țină legați unul de celălalt, pe cale amiabilă și civilizat au divorțat fără niciun regret, acum având doar
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
au fost primele impulsuri care l-au îndemnat să scrie. Poate că dragostea însăși a fost cea care l-a smuls pe fostul adolescent din visare, determinându-l să-și aștearnă versurile cu măiestrie. Opera literară a lui Mircea Trifu cristalizează un sentiment profund și unic în rânduri de poezie înălțătoare, conexiunea dintre cei doi fiind de natură angelică. Creația lui exprimă dragoste și durere, deznădejde și împlinire, îmbinate armonios cu credința. Autor al mai multor cărți de poezie, mai târziu
IUBIREA ÎNSEAMNĂ DURERE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370788_a_372117]
-
cu muzica și dincolo de grija pentru sine, o operă de răsădire și sporire a iubirii. Cântecele Sofiei Rotaru au o indefinibilă iubire și tandrețe în ele, o curgere ca a apei la vale, spre estuarele inimilor. Glasul ei s-a cristalizat în timpul copilăriei, care este timpul copilăriei unei muzici ce avea să fie o neîncepută artă a unui secol care a laureat-o. Era să-și piardă cravata de pionier, pentru că a cântat la strană, în corul bisericesc. „Am cântat de
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
O îndrăgeam pe țigancă și o îmbrățișam. Și ea mă iubea pe mine. Mi-a prezis că voi pleca peste mări și țări. La sat există un simfonism în toate: simfonismul roților carului, simfonismul parei focului, simfonismul fusului...! S-a cristalizat în simțirea dumneavoastră această muzică sătească ancestrală? Negreșit! Sunetul nu vine din neant, izvorăște din lumea înconjurătoare și trecând prin suflet, reacționează la ondulațiile trăirilor umane și se transformă din culorile vieții sufletești, în armonia muzicii. Ați început să escaladați
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
lasă capul pe spate,predandu-se cu totul întunericului ce o devora și o zidea din neant pentru a o dizolva într-o lacrima a plăceri ce le învăluie trupurile transpirate și le expune neantului.Și tot aceast neant,se cristalizează și încremenește sfarșindu-se într-o ejaculare ritmica a dorinței,consumate în cearceaful mătăsos al întunericului... * * * Și când zbuciumul dorinței înceta,dizolvandu-se în noaptea ce se lipea de trupurile lor transpirate,Iulia închise ochii și îmbrățișa acest trup pe care
STRĂINUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352782_a_354111]
-
Silvaplana, filozoful are străfulgerarea eternei reîntoarceri spre el în zbor Zarathustra. În confesiunile sale persuasive acest Zarathustra european, revelat pe vârfuri de munte, ar fi mai tânăr cu aproape două mii cinci sute de ani decât legendarul întemeietor al religiei persane cristalizate în Avesta; iar insistenta reântoarceri, ciclică a acelorași personaje, n-ar fi, așa cum este, un motiv dominant al străvechii mitologii indiene și asiro-babioneene, ci rodul inspirației lui Nietzsche. O paternitate incertă contrazisă chiar de notațiile sale ulterioare. Zarathustra creat de
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
din mâinile tale diletante mi-a plecat sufletul la Marea Moartă cozi de rândunele cu ochi de păun scriu pe albul hârtiei bolnav de cataractă ca niște albatroși ce trag cu parâme o barcă ne simțim aripile grele de apă cristaliza(n)ta se migrează spre Sud în ultima halta doar vulturi cataleptici rămân și buha nopților eretice de tavanul peșterii jilave atârnă un liliac cu ascuțite gheare și-o inima ce laic se dilată Referință Bibliografica: Ochii păunului / Angi Cristea
OCHII PĂUNULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101]
-
și era un „carusel” de națiuni, al fabricii de postavuri, unde au venit de la Cernăuți și părinții ei, pe care îi chemau Popov, tatăl fiind inginer constructor de mașini pentru industria textilă, iar mama casnică. Pasiunea de cineast s-a cristalizat încă din copilăria viitoarei celebre regizoare în încercările de regizare a jocurilor. Apoi, pe când învăța la Colegiul „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț a început să pună în scenă unele piese de teatru clasice românești. Multe amintiri ale târgului părintesc s-au
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
ei o Catedrală în capitala țării, după modelul celorlalte capitale europene. Visul celor mai mulți dintre noi de a fi în rândul lumii. Da, Catedrala Mântuirii Neamului Românesc ne introduce în rândul lumii civilizate. Numai în jurul unei asemenea instituții s-ar putea cristaliza multe din cele ce țin atât de latențele, cât și de dorurile românului. Construcția Catedralei, departe de a secătui buzunarele românului, le va îndestula. Va fi o lucrare complexă care necesită mulți specialiști, începând cu proiectanții și terminând cu artiștii
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
nume, în primul rând pe cei doi ambasadori, Vasile Popovici și Valeriu Turea, dar și pe Victor Lutenco, Stejărel Olaru, Cristian David, Vladimir Șarban... Programul artistic susținut de cei doi celebri interpreți de muzică folclorică românească și acompaniamentul s-a cristalizat dintr-o cunună de flori spirituale împreunate într-un sân la care se adună îndeobște aurăria culturii rodite din cel mai vechi și armonios timp al tradițiilor culturale românești. Frumosul e împărat într-o astfel de lume neavidă să impună
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
nu are o substanță dramatică, dureroasă, cu tușă groasă a desțăratului, nu, dimpotrivă, întoarcerea acasă are la George Roca efectul binefăcător al revenirii pe pământ a lui Anteu ... Poetul nu jelește, nu plânge după locurile unde sufletul său s-a cristalizat, ci dimpotrivă, după ce le evocă și le „cântă”, după ce a atins pământul natal, îmbogățit, întărit, încărcat cu energii binefăcătoare, se înalță și pornește în lume mai senin, mai luminos: „Am deschis acum o carte/ În limba mea strămoșească/ Să dau
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
legarea discuției, invalidând repede sentimentul de distanță. Tot ceea ce se observă la dumneavoastră urcă din testamentul sufletesc al neuitatului Amza Pellea, fără îndoială! Pornește ca sevele de la rădăcină la trunchi. Este copilăria o revărsare de energii pe care s-a cristalizat formatul dumneavoastră spiritual? Cum v-a fost copilăria și unde s-a petrecut? Copilăria este contul meu de fericire deplină. Am fost un copil fericit, iubit, ocrotit. Am petrecut-o când la București, când cu bunicii din partea mamei, la Craiova
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
noi. Există mai multe căi de a urca muntele, finalitatea este aceeași. Curățenie în șifonierul emoțiilor: frică, tristețe, dezamăgire, mânie, stres, etc. Voluptatea suferinței domină societatea occidentală. Logică a ieșirii din patima trupului. Scenariile suferinței pe care mințile sclipitoare le cristalizează în tristețe, doliu lăuntric permanent, fac să trăim într-o fabrică a morții. Ideea bucuriei unde este?! Trecutul nu mă apasă. Trecutul este doar un manual de istorie și atât! De acolo iau lecțiile pentru prezent și viitor. Nimic mai
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Templu Dragostei cel visat, n-am știut să desăvârșesc decât Poarta Sărutului.... La început au fost doi îndrăgostiți strâns îmbrățișați într-un singur bloc, înălțat în chip de coloană - Pietrele au devenit simboluri ale omenirii și ale dragostei.. S-au cristalizat împlinindu-se sub forma acelei Porți pe care tinerii o numesc astăzi Poarta Sărutului. Referindu-se la reîntoarcerea spre izvoare, la rădăcinile strămoșești, arhetipuri ale unor idei sălășluind în lucruri - cum spunea Platon, Brâncuși a mers mai departe: Urmăream să
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
de patrie, pentru știință etc.; dar, când aceste însingurări rămân închise față de suprema însingurare, toată măreția lor ia figura primejdioasă a unei micșorări de sine și ciuntiri de care este bine să ne putem (ști) libera, pentru a nu ne cristaliza sterp sub nivelul adevăratelor împliniri. Cine a gustat paginile lui Maurice Blondel, despre ravagiile suficienței, poate nu va disprețui acest semnificativ pasaj - scris de un mare sfânt și mistic răsăritean, care spune cam același lucru: Dacă omul care-și subțiază
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
contabilizat “ doar pe cele care abordau probleme artistice, acțiuni culturale, cronici, critică literară, eseuri, etc. Cu cât comunitatea este mai mare și problemele pe care le abordează un jurnalist sunt mai multe. Când valorile pentru care luptă un ziarist se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel ziarist s-a integrat în menirea sa. Interesele care nu servesc un sens ce interesează societatea în care trăiește jurnalistul sunt pete în menirea acestuia. Parafrazându-l pe Cioran pot spune că tensiunea
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
în textul care ne amintește de frumosul poem al lui Ștefan Augustin Doinaș, căruia îi este dedicat, de altfel, întâlnim precizări, „fulgerări” care luminează în zona unor vechi simboluri. Iată, „cărbunele”, „nestemata neștirbită” ce conține „acea pură valoare”, materialul ce cristalizează „strălucirea ochilor întorși spre o idee”, ne amintește de simbolul pietrei filozofale. Iar înverșunata ridicare a „cărbunelui” spre cer („Spre cer, cu mâna-am să ridic,/aprig, cu-nverșunare/acel cărbune care mitic/conține-acea pură valoare.”) parcă redă imaginea
TĂCEREA DIN CUVINTE DĂ GLAS POETULUI ANDREI PAVEL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359450_a_360779]
-
Greu de precizat ce le face memorabile. Poate sinceritatea și puterea misterioasă cu care tulbură echilibrul interior al cititorului. Dar cu siguranță a stat în arta Luciei Olaru Nenati să aleagă din materia primă celestă acele fragmente care împreună pot cristaliza compoziții de genul unor asemenea declarații testamentare emoționante. „Singur, sinele meu” (Ed. Junimea, Iași, 1996) vine cu noutatea poemelor ample, degajând forță și rezistență. Tot din punctul de vedere al înfățișării exterioare notăm curajul poetei de a propune formule clasice
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
ei o Catedrală în capitala țării, după modelul celorlalte capitale europene. Visul celor mai mulți dintre noi de a fi în rândul lumii. Da, Catedrala Mântuirii Neamului Românesc ne introduce în rândul lumii civilizate. Numai în jurul unei asemenea instituții s-ar putea cristaliza multe din cele ce țin atât de latențele, cât și de dorurile românului. Construcția Catedralei, departe de a secătui buzunarele românului, le va îndestula. Va fi o lucrare complexă care necesită mulți specialiști, începând cu proiectanții și terminând cu artiștii
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]