1,743 matches
-
Își putea menționa profesia, porecla sau o caracteristică personală. Nu există nici o dovadă că vreunul dintre acești termeni ar fi servit drept patronim permanent, dar se poate ca acest obicei, alături de altele, să fi contribuit În cele din urmă la cristalizarea numelor de familie, cel puțin În documente. În final, s-a dovedit că statul florentin nu are capacitatea de a realiza o operațiune atât de amplă cum era recensământul. Rezistența populației, lipsa de colaborare a multor persoane din elita locală
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu scop”. Altminteri, „n-ar mai fi vorba de critică literară, ci de psihologie și sociologie, pe baza literaturii...” Pentru I., „critica completă” nu a fost, desigur, un punct de plecare, ci unul de sosire, finalul unui lung proces de cristalizare a unei concepții. Teoretic, o astfel de soluție, astăzi devenită bun câștigat, are o valoare indiscutabilă. Reprezentarea în artă a specificului național (problemă de optică realistă) - iată condiția care permite unui scriitor să fie selectat de cât mai multe epoci
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
simbolurilor de stat. În surse din secolul XIV se susținea că boemii ar fi fost demult aneantizați dacă n-ar fi beneficiat de protecția Sfântului Václav și a Sfântului Procop. S-a afirmat că dreptul a contribuit, de asemenea, la cristalizarea conștiinței naționale, prin acțiunea modelatoare exercitată asupra tuturor supușilor statului și prin ancorarea în tradițiile populare. În cronografia cehă a fost atestată de timpuriu noțiunea de ritus terre nostre, dreptul raportându-se nu la o comunitate de persoane, așa cum avea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
general, cu prudență la expresiile „conștiință națională“ sau „sentiment național“ și au preferat să vorbească despre conștiință gentilico-dinastică, conștiință teritorială, exprimată prin apariția numelui țării, individualizarea lingvistică; au fost supuși analizei termenii gens, terra, regnum, lingua, patria care dau măsură cristalizării entităților etnice la toate popoarele europene 38. Printre caracteristicile unui popor, cele lingvistice au fost evidențiate în primul rând, cu toate că în Evul Mediu n-au fost singurul și nici cel mai important criteriu al delimitării de celălalt. Încă în societățile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se întâlnește în sursele medievale extrem de rar; cuvântul națiune lipsește, de altfel, din limba polonă și cehă contemporană, în locul lui folosindu-se vocabula naród. Istoricii au plasat geneza națiunii poloneze medievale încă în perioada organizării tribale și încheierea procesului de cristalizare a conștiinței naționale • în secolul XIII. Națiunea medievală s-a întemeiat pe o viguroasă tradiție • F. Graus, op. cit., p. 51-63. • D. Třeštík, op. cit., p. 175. 43 F. Graus, op. cit., p. 64-73, 182-190. dinastică, legată de Piaști, un sfânt patron - Sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
originea fricii, precum remarca Roosevelt. Frica de celălalt a generat, la rândul său, frica de schimbare, iar în temeiul acesteia obsesia solidarității națiunii agresate. Această frică a declanșat alte resorturi mentale, care vor împiedica diversificarea atitudinilor critice față de regim, precum și cristalizarea proiectelor de reformă. În absența unor structuri autonome, societatea civilă nu s-a putut maturiza în anii regimului comunist și nu a promovat critica fundamentelor sistemului. Din acest motiv intelighenția românească nu a putut promova un Michnik ori un Havel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
paralel cu rațiunea, un rol la fel de important în desfășurarea unei vieți îl are subconștientul. Accentul epic cade pe relatarea unei experiențe senzaționale, care determină o activare extremă și o purificare a psihicului eroului (un medic), având ca efect revelarea și cristalizarea unei neobișnuite puteri terapeutice. Un roman al orgoliilor excesive și al pasiunilor contrariate este Invitația la vals. Conduse de false reprezentări despre sine, cu o teamă exacerbată de a nu fi subordonate și umilite, personajele ajung, în pofida profundului sentiment de
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
manieră chiar, vrea să puncteze capacitatea unui creator de a da un sens personal unor elemente preexistente, amorfe ori disparate. Clasicul poem horațian Ad fontem Bandusiae constituie „axa întregii piese” Fântâna Blanduziei a lui Alecsandri, opera în cauză fiind o „cristalizare” sufletească în jurul unei axe stabile; pe axa unui pesimism fundamental „se grupează întreaga poezie a lui Eminescu, considerată sub toate aspectele ei, în poezia de dragoste sau filosofică, în satire ca și în poeziile inspirate de natură [...]. Îndărătul operei lui
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
cer și pământ”, poetul, „prieten cu întregul univers”, înalță imnuri unui „nou umanism” („oameni / care vă dăruiți vieții total”), transfigurând fără efort lucrurile întâlnite în jur și celebrând chiar „profeția” planurilor muncitorești. Discul (1972) depășește mimetismul entuziasmelor facile și aduce cristalizarea unor teme precum frenezia expresionistă, muzica izvorâtă din materie, omul care trece prin „porți” („într-o noapte să rup rețelele, toate, / să scap spre păduri/ în sânge cu viperi de rouă” - Taină). Expresia ezită între Lucian Blaga și Ion Barbu
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
e transcrisă, într-un discurs liric întins, călătoria pe care a făcut-o poetul în 1965 în Cuba, evocare precedată de prezentarea capitalei Danemarcii. Zoosophia (1967) întreprinde o incursiune în istorie și cultură pentru a reconstitui procesul de formare și cristalizare a unor mentalități și tradiții care s-au păstrat în memoria colectivă prin legende, ritualuri, patronime și toponime. Evocarea unor personalități, interpretarea simbolisticii animaliere autohtone, reconstituirea motivelor biblice, invențiile lingvistice oferă un spectacol miraculos-fantastic ce stă sub semnul unei naivități
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Transilvania Între cele două războaie. Liviu Mâlita utilizează metode sociografice pentru studierea ansamblul populației, nu doar pe scriitorii cei mai consacrați, cum face istoriografia literară tradițională. Originea socială (clasa medie rurală sau «intelectualitatea satelor”), apartenența la «elite», revendicările profesionale și cristalizarea unei conștiințe identitare specifice, formele de sociabilitate (cenaclurile...) și de organizare participa diferit la construcția socială a acestei noi identități. Cartea lui Marius Lazăr (2002), analizează mai multe baze de date, mobilizînd o veritabilă erudiție În științele sociale, pozițiile sociale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu o pondere importantă în procesul de socializare și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care trăiește. Cu toate că ea trebuie serios reanalizată în lumina unor noi date și orientări (Iluț, 1985; 2004), rolul valorilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
străinătate. Cunoaștem, de asemenea, că cei mai mulți investesc banii câștigați în familiile și gospodăriile din țară. Pentru a afla însă mecanismele și motivațiile mai de detaliu și profunzime și pentru a obține o imagine mai bogată și colorată a genezei și cristalizării unor tipare de comportament individual și familial este nevoie de o cercetare de tip calitativ, cu tot arsenalul ei epistemico-metodologic (teorie emergentă în procesul investigației, eșantioane contrastante și teoretice, triangulație etc.). O problemă ce se pretează la un asemenea tratament
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și stabilitatea mariajului și nici în ceea ce privește convertirea religioasă reciprocă dintre soți. 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia spațio‑geografică. Proximitate și selectivitate" Oricât de mult am crede în lipsa barierelor formale în zilele noastre, în cristalizarea de prietenii și căsătorii sau în puterea iubirii sincere de a le depăși, chiar dacă mizăm pe „dragostea la prima vedere”, o condiție prealabilă se impune, și anume să întâlnim persoana respectivă. Este evident așadar rolul proximității spațiale (propinquity) în conjuncția
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale. Neîndoielnic că procesul globalizării informaționale și comunicaționale, în speță prin Internet, mobilitate educațională, piața muncii, turism etc., slăbește forța proximității spațiale în alegerea partenerului conjugal. În cristalizarea și stabilitatea relațiilor de autentică prietenie și dragoste însă, inclusiv Internetul este mai curând o premisă și apoi un instrument al relațiilor de tip „față în față” (Nadolu, 2004). 5.3. Mecanisme psihosocialetc "5.3. Mecanisme psihosociale" La întrebarea de ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mentală. 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit”tc " 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit”" Date empirice (experimentale și de anchetă) relevă că intervenția de opoziție a părinților în cristalizarea și sedimentarea unor prietenii și iubiri, precum și în încheierea de căsătorii are de multe ori rolul de a le consolida. Prin analogie cu vestita poveste de dragoste din Italia medievală, efectul a fost numit „Romeo și Julieta”. (O piesă de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă, atractivitatea fizică, ce reprezintă un dat esențial în cristalizarea și întreținerea iubirii, scade la modul obiectiv.) Gelozia și infidelitatea reprezintă o cauză și un produs al neînțelegerilor din familie. Însă faptul că relațiile extraconjugale reflectă tensiuni și stresuri maritale nu trebuie exagerat. Mai mult, unii autori americani insistă că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
operei dramatice și al părerilor despre teatru, apoi ca sursă de „rezonanță” pentru lumea anilor ’70 - ’80 ai secolului trecut. Eseistul, documentat și perspicace, face observații de finețe, întregul demers având aerul unei întreprinderi superior-didactice, nerebarbative. S. încearcă să demonstreze cristalizarea unui concept românesc al gândirii despre teatru, stăruie în învederarea valorii pieselor, examinează caracteristicile punerii în scenă, cu referiri concrete la spectacole, utilizează metoda aprecierii unor „întâmplări teatrale” ale prezentului în raport cu judecățile de valoare formulate de dramaturgii care fac obiectul
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
valori; există, altfel spus, un super-, un meta-cod axiologic. Ne situăm în zona raportului dintre sisteme de valori de grade diferite de generalitate. Procesul de socializare și învățare socială nu este unul perfect linear, cu o rată constantă a acumulărilor, cristalizărilor și sedimentărilor valorice. Că lucrurile stau astfel în planul individului apare destul de clar. Examinarea unor biografii ale personalităților din diverse domenii de activitate, ca și cunoașterea umană nemijlocită ne arată ce mutații axiologice profunde pot produce experiențele cruciale de viață
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relative, având în vedere specificitatea contextelor socioculturale. Analizând ontogeneza moralei, trebuie să arătăm că ea nu este același lucru cu ontogeneza orientărilor axiologice; valorile morale, deși ocupă un loc central în sistemul de valori, sunt doar componente ale acesteia. Or, cristalizarea conștiinței axiologice personale înseamnă și stabilirea unor raporturi, ierarhii între diferite genuri de valori (morale, politice, intelectuale etc.). Pe de altă parte, dacă acordăm valorilor - așa cum am subliniat pe parcurs - funcția de principii abstracte despre dezirabil, noi considerăm că putem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asemenea, în aprecierea atitudinilor și conduitelor semenilor noștri. Valorile constituie, în același timp, standarde în virtutea cărora se iau decizii acționale și se rezolvă conflictele dintre motivele concurente. Orientarea axiologică este un determinant subiectiv conștient al personalității umane, dar coeficientul de cristalizare, conștientizare și activare nu este același la toți indivizii, la toate grupurile și în toate situațiile. M. Rokeach (1973) afirmă că sistemul de valori „este un plan general care poate fi asemănat probabil mai bine cu harta sau schița de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de durată). Prin selecție naturală s-a ajuns în acest mod ca ființele umane să caute sexualitatea, să se îndrăgostească și să fie grijulii cu odraslele lor. Chiar dacă respectivul scenariu evolutiv s-ar dovedi adevărat, apare limpede că, o dată cu cristalizarea unor civilizații, factorii culturali, dintre care practicile și credințele religioase și, mai apoi, legile, au accentuat sau estompat tendințele biogenetice și le-au dat conținut specific. E. Hatfield și G. Walster (1981) cred că cei mai mulți dintre oameni se îndrăgostesc atunci când
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scris sau oral), iconic (afișe, obiecte simbolice) sau pe planul acțiunilor deschise (în special demonstrații). Să consemnăm însă că la baza opiniei publice exteriorizate stă opinia publică latentă. Întruchiparea opiniei publice latente în cea manifestă (exprimată) depinde de gradul de cristalizare a opiniilor, de intensitatea lor și a intereselor implicate și, mai ales, de accesul la canalele de comunicare și de toleranța socială (în primul rând, a puterii) față de opiniile în cauză. Trecerea de la regimurile totalitare la democrație este și un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lucrarea Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă (1978; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei și Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), în care cercetează riguros și sistematic, sub aspect social, filosofic, istorico-literar și științific, ideologia mișcării iluministe ardelene, urmărind cu precădere cristalizarea conștiinței naționale a românilor din Transilvania în contextul mișcării de idei din Europa vremii. În activitatea sa beletristică, L. experimentează formula romanului-parabolă prin Regele pălăriilor (1967), unde ilustrează rolul hazardului în desfășurarea spectacolului vieții omenești, plecând de la evoluția unui tânăr
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
cei ce se implică atât de mult le impun celorlalți un stres distorsionat în raport cu sarcina. Preluând modelul lui Jackson, R.A. Schmuck și P.A. Schmuck (1992, pp. 216-219) fac o extensie asupra activităților școlare, vorbind despre: - intensitatea normei; - nivelul comportamentului tolerabil; - cristalizarea normei (cu accent direct asupra coeziunii echipei - cristalizarea fiind văzută ca un indicator puternic al acesteia); - ambiguitatea normei; - integrarea normei; - corespondența și congruența normei, văzute drept caracteristici definitorii în interacțiune directă cu procesul de învățământ. În aceeași ordine de idei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]