551 matches
-
stat la Societatea Comercială "Banc Post" - Ș.A., cu sediul în municipiul București, Str. Libertății nr. 18, bl. 104, sectorul 5, înregistrată la Oficiul registrului comerțului sub nr. J/40/9052/1991, se constituie comisia de privatizare cu următoarea componentă: 1. Cristiana Gociu, reprezentant al Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului 2. Ioana Pantazescu, reprezentant al Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului 3. George Musliu, reprezentant al Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului 4. Enache Jiru, reprezentant al Ministerului
HOTĂRÂRE nr. 946 din 27 septembrie 2001 pentru stabilirea componentei comisiei de privatizare a "Banc Post" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137060_a_138389]
-
România ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Numărul Numele crt. dosarului și prenumele ───────────────────────���────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. 4.011 Anita Adrian Mihai 2. 4.004 Ballot Thierry 3. 3.998 Burcea Carmen 4. 3.999 Diaconu Mihaela 5. 4.006 Elhadef Selim 6. 860 Giancarlo Cristiano 7. 4.002 Gontard Francois 8. 2.450 Kharrat Emile 9. 4.013 King Neale George 10. 3.997 Laye Jacqueline 11. 4.001 Olsson Mikael 12. 4.005 Topay Aysen 13. 4.016 Unwin James Charles 14. 4.016
ORDIN nr. 199 din 20 februarie 2001 pentru aprobarea calităţii de auditor financiar persoanelor fizice care au obţinut calificarea în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133091_a_134420]
-
2/1991. Vălică, M.; Chirilă, P.; Băndoiu, A.; Popescu, G. C., Teologie Socială, Editura Christiana, București, 2007. Vlăsceanu, L. (coord.), Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2010. Weber, M., Etica protestantă și spiritul capitalist, Editura Incitatus, București, 2003. Weiler, J., Un` ' Europa cristiana. Un saggio esplorativo, Biblioteca Universale Rizzoli, 2003. Yannaras, C., Libertatea Moralei, Editura Anastasia, București, 2002. Zamfir, C. (coord.), Politici sociale în România 1990-1998, Editura Expert, București, 1999. Zamfir, C.; Stănescu, S. (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, 2007. Zamfir
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai mică, îmi dau drumul l a vale, nu merg 5 pași, după care cad în zăpadă. Mă scol, cad iar, și tot așa, m-am tot scufundat în zăpadă, până ce am început să cred că am învățat, fac plugul, cristiana, dar copiii de oameni bogați, cu schiuri performante, râd de mine și de schiurile mele. Iar în cele din urmă am fost acceptat ca schior, fără de scule prea bune dar cu inițiativă la schiat. Avea mama tare mult de lucru
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o stimă considerabilă, dar în care nu mă încred, din rațiuni temeinice. Menționez numele câtorva: Alfonso di Nola, Vittorio Lanternari, Dario Sabbatucci, Jonathan Smith și, pentru a ajunge la cei mai tineri și la atacurile cele mai recente, Bruce Lincoln, Cristiano Grottanelli, Ivan Strenski și atâția alții (în general, francezi, italieni și americani). În paginile care urmează ni se înfățișează corespondența dintre Eliade și Wikander (de aproape aceeași vârstă) întreținută între 1948 și 1977, când se întrerupe din motivele pe care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
să-l îmbrățișeze. — Iosif, Dumnezeule ! Dar tu nu trebuia să fii la Paris ? — Amice, așa găsești să mă întâmpini ? glumește el. — Ei, nu, nu... Doar că nu m- așteptam să te văd... — Păi, nici n-ai să mă mai vezi, Cristiane, sunt doar în trecere. Într-adevăr, la Paris trebuia să fiu, dar iată că lucru- rile n- au mers cum mă așteptam, abia la anul voi ajunge... Acum am altele pe cap și am zis să dau o fugă să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
banii să-nțeleg, schimbă Mihail repede subiectul. — Mă descurc, mai predau la studenți. Mai iau de-acasă ce-mi trebuie, dar știi tu... Știu, știu, nici mie nu îmi merge așa bine... Anul ăsta parcă a fost blestemat, îți jur, Cristiane. Parcă nu s-a legat nimic, pe nicio parte. — Că bine zici ! Așa-i și la mine. Așa-i la toți de fapt ! — Auzi, hai să lăsăm văicărelile, că nimeni nu duce lipsă de probleme pe criza asta. De câteva
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
duc acasă, la Brăila. Apoi trebuie să trag o fugă la Constanța. — Ah, cât te invidiez ! Mi-e un dor năprasnic de casă și știi, știi bine cât iubesc marea când e toamnă. — Pff, n-ai de ce să mă invidiezi, Cristiane, crede-mă ! Nu am timp să mă bucur de nimic. Luni, pe cinșpe, trebuie să fiu înapoi, am de scris și o grămadă de rezolvat. Și d-aia ziceam. Să mai stăm și noi la o șuetă în seara asta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu asta doar mă ocup, răspunde Cristi. — Păi, dacă cu asta te ocupi, cum de n-am auzit de tine până acum ? Și el și Ion Vasilescu încep să râdă. — Cum te numești ? — Vasile Cristian, domnule. — Cristian, deci... Cristian... Păi, Cristiane, ai mai pus piciorul pe scenă ? — Nu, domnule, n-am îndrăznit... — Păi, nu ești cântăreț până nu pui piciorul pe scenă, nu ? Nici Zavaidoc nu era Zavaidoc dacă nu-l lăsa cineva să cânte o piesă, nu ? și iar râsete
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe sfert cât mă cureți tu de bani, râde cu vocea lui răgușită. Hai, du-te și prezintă-l pe copil, că m-a făcut curios. — Mulțumesc, domnule. Nu veți regreta ! îi răspunde res- pectuos Cristi. Asta rămâne de văzut, Cristiane, Cristiane. Rămâne de văzut. Hai, Ioane, prezintă -l odată pe copil, lasă-l să viseze și el frumos câteva minute. Ion Vasilescu se ridică de la masă și se îndreaptă către scenă. — Hai, îi zice lui Cristi. Vrei să te rugăm
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sfert cât mă cureți tu de bani, râde cu vocea lui răgușită. Hai, du-te și prezintă-l pe copil, că m-a făcut curios. — Mulțumesc, domnule. Nu veți regreta ! îi răspunde res- pectuos Cristi. Asta rămâne de văzut, Cristiane, Cristiane. Rămâne de văzut. Hai, Ioane, prezintă -l odată pe copil, lasă-l să viseze și el frumos câteva minute. Ion Vasilescu se ridică de la masă și se îndreaptă către scenă. — Hai, îi zice lui Cristi. Vrei să te rugăm ? râde
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
te iubește cel mai mult chiar. Sau te-ai decis să te faci inginer, să ai și tu un viitor ? — Ha-ha, m-oi face eu inginer când s-or construi clădiri din viori, tati, râde micul Cristian. — Mai vedem noi, Cristiane, Cristiane, mai vedem. Ia să te auzim. Cristi deschide ochii, care îi sunt umeziți de amintirea eroului de la Mărășești. Trage aer puternic în piept. Privește spre masa lui Pribeagu și Mamutu’, iar în locul în care stătuse 35 el acum e
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
iubește cel mai mult chiar. Sau te-ai decis să te faci inginer, să ai și tu un viitor ? — Ha-ha, m-oi face eu inginer când s-or construi clădiri din viori, tati, râde micul Cristian. — Mai vedem noi, Cristiane, Cristiane, mai vedem. Ia să te auzim. Cristi deschide ochii, care îi sunt umeziți de amintirea eroului de la Mărășești. Trage aer puternic în piept. Privește spre masa lui Pribeagu și Mamutu’, iar în locul în care stătuse 35 el acum e taică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vocea mea nu fac decât repetiții. În sus, în jos, repetiții. Ceasuri întregi repetiții, zile întregi repetiții, vocalize, exerciții, urcări și coborâri. Bariton nu-s, mi-ați spus, și vă cred, atunci ce atâta Operă ? — Cineva ți-a luat mințile, Cristiane ! țipă și domnul Vrăbiescu. Or fi muierile care s-au udat când au văzut un domnișor așa de arătos cu voce de graur ? — Nicidecum. — Or fi banii atunci, Cristiane ? Te-ai plictisit de cămin și de delicatesuri văzute doar prin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vă cred, atunci ce atâta Operă ? — Cineva ți-a luat mințile, Cristiane ! țipă și domnul Vrăbiescu. Or fi muierile care s-au udat când au văzut un domnișor așa de arătos cu voce de graur ? — Nicidecum. — Or fi banii atunci, Cristiane ? Te-ai plictisit de cămin și de delicatesuri văzute doar prin vitrină ? Vrei să guști din plin din orașul ăsta care îți dă numai așa, câte o porțioară ? — Sunt și bani, da, dar nu-s banii, domnule ! Puteau să nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai ales pentru tine. Să ajungi să faci o școală, să ajungi la Operă, și uită-te cântând în bodegi de doi bani, nu crezi că o doare destul ? — Poftim ? ! Asta crezi tu că fac eu ? — Păi, cam asta faci, Cristiane. Când știu că aveai un mare vis și te văd acum, înconjurat de așa-ziși prieteni cu zecile și sutele și femei care-ți toacă banii obținuți peste noapte în crâșme, ce să cred ? Că ți-a luat Dumnezeu mințile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Băi, nu văd nimic ! țipa Fernic. E beznă completă. — Taci, că ne-obișnuim imediat, sare Pribeagu. Și o altă împușcătură se aude în gol. — Sunt în spate, mă ? — Francezii par, dar la distanță ! — Franțuzii trag ? Trage și tu spre ei, Cristiane. Cristi scoate pistolul și începe să tragă aiurea pe lângă Pribeagu, în spate. — Vezi cum mă nimerești, domnișorule Cristian, să n-ajung de azi la cele cerești ! Și poc, o lovitură zdravănă și trăsura sare aproape jumă- tate de metru în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ah, nu-ți mai ajunge lungul nasului. Știi că nu-ți șade bine-ngâmfat ! Glumesc, mamă, glumesc... Ce faci aici, așa, neanun- țată ? De ce nu mi-ai zis să te iau de la gară sau să pregătesc ceva ? Cum ce caut, Cristiane ? Păi, tu nu mai dai niciun semn de viață ? Nu mai ai timp de ai tăi ? Ce, crezi că îmi ajunge o vedere ? Ți-a pierdut succesul mințile ? — Ah, trebuie să-ți povestesc ce frumos a fost la Berlin, câte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
viață ? Nu mai ai timp de ai tăi ? Ce, crezi că îmi ajunge o vedere ? Ți-a pierdut succesul mințile ? — Ah, trebuie să-ți povestesc ce frumos a fost la Berlin, câte am văzut și n-am văzut. — Lasă Berlinul, Cristiane, nu te eschiva ! Lasă, că ai timp să-mi spui de aventurile și călătoriile tale toată viața. Dar așa găsești să trăiești, ca un destrăbălat ? Deci sunt adevărate zvonurile că umbli cu câte una în fiecare noapte ? Cristi tace și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lună cât n-am câștigat eu și taică-tu o viață, dragul meu Cristi. Și știi cum vremurile se pot schimba, când te aștepți mai puțin. Tu știi cel mai bine, dintre toți, prin câte am trecut. Lasă vitejiile tinereții, Cristiane ! — Dar, mamă, asta e viața mea, plină de prieteni, da, și de femei, nu zic... De ce nu accepți ? — Ți se pare că nu accept, Cristiane ? Asta ți se pare ? Dar care prieteni, Cristian ? — Toți. — Da, toți, toți... Sunt curioasă care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
puțin. Tu știi cel mai bine, dintre toți, prin câte am trecut. Lasă vitejiile tinereții, Cristiane ! — Dar, mamă, asta e viața mea, plină de prieteni, da, și de femei, nu zic... De ce nu accepți ? — Ți se pare că nu accept, Cristiane ? Asta ți se pare ? Dar care prieteni, Cristian ? — Toți. — Da, toți, toți... Sunt curioasă care ți-ar mai rămâne prieten dacă n-ai mai avea un gologan ! Ești prea credul, Cristiane... Așa ai fost mereu, te arunci spre oameni cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
De ce nu accepți ? — Ți se pare că nu accept, Cristiane ? Asta ți se pare ? Dar care prieteni, Cristian ? — Toți. — Da, toți, toți... Sunt curioasă care ți-ar mai rămâne prieten dacă n-ai mai avea un gologan ! Ești prea credul, Cristiane... Așa ai fost mereu, te arunci spre oameni cu brațele deschise, vezi numai ce-i bun în ei, nu-i vezi pe de-a-ntregul... Și e bine asta, mamă, zău, ești un om bun la suflet cum nici nu mi-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu asta mi-ai spus ? Nu tot așa, că, lasă, mămico, sunt tânăr, îmi trăiesc și eu viața ? Și ți-am spus eu să nu ți-o trăiești ? Dar în mintea ta tot tânăr rămâi. Faci deja 23 de ani, Cristiane, începi să devii bărbat. Alții la vârsta asta se mută deja la casa lor. Tu ai fi putut să-ți cumperi până acum palate, dar ce faci ? Bei și te distrezi toată ziua cât e de mare cu prietenii. Muncești
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de adrenalină ? îl întreabă Ionel, făcând ochii mari. Fără acest sentiment minunat de incertitudine și de grație amestecată cu însuși mirosul morții. Este tocmai acest necunoscut miraculos cel care ne apropie de Dumnezeu. — Să nu ne apropie prea devreme... — Of, Cristiane, ai îmbătrânit prematur și ai uitat să visezi. Sau poate succesul ți-o fi trasat vreo urmă de siguranță și stabilitate în viața asta nebună de-a dreptul ? — Ha, asta-i bună, venind de la omul care mă cunoaște poate cel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu am văzut asemnea potrivire vreodată, i-a zis și Titi Botez, la un pahar de vin, când le urmăreau amândoi pe Rada și Jenny cântând, într-o seară la Beldiman. — Te referi la cum suntem pe scenă... — Care scenă, Cristiane ? Eu vorbesc de voi doi, lasă scena. Tu chiar ești orb ? O iubesc pe Rada nespus, știi bine, dar o iubesc ca pe o prietenă. Ca pe o soră, exact așa, îmi place nespus să o protejez și să o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]