821 matches
-
Peter. SCRIERI: Evrei, treceți Nistrul!, pref. Maier Rudich, Tel Aviv, 1980; ed. pref. Magdalena Popescu-Bedrosian, București, 1992; Și astăzi, și mâine, mereu..., pref. Șlomo Leibovici-Laiș, postfață Elli Hilhne, Tel Aviv, 1998. Repere bibliografice: Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 422-429; Cristofor, Țara Sfântă, I, 157-160; Aczél, Scriitori rom. Israel, 122-124. E.-E. T.
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
Vuietul somnului, LCF, 1981, 15; Constanța Buzea, „Norul de marmură”, AFT, 1981, 6; Cristian Livescu, „Norul de marmură”, CRC, 1981, 25; M. N. Rusu, De la teluric la suav, AFT, 1981, 7; Lucian Vasiliu, „Norul de marmură”, CL, 1981, 7; Ion Cristofor, Volume de poezie, ST, 1981, 10; Cristian Livescu, „Versul cel mai inspirat se codește să se apropie”, CRC, 1986, 2; Aurel Ștefanachi, „Alergarea copacului roșu”, CL, 1987, 7; Coșovei, Pornind, 164-167; Mircea A. Diaconu, Estetica terapiei orfice, LCF, 1996, 48
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
Ion Pop, Paul Păun, ST, 1994, 12; Ștefan Baciu, Însemnările unui om fără cancelarie, București, 1996, 220-221; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 158-166, 197-198; Popa, Ist. lit., I, 251-252; Cristofor, Țara Sfântă, ÎI, 92-98; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, 510. O.I.
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
24; S. Damian, „Replici sau De dincolo de fileu”, RL, 1969, 21; Florin Faifer, Dramaturgia lui Alexandru Mirodan, CRC, 1972, 50; Z. Ornea, Dicționarul lui Al. Mirodan, RL, 1998, 2; Marin Diaconu, Un dicționar neconvențional, JL, 1998, 1-2; Dimisianu, Lumea, 36-38; Cristofor, Țara Sfântă, I, 144-150; Ghițulescu, Istoria, 442-444; Dicț. scriit. rom., III, 245-249; Aczél, Scriitori rom. Israel, 115-119; Manolescu, Enciclopedia, 500-501. F.F., R.S.
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
Dumitriu, Un roman demonstrativ, RL, 1979, 42; Paul Grigore, Secvențe critice, AST, 1982, 2; Al. Raicu, „M-am născut reporter!”, RL, 1982, 35; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Dicț. scriit. rom., III, 243-245; Popa, Ist. lit., II, 1048-1049; Cristofor, Țara Sfântă, II, 77-80; Marius Mircu văzut de..., îngr. și introd. Ion Prelipceanu, Bat Yam - Horodnic de Jos, 2003; Aczél, Scriitori rom. Israel, 108-114. C.Dt.
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
mai intense de a înregistra alteritatea. Impresii de călătorie, note marginale, prefețe ori introduceri- toate acestea exprimă eforturile de tatonare ale modernității în relația cu străinul. Multiplicarea exponențială a datelor cunoașterii amână momentul sintezei. O nouă conștiință istorică, ce după Cristofor Columb trebuie să recunoască vastitatea necunoscutului, suferă emoțiile întâmpinării celuilalt. Asediat de atâtea noutăți, cititorul preocupat de adevăr și cunoaștere nu poate fi ademenit de silogistică, în timp ce maratonul descoperirilor geografice anunță o altă victorie în fiecare decadă. În eseu se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
suficientă, a cunoașterii teologice. Aceste urme ale revelației rezumă îndemnul lui Filip către Natanael: „Vino și vezi”! (Ioan 1, 45) - fără să poată provoca însă și adopția filială. Revelațiile orizontalei geograficetc "Revelațiile orizontalei geografice" Cum spuneam deja, în epoca lui Cristofor Columb (1451-1506), puțini ar fi putut intui complexitatea geografică, culturală și religioasă a lumii moderne. Luându-și revanșa după secole lungi de indiferență față de dimensiunea orizontală a istoriei și a lumii, modernitatea începe să ridice noi punți în cunoașterea alterității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
3; Adrian Dinu Rachieru, Celestul și teluricul, „Meridianul Timișoara”, 1990, 17; Eugen Simion, Melancolicul april, RL, 1990, 44; Ioan Holban, Viața la sfârșit de veac, la sfârșit de mileniu, CRC, 1991, 5; Vasile Spiridon, Trupul singurătății, ATN, 1991, 2; Ion Cristofor, Viața ca un vers, TR, 1991, 10; Ulici, Lit. rom., I, 179-180; Felicia Giurgiu, Arta fericirii, „Rostirea românească” (Sibiu), 1996, 5-6; Popa, Ist. lit., II, 647. N.M., A.N.
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
Constantinescu și N. Davidescu. Revista mai cuprinde informații din actualitatea politică, socială, economică, comentarii cu caracter polemic privind evenimentele timpului, și, cu intermitențe, revista presei, o cronică plastică, dramatică, muzicală, militară, un „curier judiciar”, anunțuri, reclame. Alți colaboratori: Paul Mihail, Cristofor Dancu, Alexandru Randa, Ovid Țopa, Mircea Mateescu, Dragoș Vrânceanu, Mircea Pop, Virgil Rădulescu, I. Diaconescu, Mihail Lungianu, Dem. Pădureanu, Sever Carp, Dinu Rosmarin. M.W.
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
Al. Vlahuță (Vifor, Dreptate), St. O. Iosif, D. Anghel, precum și de G. Rotică, George Voevidca, Constantin Berariu, Adrian Forgaci, V. Loichiță, C. Morariu, V. Bogrea, George Ranetti, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, George Drumur, E. Ar. Zaharia, D. Florea-Rariște, Cristofor Vitencu. Proza aparține lui Tudor Pamfile, Leca Morariu, Vasile Grecu, Tudor Ulmanu, E. Simionovici, Teodor C. Grossu. Se fac traduceri din Lenau, Petöfi, Theodor Storm. Publicația cuprinde și articole pe teme politice, medicale, istorice, religioase, agricole, cugetări, epigrame, chiuituri, anecdote
CALENDARUL „GLASUL BUCOVINEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286019_a_287348]
-
originale și în copii aparținând lui Dobay Szekely SĂmuel, colecțiile bibliotecii parohiei din Löcse, manuscrisele prepozitului din Szepes, cărțile de valoare din Cassa, ale parohiei din Bartfa etc. Extraordinară este însă achiziția făcută în anul 1786, anume, cumpărarea bibliotecii contelui Cristofor Migazzi, cardinal de Viena și episcop de VĂcz. Un număr de 8 000 de volume intră în Alba-Iulia cu această ocazie, un fond de carte care ani de-a rândul a stat în atenția intelectualului vienez și care n-a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Grecul, Maximilian de Habsburg, Mârza, Iacob, Medici, Cosimo dei, Medigo, Rabbi Josef S. del, Medina, Samuel de, Meheși, Iosif, Melanchton, Filip, Mendelssohn, Moses, Meyrink, Gustav, Meytens, Martin von, Michaelis, Christian Benedict, Micu, Samuil, Meruțiu, Radu V. (istoric și geograf), Migazzi, Cristofor, Miguez, Juan (înalt funcționar la curtea sultanului Selim al II-lea), Mihailović, S., Miklosich, Franz, Mikó, Imre, Millot, Cl, Mirabeau, Mirandola, Pico della, Misztotfalusi, Kis Miklós, Mitterpacher, Daniel, Moesiodax, I, Moise, Elia ben (zis Cretensis), Moldovan, I. M, Moldovanu, Al.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
interreligioase și interetnice din Georgia și din România (grupul etnic al sașilor), inclusiv din Israel, cu dificultățile pe care le implică adaptarea noilor veniți. Cartea are, totodată, caracter autobiografic, constituind, cum s-a observat, „un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Lucian Zeev Herscovici, „Răsunete din Caucaz” în Israel, „Orient Expres”, 2001, 333; Elena-Esther Tacciu, Toate personajele sunt femei, „Minimum” (Tel Aviv), 2001, 173-174; Sanda Golopenția, Povești ale înțelegerii. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Origini”, 2001, 11-12; Ion Cristofor, „Răsunete din Caucaz”, „Cetatea culturală”, 2002, 357; Cristofor, Țara Sfântă, II, 22-25; Manolescu, Enciclopedia, 103. I.D.
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Orient Expres”, 2001, 333; Elena-Esther Tacciu, Toate personajele sunt femei, „Minimum” (Tel Aviv), 2001, 173-174; Sanda Golopenția, Povești ale înțelegerii. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Origini”, 2001, 11-12; Ion Cristofor, „Răsunete din Caucaz”, „Cetatea culturală”, 2002, 357; Cristofor, Țara Sfântă, II, 22-25; Manolescu, Enciclopedia, 103. I.D.
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
3; Tudor Dumitru Savu, Petre Bucșa, „Numele lor rămâne-vor cu litere de aur înscrise în eterna memorie a patriei noastre” (interviu), TR, 1989, 34; Mircea Popa, Liceul „G. Barițiu” la 75 de ani de la înființare, TR, 1994, 43; Ion Cristofor, Petre Bucșa și poezia transparenței, TR, 1994, 50; Ion Buzași, Melancolii policrome, ST, 1994, 12; Dicț. scriit. rom., I, 385-386; Micu, Scurtă ist., II, 309-310; Poantă, Dicț. poeți, 42-43; Negoiță Irimie, Cuvinte înstelate, ST, 1999, 3-4. C.H.
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
ST, 1992, 11-12; Ștefan Baciu. Biobibliografie, APF, 1992, 2; Radu Aldulescu, O lume pierdută, RL, 1992, 7; Românii, 19-21; Arșavir Acterian, Ștefan Baciu și revista „Mele”, RL, 1993, 3; Doina Uricariu, Triplu salt oceanic și liric, RL, 1993, 3; Ion Cristofor, Un poet al dorului: Ștefan Baciu, TR, 1993, 3; Ioana Pârvulescu, Brașovul din Pacific, RL, 1995, 3; Pericle Martinescu, Un „șagunist” în Hawaii, RL, 1995, 14-15; Roxana Sorescu, România - spațiu ficțional, LCF, 1995, 27; Popa, Convergențe, 72-77, 82-86; Ioana Pârvulescu
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Romulus Vulpescu, Nina Cassian, Gheorghe Grigurcu, Emil Brumaru, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Horia Bădescu, Mircea Cărtărescu, Adrian Popescu. Încă două serii de parodii, Parodii optzeciste (2000) și Noi parodii optzeciste (2001), au în vedere poeți congeneri, de la Viorel Mureșan, Ion Cristofor și Gheorghe Iova la Traian Ștef și Dumitru Chioaru. Dar C. se manifestă și ca un liric original, un elegiac a cărui melancolie este filtrată printr-o fină sită ironică, în Victoria cotidiană (1994) și Mesaje pe robot (1999). Nu
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
dragoste, cu patimă, cu ură, Tel Aviv, 1994; Zilnicele prăbușiri, Tel Aviv, 1995; [Poezii], AMI, 40-51; Cu și fără Ea, Tel Aviv, 1998; Sertarul cu iluzii, postfață Andrei Strihan, Iași, 1998. Repere bibliografice: Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 145-151; Cristofor, Țara Sfântă, 37-40; Manolescu, Enciclopedia, 131; Aczél, Scriitorii rom. Israel, 49-51. E.-E.T.
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
de ridica un oraș alb, scăldat de un soare palid. Chiar în mijloc se ridica turnul vechi și cenușiu al unui castel. Arătându-le solilor și însoțitorilor lor turnul, le-am spus că acolo se născuse un om pe nume Cristofor Columb care odinioară apucase drumul mării căutând țara aurului și că țara aurului pe care o căuta el nu era alta decât Japonia. Orașul port Genova - un colț de lume luminat strălucitor de soarele după-amiezei. M-am sprijinit de bord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Inclusiv ar fi mișcat pereții sau, adunându-i ghemotoc, i-ar fi rostogolit În neant. În sfârșit, tot bâjbâind cu mâna, Ippolit dădu peste comutator. Era atât de bucuros, Încât scoase un sunet pe care probabil că l-a scos Cristofor Columb atunci când a descoperit America! Exagerez, desigur, dar aceasta a fost totuși senzația pe care a Încercat-o Ippolit după ce o bună bucată de timp a navigat clătinându-se de-a lungul pereților, care păreau când solizi, când de consistența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
dincolo de granițele acestor Îngrămădiri de aștri și materie stelară...! Poate descoperim ce nici măcar imaginația omului nu a putut pătrunde Încă În tainele cosmosului, fiind incredibil de limitată...!” „Dacă nu mă Înșel, tu vrei să intri În istorie, imitându-l pe Cristofor Columb*...?” „Îmi pare rău Șefule dar, aprecierea nu suferă comparație. Cutezătorul navigator a străbătut doar cățiva kilometri având totuși inoculată În memorie unele teorii despre rotunjimea planetei În timp ce nava noastră spațială va trebui să aducă dovezi dacă imensitatea cosmică poate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nobel Alfred (1833-1896) Chimist și industriaș suedez. A inventat dinamita 1866. Din 19o1 premii pentru cele mai valoroase lucrări de știință. *Ptolomeu (Claudius Ptolemaios) hr.90 - 168. Astronom, matematician și geograf grec. *Onassis (Aristotel Socrate) 1906 - 1975. Armator grec. *Colubmb Cristofor(Cristobal Colon) hr.1451-1506. Navigator genovez. 1492 A descoperit America Centrală. -BUCUREȘTI PĂCĂLEALĂ DE ZILE MARI -SAMOVOLNICĂ ARESTARE -VULPE TRANVESTITĂ ÎN BLANĂ DE MIEL -ODISEEA E LA ÎNCEPUT -TATIANA -CATASTROFAL CUTREMUR DE PĂMÂNT -STARE DE URGENȚĂ -ZILE GRELE -EXCROCHERIE ȘI ȘANTAJ
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Dar cei de care se vorbește aici sunt Micul Popor irlandez. Iar cele rele aici sunt zânele, micuții sunt buni, doar că sunt un pic bășcălioși”. „Pune-l deoparte. Și dumneata, Casaubon, ce-ai găsit?” „Numai un text curios despre Cristofor Columb; Îi analizează semnătura și găsește În ea până și o referire la piramide. Intenția lui era să reconstruiască Templul de la Ierusalim, deoarece era mare maestru al Templierilor În exil. Și, cum se știe că era un evreu portughez și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu o duc mai bine: 8,8 ore de muncă zilnică pe parcursul a cinci zile!!! Ți se încrețește pielea de groază!...Și ați văzut unde au ajuns: tocmai la capătul lumii, acolo unde i-a și descoperit cu mare greutate Cristofor Columb Sen. Ori, pentru a nu vă răpi prea mult din timpul dumneavoastră de odihnă de la serviciu, că aici se fac lucrurile oficial de serioase, să aterizăm și în ograda noastră indigenă. Muncim 7,6 ore în medie maximă în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]