51,468 matches
-
prezentului complet“, în sensul că instituie o procedură prealabilă declanșării executării silite, în condițiile în care executarea unei hotărâri judecătorești trebuie privită ca parte integrantă a procesului echitabil, se încalcă accesul liber la justiție. De asemenea, interpretând astfel dispozițiile legale criticate se încalcă și art. 126 raportat la art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât ar însemna că aplicarea hotărârii judecătorești definitive este condiționată de aprobarea dată de expropriator, parte a puterii executive, cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, operând
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
condițiile în care există deja o hotărâre judecătorească executorie. Precizează faptul că există o practică neunitară a instanțelor de judecată în ceea ce privește interpretarea art. 19 alin. (11) din Legea nr. 255/2010. ... 5. Într-o primă interpretare, textul legal criticat vizează doar situația în care trebuie executată de bunăvoie obligația de plată a sumei de bani aferente despăgubirii stabilite pentru bunurile expropriate. În această situație, dacă există o hotărâre judecătorească definitivă de stabilire a sumei datorate, aceasta poate fi pusă
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
în executare în condițiile cărții a V-a din Codul de procedură civilă, fără îndeplinirea procedurii prevăzute de art. 19 alin. (11) din Legea nr. 255/2010. În acest sens, menționează jurisprudența instanțelor prin care s-a stabilit că textul legal criticat nu instituie o procedură prealabilă, obligatorie, spre exemplu, Sentința nr. 4.109 din 8 martie 2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, Sentința nr. 4.235 din 23 mai 2017, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, Decizia nr. 320A din 27 ianuarie
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
menționează Decizia nr. 16.264 din 26 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul București. ... 7. În continuare precizează că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că faza executării silite este o parte integrantă a procesului. Or, textul legal criticat introduce o barieră în fața executării silite a creanței prin obligativitatea adresării unei cereri autorității care, într-o situație normală, ar urma să fie debitorul procedurii de executare silită. Prin urmare, executarea silită a unei hotărâri judecătorești depinde de formularea
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii ori, după caz, de declarația autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii prevăzute în hotărârea de stabilire a despăgubirii. “ ... 14. În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au fost modificate prin art. I pct. 18 din Legea nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 15
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). ... 20. Totodată, modul diferit în care dispoziția legală criticată este aplicată de către instanțele judecătorești vizează competența Înaltei Curți de Casație și Justiție care, potrivit art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, are rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
principiului încrederii în statul de drept, ordonanțele de urgență ale Guvernului, în speță cele patru dispoziții criticate în prezenta cauză, nu pot să împiedice aplicarea unei legi, în speță a art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. ... 12. Dispozițiile criticate fac parte din acte normative care vizează personalul salarial plătit din fonduri publice; or, deși indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 se achită tot din fonduri publice, având în vedere că acestea se acordă în temeiul jertfei și implicării directe
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
pentru a se plăti în mod diferențiat o indemnizație reparatorie. Tratamentul diferențiat nu este justificat în mod obiectiv, nu se indică scopul legitim în vederea căruia este impus și nu este nici proporțional prin raportare la acest scop. ... 15. Măsura criticată este contrară și exigențelor de predictibilitate a legii, în particular cu privire la modul în care vor fi plătite drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004, în acest sens fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014. Se
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
de predictibilitate a legii, în particular cu privire la modul în care vor fi plătite drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004, în acest sens fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014. Se mai arată că măsura criticată este contrară jurisprudenței Curții Constituționale. Autorii indică Decizia nr. 444 din 28 iunie 2018, în care consideră că jurisdicția constituțională a statuat că atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 23. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 24. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
menținerea în plată în anii 2016, 2017, 2018 și 2019-2021 a indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 la nivelul anilor anteriori, respectiv la nivelul acordat pentru lunile decembrie 2015, decembrie 2016, decembrie 2017 și decembrie 2018. Prin urmare, toate dispozițiile criticate se caracterizează prin faptul că, din punct de vedere al aplicării în timp, au o durată determinată de aplicare. În plus, prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct.
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 11 și 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Cu toate acestea, dispozițiile normative criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea acestora. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010. ... 30. Cu referire la critica potrivit căreia Guvernul, prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate, nu a ținut seama de faptul că legile sunt acte juridice superioare, Curtea a statuat că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
în funcție de scopul particular urmărit de legiuitor prin adoptarea unui anumit act normativ, anumite trăsături comune celor două categorii nu pot căpăta niciodată suficientă greutate pentru legiuitor. Astfel, în contextul în care legiuitorul delegat a implementat, prin actele normative criticate, măsuri financiar-bugetare, devine relevantă împrejurarea că plățile efectuate de la bugetul de stat către salariați și revoluționari se realizează din veniturile bugetului de stat. ... 35. În sfârșit, tot cu referire la pretinsa încălcare a standardelor de previzibilitate a legii, în
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
procesul său de „faptul că niciun procuror și nicio instanță nu i-au dat dreptul la probe sau au folosit probe inexacte sau falsificate“. ... 6. Judecătoria Sibiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale. Mai arată că autorul excepției invocă încălcarea normelor din Legea fundamentală fără a realiza o analiză efectivă a pretinselor contradicții existente între dispozițiile art. 453 din Codul de procedură penală și prevederile art. 1, 16, 21
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
însă este necesară existența unui raport de proporționalitate între mijloacele folosite și dreptul urmărit. În măsura în care restrângerea afectează dreptul în substanța sa, normele respective sunt incompatibile cu dispozițiile convenției. ... 7. Or, aceste aspecte nu sunt respectate prin norma criticată, întrucât cuantumul cauțiunii este unul excesiv, ce reprezintă nu numai un obstacol descurajator, ci și unul care îngrădește accesul la justiție al operatorilor economici care participă la procedura în discuție. Astfel, majoritatea acestora nu au disponibilitățile financiare în numerar necesare
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
excepției de neconstituționalitate. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016. ... 13. Prevederile criticate au fost introduse în Legea nr. 101/2016 prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
criticate în forma avută inițial, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 și cum au produs efecte în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. ... 14. Prevederile criticate au următorul cuprins: (1) Pentru soluționarea contestației formulate în condițiile art. 8 sau art. 49, sub sancțiunea respingerii acesteia, persoana care se consideră vătămată trebuie să constituie în prealabil o cauțiune stabilită după cum urmează: a) 2% din valoarea estimată
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
României, Partea I, nr. 444 din 27 mai 2020, și Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 24 aprilie 2020, decizii prin care Curtea a constatat că soluția legislativă criticată este constituțională în raport cu criticile formulate. ... 17. În ceea ce privește soluția legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea observă că prin aceasta se impune constituirea unei cauțiuni pentru soluționarea contestației formulate atât pe cale administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări, competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești revenindu-i legiuitorului, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2), potrivit cărora: „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
ce ar putea fi produse părții împotriva căreia se cere luarea unor măsuri, în condițiile în care cererea celui ce plătește cauțiunea se respinge. Instanța de contencios constituțional a reținut că obiectivele urmărite prin adoptarea de către legiuitor a măsurii criticate se circumscriu unui scop legitim și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]